4,340 matches
-
că, prin aplicarea măsurilor preventive primordiale, chiar și o reducere minimă a riscului relativ va determina o scădere substanțială a incidenței evenimentelor cardio - vasculare (12). Însă la pacienții vârstnici este dificil de diferențiat între prevenția primordială versus cea primară, din cauza prevalenței înalte a aterosclerozei subclinice, care poate fi diagnosticată prin ecografie Doppler carotidiană, prin calcularea indicelui gleznă braț sau prin evidențierea modificărilor electrocardiografice sau ecocardiografice (13). În plus, în ceea ce privește prevenția primară a bolilor cardiovasculare, la pacientul vârstnic nu sunt directive clare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei au dovedit un rol benefic în prevenție). 8.2. Factorii de risc modificabili și controlul acestora 8.2.1. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă o afecțiune foarte comună la populația vârstnică, cu o prevalență de 70% la pacienții de peste 70 ani și de 74% la subiecții de peste 80 ani (17-19). HTA este considerată cel mai frecvent factor de risc cardiovascular modificabil care determină cel mai mare risc populațional pentru boala coronariană, cerebrovasculară și arterială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
plus, aproximativ 33% dintre vârstnici sunt supraponderali (IMC de 25-30 kg/m2) (10,14). Mecanismele fiziopatologice principale care generează obezitate la vârstnici constau în scăderea ratei metabolismului bazal și sedentarism, care apar odată cu înaintarea în vârstă. Deși se constată o prevalență înaltă a obezității la vârstnici, studiile privind relația dintre acest factor de risc și bolile cardiovasculare sunt puține și contradictorii. Este bine cunoscut faptul că obezitatea crește riscul apariției bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, pre - cum și a DZ și dislipidemiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
vârstnici, motiv pentru care se recomandă suplimentele cu vitamina D în cazul identificării deficitului (58, 66). 8.2.4. Diabetul zaharat Vârsta înaintată este asociată atât cu insulinorezistența, cât și cu secreția inadecvată de insulină (67). În consecință, incidența și prevalența DZ tip 2 cresc cu înaintarea în vârstă. Conform statisticilor, aproximativ 15% dintre subiecții cu vârsta de peste 65 de ani sunt diagnosticați cu DZ tip 2, alți 7% prezintă boală, dar nu sunt diagnosticați, iar numărul acestora este estimat să
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
și colaboratorii săi au demonstrat creșterea mortalității globale și cardiovasculare la pacienții vârstnici care declarau repaus la pat mai mult de 6 ore pe zi, comparativ cu repaus în pat numai 3 ore pe zi (86). Având în vedere creșterea prevalenței sedentarismului cu înaintarea în vârstă, AHA consideră sedentarismul ca al doilea factor de risc cardiovascular modificabil la pacientul vârstnic, după HTA (14). Nivelul activității fizice este adesea limitat de comorbiditățile musculo-scheletale, car- diovasculare și de dificultățile cognitive adesea coexistente la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
determina o creștere ușoară a riscului cardiovascular la pacienții cu boală cardiovas- culară, dar se recomandă noi trialuri care să confirme/infirme rezultatele disponibile (107). 8.2.7. Factorii de risc psihosociali Anxietatea. Studiul publicat de Shibeshi a arătat o prevalență de peste 40% a acestui simptom la pacienții spitalizați cu infarct miocardic, iar 15-20% dintre subiecți declară prezența anxietății și la un an de la externare. În schimb, vârstnicii au declarat un nivel mai scăzut al anxietății comparativ cu alte grupe de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
