6,818 matches
-
Simulările de lungă durată realizate arată că, în peste jumătate din teritoriul României debite maxime cu probabilitatea de 1% pot înregistra creșteri în perioada 2021-2050 față de perioada de referință 1971-2000, cu un grad ridicat de certitudine. Intensificarea evenimentelor de precipitații cu caracter torențial în România în ultimii ani a determinat frecvent producerea de viituri rapide în bazine hidrografice mici și foarte mici, care au generat de multe ori pagube materiale majore și pierderi de vieți omenești. Asemenea viituri s-au
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
este foarte probabil că frecvența acestor evenimente de viituri rapide severe să crească în perioada următoare, mai ales după anul 2030, conform scenariilor actuale de schimbări climatice. În egală măsură, inundațiile urbane se vor amplifica în condițiile în care intensitatea precipitațiilor crește, iar izolarea solului cu asfalt și construcții determină o creștere a scurgerii apei la suprafață și o reducere a apei infiltrate în sol. Cele mai multe bazine hidrografice din România nu întâmpină probleme deosebite legate de asigurarea volumelor necesare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
și industrial. Se estimează totuși o reducere a disponibilului apei în viitor și în special în perioada sezonului cald, coroborată cu o frecvență mai mare a secetelor în sezonul cald al anului. Apele subterane sunt afectate de variațiile cantităților de precipitații și ale temperaturii într-un proces mai lent decât apele de suprafață datorită dinamicii acestora, astfel încât efectul oricăror măsuri se face simțit după o perioadă mai lungă de timp. Scăderea nivelului apei subterane poate conduce la schimbări negative în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
0,26 m și 0,82 m, până la sfârșitul secolului 21. Impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă au efect important asupra sectoarelor cheie vulnerabile precum producerea de energie din surse hidro și nucleare. Creșterea temperaturilor apei, schimbările în modelele de precipitații cu efecte precum scăderea debitelor și apariția secetei, precum și frecvența fenomenelor meteorologice extreme afectează resursa de apă necesară funcționării în condiții optime a acestor două sectoare ale sistemului energetic. ... 5.2.2. Păduri Tendința actuală de încălzire și incidența în creștere
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
funcționării în condiții optime a acestor două sectoare ale sistemului energetic. ... 5.2.2. Păduri Tendința actuală de încălzire și incidența în creștere a episoadelor de căldură excesivă și persistentă (valuri de căldură), în relație cu variabilitatea observată în regimul anual al precipitațiilor crește expunerea pădurilor la uscare (în special în regiunile afectate concomitent de stres termic și deficit pluviometric) și la boli/dăunători, contribuind totodată și la scăderea productivității. Scăderea productivității pădurilor pe fondul încălzirii globale va contribui la diminuarea capacității pădurilor de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
la un nivel similar condițiilor climatului actual de referință. Această concluzie este susținută și de estimările pentru viitor ale vitezei maxime a vântului la rafală. În toate regiunile țării se așteaptă o creștere a numărului mediu anual de zile cu precipitații abundente (de peste 20 mm/zi) care pot afecta arealele cu vegetație forestieră, prin creșterea expunerii acestora la riscul crescut de producere a inundațiilor și viiturilor rapide. ... 5.2.3. Biodiversitate și servicii ecosistemice Habitatele alpine vor fi printre cele mai afectate de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
observate de amplificare a stresului termic bioclimatic sunt determinate de creșterea semnificativă a frecvenței, duratei și intensității extremelor termice pozitive în toate regiunile țării. Chiar dacă regimul pluviometric anual este în general stabil, tendințele de creștere a frecvenței zilelor cu precipitații abundente pot aduce un plus de semnificație pentru acest sector din punctul de vedere al expunerii ecosistemelor naturale terestre la un risc crescut de producere a inundațiilor și viiturilor rapide. De asemenea, stratul de zăpadă sezonier se numără printre factorii
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
vântului nu există un semnal clar, atribuibil schimbării climatice, variabilitatea naturală fiind predominantă pentru această variabilă. Indicatorii care privesc durata și frecvența valurilor de căldură au prezentat tendințe de creștere în cea mai mare parte a țării. Cantitatea medie de precipitații nu prezintă modificări semnificative la nivelul țării, dar s-a observat o creștere a intensității precipitațiilor, respectiv creșterea torențialității acestora. Creșterea și mai accentuată a intensității precipitațiilor poate conduce la sporirea riscurilor pentru conservarea patrimoniului. ... 5.2.7. Localități Arealele urbane reprezintă
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
Indicatorii care privesc durata și frecvența valurilor de căldură au prezentat tendințe de creștere în cea mai mare parte a țării. Cantitatea medie de precipitații nu prezintă modificări semnificative la nivelul țării, dar s-a observat o creștere a intensității precipitațiilor, respectiv creșterea torențialității acestora. Creșterea și mai accentuată a intensității precipitațiilor poate conduce la sporirea riscurilor pentru conservarea patrimoniului. ... 5.2.7. Localități Arealele urbane reprezintă cea mai mare concentrare de populație, bunuri și infrastructură vulnerabile la schimbările climatice și, totodată, principalele
