7,433 matches
-
cu Strategia UE-2020, subordonat obiectivului realizării unei societăți inteligente, durabile și inclusive. Actualitatea și importanța cercetării investițiilor străine directe din România, după douăzeci și patru de ani de tranziție la economia de piață, decurg din faptul că acestea au devenit un factor preponderent în structurile activităților economico sociale din România, întrucât în prezent reprezintă o pondere de 24% din numărul total de salariați ai României și 40% din cifra de afaceri și PIB (Popa, 2013). Cu alte cuvinte, 919.000 de salariați lucrează
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
țării receptoare. Procesul de globalizare a determinat creșterea gradului de complexitate a acestui tip de investiții străine directe, firma-mamă valorificând avantajele de cost și eficiență ale țării care primește investiții străine directe; ISD de valorificare a activelor strategice, care caracterizează preponderent țările dezvoltate, fiind orientate către facilitarea accesului la diferite capacități de cercetare dezvoltare sau pentru creșterea competitivității, prin eliminarea concurenței. În prezent, se constată intensificarea fenomenului de relocalizare a laboratoarelor de cercetare dezvoltare, a centrelor de proiectare sau a altor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
putut testa existența unei relații de cointegrare între variabilele folosite. 1 Un posibil al doilea model care ar putea fi testat este acela în care ordinea variabilelor este PIB, export, import, ISD. Vom porni de la ipoteza că economia este caracterizată preponderent de investiții străine directe care urmăresc realizarea unui profit pe termen cât mai scurt. Astfel, investițiile sunt elastice la evoluția producției, a exporturilor și importurilor, investitorii străini fiind foarte mult influențați de cererea și oferta pe termen scurt ce caracterizează
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
eșantionului din mediul rural este de 28 puncte procentuale (de 23 puncte procentuale pentru subiecții din satele-reședință de comună și de 36 puncte procentuale pentru locuitorii din satele aparținătoare). Nu este lipsit de interes că în acest context al evaluărilor preponderent negative, să invocăm și starea generală de mulțumire și nemulțumire a populației. Întrebați despre mulțumirea în viața de zi cu zi (iunie 2003), subiecții s-au declarat mai degrabă nemulțumiți decât mulțumiți. Pe scala de la 1 la 5, valoarea medie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
domeniu în care s-a profitat cel mai mult în anii tranziției. La 15 ani de la reintroducerea proprietății private în agricultură, activitatea în acest domeniu a rămas, în mare parte, neprofesionalizată, sunt mulți țărani și puțini fermieri, într-o economie preponderent de subzistență. Producția agricolă depinde în continuare, în mod covârșitor, de starea vremii: dacă plouă la timp și în cantități optime, se fac producții bune; este secetă sau, dimpotrivă, exces de umiditate și din când în când inundații, ca în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
la o nouă spoliere a agricultorilor. c. Constituirea de unități (în parteneriat public/privat) de prestări servicii pentru comercializarea produselor agricole, inclusiv la export. d. Suport pentru sectorul non-agricol, pentru a completa și dezvolta structura economică a mediului ruralul, acum, preponderent agricolă. e. Protecția mediului natural, prevenirea și combaterea poluării, executarea de lucrări de îmbunătățiri funciare și pentru retenția apelor în bazine, regularizarea cursurilor apelor curgătoare, plantarea de arbori, însămânțarea pajiștilor etc. Domeniul social a. Dimensionarea rețelei școlare pe criterii multiple