14). Vârstnicii cu cel mai mare risc de complicații sunt cei cu comorbidități de tipul insuficienței renale, a DZ, sau consecințe ale intervențiilor chirurgicale complexe sau efectuate în urgență (14). Din cauza complicațiilor potențiale ale BAC la vârstnici, dar și a prevalenței înalte a bolii pluricoronariene și a leziunilor de left main, ghidul de prevenție secundară a bolilor cardiovasculare la vârstnici al AHA din 2013 ridică un semn de întrebare privind tehnica ce trebuie utilizată la această grupă de vârstă. Un studiu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
efecte favorabile semnificative pentru valorile tensiunii arteriale (TA), compoziția corporală, profilul lipidic, anxietate și depresie, comparativ cu grupul care nu a fost supus reabilitării (13). 49.2.2. Recuperarea cardiovasculară în insuficiența cardiacă IC este o altă entitate patologică cu prevalență semnificativă la populația vârstnică. Și în cazul acestei afecțiuni, rezultatele clinice acumulate arată beneficii similare ale recuperării cardiovasculare la pacienții tineri cu cei vârstnici. Există mai multe studii clinice care dovedesc beneficiul reabilitării cardiovasculare la vârstnicul cu IC. Trialul clinic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
implicați în programe de recuperare cardiovasculară (23). Adaptarea protocoalelor de reabilitare cardiovasculară la vârstnici. Aspecte practice Îmbătrânirea determină în mod fiziologic o scădere a capacității de efort la care se adaugă efecte aditive ale diferitelor comorbidități cardiace, respiratorii, osteoarticulare, cu prevalență în creștere progresivă după 60 de ani. La pacientul vârstnic pot exista tulburări cognitive sau de echilibru, scăderea vitezei, puterii și acurateței în îndeplinirea sarcinilor fizice. Toate aceste limitări fac necesar ca programele de reabilitare cardiovasculară a vârstni cilor să
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
de intensitate înaltă. În plus, mai puțin de 3% dintre aceștia sunt pregătiți să desfășoare activitatea respectivă sub formă de antrenamente regulate (24). În cazul exercițiilor de înaltă intensitate, riscul de leziuni sau accidente crește foarte mult. Există dovezi privind prevalența crescută a leziunilor musculo scheletice la vârstnici, în situațiile în care s a încercat realizarea exercițiilor de intensitate mare (de exemplu, peste 70% din frecvența cardiacă maximă, 20 30 de minute, de trei ori pe săptămână) (25). În plus, antrenamentul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
comunică printr-un colet cu lumenul), iar pseudoanevrismele, doar sacciforme. Evolutiv, anevrismele se pot complica prin ruptură, hematom intramural, disecție ( anevrism disecant ), tromboză și, mai rar, inflamație, formarea de fistule aorto-venoase sau aorto-enterice, embolizare periferică și infecție. La nivel mondial, prevalența și inciden a acestei afecțiuni este în continuă creștere ca urmare a augmentării speranței de via ă și diagnosticării precoce, uneori incidentală, prin tomografie computerizată (CT), ecografie abdominală și ecocardiografie (1). Riscul de dilatare anevrismală a aortei crește direct proporțional
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
studiile clinice (15). Forțele hidrodinamice din torentul circulator sunt responsabile de propagarea disecției până la ruptură, fie a faldului de disecție spre lumenul aortei, cu formarea unei fenestrații, fie a adventicei, spre exteriorul vasului, cu hemoragie potențial fatală în funcție de situsul rupturii. Prevalența disecției de aortă este estimată la 0,5 -2,9/100.000/an, cu o mortalitate de 3,2-3,6/100.000/an. Complicațiile secundare disecției de aortă sunt ruptura aortică cu tamponadă cardiacă, disecția ostiilor coronare cu IM, insuficiența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