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
tendințe de creștere în cea mai mare parte a țării. Cantitatea medie de precipitații nu prezintă modificări semnificative la nivelul țării, dar s-a observat o creștere a intensității precipitațiilor, respectiv creșterea torențialității acestora. Creșterea și mai accentuată a intensității precipitațiilor poate conduce la sporirea riscurilor pentru conservarea patrimoniului. ... 5.2.7. Localități Arealele urbane reprezintă cea mai mare concentrare de populație, bunuri și infrastructură vulnerabile la schimbările climatice și, totodată, principalele surse de emisii de gaze cu efect de seră (GES) (Masson
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
Indicatorii climatici relevanți pentru mediul urban și ale căror tendințe robuste continuă și se amplifică, în viitor, comparativ cu clima prezentă, pentru toate regiunile de dezvoltare ale României, sunt cei legați de episoadele de încălzire și cei asociați episoadelor cu precipitații extreme. Tendințele de creștere ale temperaturii generează stres termic care cumulat cu efectele poluării locale determină un impact negativ asupra sănătății populației și infrastructurii relevante pentru gestionarea energiei electrice, resurselor de apă și sectorului de transport (precum starea asfaltului). În
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
periclita operațiunile de intervenție în sistemul energetic, pot determina creșteri semnificative ale cererii de energie electrică și termică, creșterea prețurilor la electricitate, afectând chiar și securitatea energetică (Anel et al., 2017). În arealele urbane, efectele inundațiilor, favorizate de episoadele cu precipitații abundente, sunt amplificate de factori cum ar fi: suprafețele impermeabile extinse care împiedică infiltrarea, starea sistemelor de drenaj urban și canalizare, modul de utilizare a terenurilor etc., care pot varia la nivel teritorial în funcție de scenariile climatice și tiparele
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
factori cum ar fi: suprafețele impermeabile extinse care împiedică infiltrarea, starea sistemelor de drenaj urban și canalizare, modul de utilizare a terenurilor etc., care pot varia la nivel teritorial în funcție de scenariile climatice și tiparele de urbanizare. Creșterea intensității precipitațiilor poate influența întreruperea serviciilor publice (transportul, sănătatea și educația), deteriorarea clădirilor și a infrastructurii, precum și pierderea bunurilor, dificultățile de accesare a compensațiilor, efectuarea reparațiilor sau impactul mental pe termen lung (Mulchandani et al., 2020). Vântul are efecte diferențiate în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
variabile în funcție de specie (termofile, mezofile) și fazele fenologice (germinare, încolțire, răsărire, înfrunzire, etc.). Parametrii agrometeorologici de risc termic (fenomenul de "arșiță", asprimea iernii, indicele de împrimăvărare), precum și cei de stres hidric (fenomenul de secetă pedologică, cantitățile de precipitații pe diferite intervale specifice) au un impact puternic asupra culturilor agricole din România. Impactul fenomenului de arșiță (temperaturi maxime > 32°C) afectează cerealierele de toamnă, (orz și grâu de toamnă), îndeosebi în perioada care corespunde fenologic cu fazele de înspicare-înflorire-formarea și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
dar îndeosebi în regiunile Vest, Nord-Vest și Nord-Est. În condițiile scenariului RCP 8.5, procesul de încălzire se va accelera, contribuind la scăderea semnificativă a frecvenței evenimentelor de ger în toată țara. În general, există o tendință de creștere a intensității precipitațiilor cu impact asupra agriculturii. Până în anul 2040, se așteaptă și o creștere a variabilității regionale a precipitațiilor legată de creșterea frecvenței evenimentelor extreme (precipitații intense > 10 mm/zi și > 20 mm/zi) îndeosebi în regiunile joase de câmpie din sudul și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
accelera, contribuind la scăderea semnificativă a frecvenței evenimentelor de ger în toată țara. În general, există o tendință de creștere a intensității precipitațiilor cu impact asupra agriculturii. Până în anul 2040, se așteaptă și o creștere a variabilității regionale a precipitațiilor legată de creșterea frecvenței evenimentelor extreme (precipitații intense > 10 mm/zi și > 20 mm/zi) îndeosebi în regiunile joase de câmpie din sudul și estul țării în scenariul RCP 4.5 și în toată țara în RCP 8.5. În privința evoluției pe termen
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
evenimentelor de ger în toată țara. În general, există o tendință de creștere a intensității precipitațiilor cu impact asupra agriculturii. Până în anul 2040, se așteaptă și o creștere a variabilității regionale a precipitațiilor legată de creșterea frecvenței evenimentelor extreme (precipitații intense > 10 mm/zi și > 20 mm/zi) îndeosebi în regiunile joase de câmpie din sudul și estul țării în scenariul RCP 4.5 și în toată țara în RCP 8.5. În privința evoluției pe termen lung a secetei meteorologice, Indicele Standardizat Precipitații-Evapotranspirație
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