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de persoane care lucrau în sectoare neagricole la nivelul comunei de rezidență și aproximativ 680 mii de navetiști sat-oraș . Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 1. Principalele categorii de populație neagricolă și agricolă în comunitățile rurale Conținut Loc muncă Tip de efort preponderent Grupuri de ocupații Acronim pentru categorie Populație ocupată martie 20021) iunie 20022) neagricol rural, în comuna de domiciliu nemanual profesioniști, manageri și tehnicieni RNp 5,4 3,3 lucrători în servicii și funcționari RNs 6,8 4,3 manual muncitori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Populație ocupată martie 20021) iunie 20022) neagricol rural, în comuna de domiciliu nemanual profesioniști, manageri și tehnicieni RNp 5,4 3,3 lucrători în servicii și funcționari RNs 6,8 4,3 manual muncitori neagricoli RNm 10,0 7,6 (preponderent) urban manual/ ne-manual navetiști neagricoli UCom5) 22,6 17,83) agricol rural (preponderant în comuna de domiciliu) manual agricultori FARM 55,2 67,04) Total % 100 100,0 N 3.531.363 4.991.588 Sursa: 1) Recensământul populației
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
navetiști sat-oraș în 1990 a fost de aproximativ 1.200 mii de persoane. Rezultă că în perioada 1990-2002 navetismul rural-urban s-a redus în România la jumătate. Pe ansamblu, aproximativ jumătate din populația neagricolă din mediu rural practică ocupații manuale/preponderent manuale (muncitori calificați și operatori la mașini sau instalații fixe) cu nivel de calificare ridicat ( REF Ref48962492 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 7). Tipul reprezentativ pentru aceștia este cel al muncitorului calificat navetist. Ocuparea neagricolă cu locul de muncă în interiorul spațiului rural
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
al locuințelor, 18 martie 2002 * Clasificare internațională standard a ocupațiilor ISCO88. Variații regionale ale ocupării neagricole În perspectivă regională, considerând județul-mediu rural ca specie de regiune, pot fi distinse șase tipuri de ocupare (Tabelul 8, Tabelul 9 și Figura 1): preponderent agricolă, cu persoane stabile în cadrul comunei (tipul local-agricol A1); preponderent în agricultură și cu populația neagricolă minoritară angajată în special extralocal, ca navetiști (tipul agricol și extralocal A2); preponderent neagricolă, cu persoane stabile în cadrul comunei (tipul local-neagricol,C1); preponderent neagricolă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ISCO88. Variații regionale ale ocupării neagricole În perspectivă regională, considerând județul-mediu rural ca specie de regiune, pot fi distinse șase tipuri de ocupare (Tabelul 8, Tabelul 9 și Figura 1): preponderent agricolă, cu persoane stabile în cadrul comunei (tipul local-agricol A1); preponderent în agricultură și cu populația neagricolă minoritară angajată în special extralocal, ca navetiști (tipul agricol și extralocal A2); preponderent neagricolă, cu persoane stabile în cadrul comunei (tipul local-neagricol,C1); preponderent neagricolă, cu locul de muncă în afara comunei de domiciliu ( tipul neagricol-extralocal
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
șase tipuri de ocupare (Tabelul 8, Tabelul 9 și Figura 1): preponderent agricolă, cu persoane stabile în cadrul comunei (tipul local-agricol A1); preponderent în agricultură și cu populația neagricolă minoritară angajată în special extralocal, ca navetiști (tipul agricol și extralocal A2); preponderent neagricolă, cu persoane stabile în cadrul comunei (tipul local-neagricol,C1); preponderent neagricolă, cu locul de muncă în afara comunei de domiciliu ( tipul neagricol-extralocal, C2); local-mixtă, în sectoare agricole și neagricole (tipul B1); în sectoare agricole și neagricole, cu populația neagricolă ocupată preponderent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
1): preponderent agricolă, cu persoane stabile în cadrul comunei (tipul local-agricol A1); preponderent în agricultură și cu populația neagricolă minoritară angajată în special extralocal, ca navetiști (tipul agricol și extralocal A2); preponderent neagricolă, cu persoane stabile în cadrul comunei (tipul local-neagricol,C1); preponderent neagricolă, cu locul de muncă în afara comunei de domiciliu ( tipul neagricol-extralocal, C2); local-mixtă, în sectoare agricole și neagricole (tipul B1); în sectoare agricole și neagricole, cu populația neagricolă ocupată preponderent extralocal (tipul B2). Ocuparea local-agricolă este specifică estului Moldovei și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
preponderent neagricolă, cu persoane stabile în cadrul comunei (tipul local-neagricol,C1); preponderent neagricolă, cu locul de muncă în afara comunei de domiciliu ( tipul neagricol-extralocal, C2); local-mixtă, în sectoare agricole și neagricole (tipul B1); în sectoare agricole și neagricole, cu populația neagricolă ocupată preponderent extralocal (tipul B2). Ocuparea local-agricolă este specifică estului Moldovei și sudului Olteniei, cu extensie în Transilvania la nivelul județului Bistrița-Năsăud. La cealaltă extremă, cu ocupare extralocal-neagricolă se află banda de județe care pleacă de la Ilfov și continuă spre Nord cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
probabil că, în acest caz, diferențiere poate fi pusă în relație mai ales cu factori de natură istorică . Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 8. Clasificarea județelor în funcție de tipul de ocupare a populației rurale. Tipul de ocupare Tipul de ocupare neagricolă 1. preponderent locală (navetiști sub 50% din populația neagricolă din județ-rural) 2. preponderent extralocală (navetiști peste 50% din populația neagricolă din județ-rural) A. preponderent agricolă (peste 60% din populația rurală ocupată lucrează în agricultură) A1. Ocupare local-agricolă A2. Ocupare agricolă și extralocală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mai ales cu factori de natură istorică . Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 8. Clasificarea județelor în funcție de tipul de ocupare a populației rurale. Tipul de ocupare Tipul de ocupare neagricolă 1. preponderent locală (navetiști sub 50% din populația neagricolă din județ-rural) 2. preponderent extralocală (navetiști peste 50% din populația neagricolă din județ-rural) A. preponderent agricolă (peste 60% din populația rurală ocupată lucrează în agricultură) A1. Ocupare local-agricolă A2. Ocupare agricolă și extralocală Botoșani Brăila Olt Timiș Vaslui Dolj Teleorman Iași Mehedinți Bacău Galati
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
8. Clasificarea județelor în funcție de tipul de ocupare a populației rurale. Tipul de ocupare Tipul de ocupare neagricolă 1. preponderent locală (navetiști sub 50% din populația neagricolă din județ-rural) 2. preponderent extralocală (navetiști peste 50% din populația neagricolă din județ-rural) A. preponderent agricolă (peste 60% din populația rurală ocupată lucrează în agricultură) A1. Ocupare local-agricolă A2. Ocupare agricolă și extralocală Botoșani Brăila Olt Timiș Vaslui Dolj Teleorman Iași Mehedinți Bacău Galati Vrancea Bistrița-Năsăud Suceava % mediu absolv. postgimnziu=21,8 dezvoltare județ-mediu rural
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Ocupare extralocal-mixtă Buzău Sălaj Vâlcea Alba Ialomita Cluj Arges Hunedoara Călărași Satu Mare Dâmbovița Caraș-Severin Tulcea Neamț Giurgiu Bihor Maramureș % mediu absolv. postgimnziu=24,1 dezvoltare județ-mediu rural=4,4 % mediu absolv. postgimnziu=27,3 dezvoltare județ-mediu rural=7,4 C. preponderent neagricolă (peste 60% din populația ocupată în rural-județ lucrează în ocupații neagricole) C1. Ocupare local-neagricolă C2. Ocupare extralocal-neagricolă Covasna Constanța Sibiu Prahova Harghita Brașov Ilfov Mureș Gorj Arad % mediu absolv. postgimnziu=27,5 dezvoltare județ-mediu rural=9,39 % mediu absolv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