ceea ce înseamnă o extindere a sezonului de vegetație a culturilor. România este situată într-o zonă de climă excesiv continentală, cu secete pedologice prelungite, iar creșterea în ultimii 10 ani a temperaturilor medii anuale cu 0,2 - 0,6°C și scăderea precipitațiilor cu 10 - 15 mm, față de mediile multianuale, pe fondul scăderii actuale a geosistemului, relevă tendința clară a intensificării și extinderii fenomenelor de deșertificare și degradare a terenurilor în special în zonele de sud și est a țării. O treime
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
prezintă cele mai reduse tendințe de creștere, estimarea fiind de aproximativ 23,7 unități pentru RCP 4.5 respectiv 29 pentru RCP 8.5 în jurul anului 2050, față de valoarea de referință mediată pentru intervalul 1971-2000. *75) https://climate-adapt.eea.europa.eu/metadata/publications/climate-related-hazard-indices-for-europe-etc-cca-technical-paper-1-2020/etc-cca_technical_paper_1_2020_final.pdf#page=30 Indicatorii asociați intensității precipitațiilor, precum numărul de zile cu cantități de precipitații mai mari de 20 mm, prezintă o tendință de creștere pentru orizonturile viitoare de timp, ceea ce înseamnă un impact amplificat asupra infrastructurii de transport și distribuție a energiei. Indicatorii climatici relevanți
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
fiind de aproximativ 23,7 unități pentru RCP 4.5 respectiv 29 pentru RCP 8.5 în jurul anului 2050, față de valoarea de referință mediată pentru intervalul 1971-2000. *75) https://climate-adapt.eea.europa.eu/metadata/publications/climate-related-hazard-indices-for-europe-etc-cca-technical-paper-1-2020/etc-cca_technical_paper_1_2020_final.pdf#page=30 Indicatorii asociați intensității precipitațiilor, precum numărul de zile cu cantități de precipitații mai mari de 20 mm, prezintă o tendință de creștere pentru orizonturile viitoare de timp, ceea ce înseamnă un impact amplificat asupra infrastructurii de transport și distribuție a energiei. Indicatorii climatici relevanți pentru sectorul energetic, asociați altor fenomene, precum viscol
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
a Soarelui și viteza vântului favorizează dezvoltarea producției de energie electrică din surse regenerabile de energie. ... 5.2.10. Transporturi Condițiile climatice au impact asupra tuturor componentelor sistemului de transport: căi ferate, transport rutier, aerian, căi navigabile și porturi. Indicatorii asociați intensității precipitațiilor, precum numărul de zile cu cantități de precipitații mai mari de 20 mm, prezintă o tendință robustă de creștere pentru orizonturile viitoare de timp, ceea ce poate provoca deteriorarea elementelor de infrastructură de transport, prăbușirea podurilor, reducerea aderenței aeronavelor, în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
de energie electrică din surse regenerabile de energie. ... 5.2.10. Transporturi Condițiile climatice au impact asupra tuturor componentelor sistemului de transport: căi ferate, transport rutier, aerian, căi navigabile și porturi. Indicatorii asociați intensității precipitațiilor, precum numărul de zile cu cantități de precipitații mai mari de 20 mm, prezintă o tendință robustă de creștere pentru orizonturile viitoare de timp, ceea ce poate provoca deteriorarea elementelor de infrastructură de transport, prăbușirea podurilor, reducerea aderenței aeronavelor, în contact cu pistele și căile de rulare, avarii
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
Cele mai vulnerabile elemente din cadrul infrastructurii rutiere în ceea ce înseamnă expunerea la alternanțe de temperaturi extreme, sunt podurile, ale căror rosturi vor fi supuse unor dilatări extreme care pot duce chiar și la prăbușirea acestora. Vânturile puternice și precipitațiile extreme au o influență imensă în ceea ce înseamnă procesul de deteriorare a terminalelor și a echipamentelor de navigație aferente, reducând astfel confortul utilizatorilor și siguranța în exploatarea sistemului. Aceste echipamente pot fi afectate și de temperaturi extreme capabile de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
vizează schimbări în resursele disponibile de apă, pierderea biodiversității, declinul în nivelul estetic al peisajului, alterarea productivității agricole (de exemplu, turismul viticol), creșterea probabilității de producere a hazardelor naturale, eroziunea costieră, creșterea bolilor transmise de virusuri, deteriorarea infrastructurii. Episoadele cu precipitații abundente ce favorizează inundații vor avea impact negativ atât asupra atracțiilor naturale, cât și asupra patrimoniului cultural din multe regiuni ale țării. În zona litoralului Mării Negre, vor fi înregistrate pierderi ale zonelor de plajă din cauza eroziunii costiere și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
cercetării, inovării științifice și digitalizării legate de adaptarea la schimbările climatice ... 6.6. Patrimoniu cultural Schimbările climatice amenință în mod direct și indirect toate formele patrimoniului cultural, iar cele mai evidente amenințări sunt generate de evenimentele climatice extreme, cum ar fi precipitațiile abundente și inundațiile asociate, valurile de căldură, secetele, vânturile puternice și tornadele. La acestea se adaugă creșterea nivelului mării, cu impact direct asupra patrimoniului din zona costieră. Toate aceste fenomene se vor intensifica în viitoarele decenii. Creșterea temperaturii mediului, fluctuațiile
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]