INS Recensământul populației și al locuințelor, 18 martie 2002). Pentru definirea tipurilor regionale de ocupare vezi REF Ref48973707 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 8. Condiționări ale ocupării neagricole Abordare la nivel regional. Variația interjudețeană a populației rurale ocupată în sectoare neagricole este preponderent determinată de relieful județului, vechimea urbanizării, oferta urbană regională de muncă salarială și particularitățile istorice de dezvoltare a județului. Ponderea populației neagricole în totalul populației ocupate din județul mediu rural este cu atât mai mare cu cât relieful montan-deluros este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de folosință îndelungată din gospodărie, stratificarea socială rurală prezintă anumite particularități. Vârful și baza ei au aceeași configurație ca și la nivel individual. Diferă însă ierarhia categoriilor intermediare. Gospodăriile care au un număr mare de lucrători în servicii, cu activități preponderent ne-manuale la nivel local par să aibă o situație bună sub aspect material. In ambele variante de abordare, individuală și familială, navetiștii ocupă o poziție intermediară pe scala stratificării rurale. De la ERNA spontană la cea sprijinită prin politici Puncte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
realizat de INS ERNA Economie rural-neagricolă FARM Ocupații agricole FSD Fundația pentru o Societate Deschisă INS Institutul Național de Statistică NA Neagricol PRNA populație rural-neagricolă (cu domiciliul în rural și locul de muncă în rural) RNA Rural-neagricol RNm Ocupații rural-neagricole preponderent manuale RNp Ocupații rural-neagricole asociate cu munca non-manuală , cu nivel de calificare relativ ridicat sau cu poziție de conducere economică RNs Ocupații rural-neagricole asociate cu munca non-manuală, cu nivel de calificare relativ redus, în domeniul serviciilor, ca funcționari etc. UCom
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
muncitorii proveniți din industria aflată în proces de restructurare și de reducere, deși trecerea de la un sector la altul nu este atât de univocă. Pentru a evita șomajul, o mare parte a persoanelor și-au căutat de lucru în agricultură, preponderent pe proprietățile moștenite și redobândite. Majoritatea acestor persoane au avut părinți agricultori. Astfel, a avut loc un „proces de extindere a sectorului primar” deloc caracteristic procesului de modernizare. Acest fenomen a fost subliniat și de către Cărțână, (2000,122). Creșterea șomajului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
deja în anul 2002 (vezi Veres, 2003b,90). Inactivii reprezintă 59,2% din populația totală, adică 12 829 143 de persoane. Majoritatea acestora, adică 5.074.796 de persoane, sunt pensionari, 3 768 547 studiază, 1 647 413 sunt casnici (preponderent femei), iar 1 884 102 sunt întreținuți (copii de vârstă preșcolară, persoane în vârstă fără pensie), mai departe, 454 285 au altă situație (de exemplu, se află în întreținerea statului). Tabelul 2. Compoziția populației inactive în numere și procente Inactivi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de criză, alături de retromigrație. Lipsa locurilor de muncă și remunerarea slabă în țară, au atras, ca o consecință ce tinde să devină supapă națională de ieșire din criză, creșterea numărului de persoane care își caută de lucru în afara granițelor. Motivația preponderent economică a migrației externe a existat și înainte de 1989, dar acum a devenit singura. Dacă în deceniile anterioare populația din rural își împlinea aspirațiile și nevoile de realizare profesională și de viață prin migrarea la oraș, în prezent migrația, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
siguranță” (assurance). Cu toate că fermele mici arată o disponibilitate mult mai mare de relaționare în afara sistemului formal, rețelele lor de clienți sunt mult mai reduse comparativ cu cele ale unei ferme mari. Fermele de dimensiuni mici au ca formă de schimb preponderentă trocul cu alte întreprinderi agricole sau tranzacțiile cu intermediarii. Ele nu încheie contracte pentru produsele livrate, iar majoritatea relațiilor economice pe care le au sunt situate în termeni sociali. În concluzie, în timp ce fermele mari, precum Ceres, reușesc să controleze piața
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]