perioperator semnificativ care au nevoie de intervenții chirurgicale. Datele demografice ale pacienților care suferă intervenții chirurgicale arată un trend spre creșterea numărului de pacienți vârstnici cu comorbidități (4). Printre comorbiditățile semnificative ale pacienților vârstnici cu intervenții chirurgicale, bolile cardiovasculare au prevalența cea mai mare. Morbiditatea și mortalitatea cardiacă perioperatorie se datorează în cea mai mare parte IM, insuficienței cardiace (IC) sau aritmiilor. De aceea, consultul preoperator trebuie să stabilească diagnosticul de boală coronariană, disfuncție sistolică a ventriculului stâng (VS) sau aritmii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
chirurgicală electivă, care nu este urgentă, pot fi evaluați detaliat preoperator. 47.2. Diferențele la vârstnici: baze fiziopatologice Declinul cardiovascular reprezintă unul dintre cele mai bine studiate efecte ale îmbătrânirii. Cea mai frecventă patologie cardiacă a vârstnicului este ischemia miocardică. Prevalența bolii coronariene crește cu vârsta. De asemenea, odată cu înaintarea în vârstă se produce scăderea elasticității arteriale și a relaxării la stimuli normali. Aceasta poate conduce la creșterea cronică a TA sistolice și eventual la dilatarea aortei. Creșterea impedanței aortice poate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
cardiace, pulmonare, neurologice. Aritmiile sunt frecvente la vârstnici, însă aritmiile ventriculare și blocurile nu se asociază cu o creștere semnificativă a riscului perioperator (5) . Fibrilația atrială (FA) este o problemă deosebită din cauza complicațiilor tromboembolice și a dificultății managementului trata mentuluianticoagulant. Prevalența FA la populația vârstnică a fost estimată la 5% dintre persoanele cu vârsta între 60 i 70 de ani, 13% la cei cu vârsta între 71 i 90 de ani și 22% la cei cu vârsta peste 91 de ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
SUA se estimează că FA este simptomatică la 2,3 milioane de persoane, cifră care va atinge 16 milioane în 2050. O comparație pentru țările europene arată că aproximativ 6 milioane de persoane sunt depistate cu FA, iar în 2050 prevalența este estimată la 20 ‑30 de milioane (1,2). Vârsta medie a pacienților este de 75 de ani și aproximativ 70% dintre cazuri sunt depistate între 65 i 85 de ani (2), deoarece prevalența afecțiunii crește cu vârsta. Datele furnizate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
depistate cu FA, iar în 2050 prevalența este estimată la 20 ‑30 de milioane (1,2). Vârsta medie a pacienților este de 75 de ani și aproximativ 70% dintre cazuri sunt depistate între 65 i 85 de ani (2), deoarece prevalența afecțiunii crește cu vârsta. Datele furnizate de studiile din ultima decadă a secolului XX arată că, sub 40 de ani, riscul de FA este de 0,5%, crește la 5% la vârstnici (peste 65 de ani) și la 10% la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
XX arată că, sub 40 de ani, riscul de FA este de 0,5%, crește la 5% la vârstnici (peste 65 de ani) și la 10% la octogenari (3). Datele de după anii 2000 arată un trend ascendent al incidenței și prevalenței afecțiunii, din cauza îmbătrânirii unei populații cu profil cardiovascular încărcat. Astfel, studiile dedicate rapor- tează creșterea prevalenței până la 15‑20% la octogenari (4‑8). Framingham Heart Study afirmă rate egale ale FA între sexe la populația de 80 de ani (bărbați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
5% la vârstnici (peste 65 de ani) și la 10% la octogenari (3). Datele de după anii 2000 arată un trend ascendent al incidenței și prevalenței afecțiunii, din cauza îmbătrânirii unei populații cu profil cardiovascular încărcat. Astfel, studiile dedicate rapor- tează creșterea prevalenței până la 15‑20% la octogenari (4‑8). Framingham Heart Study afirmă rate egale ale FA între sexe la populația de 80 de ani (bărbați/femei - 22,7/21,6%). Studiul Rotterdam, care urmărește incidența FA la 6.432 de pacienți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
IC și numărul de spitalizări pentru agravarea IC, dar și IC poate determina apariția și progresia FA, încheind un cerc vicios. Riscul este mai mare în IC cu funcție sistolică prezervată, situație mai frecvent întâlnită la femeile vârstnice. Relația între prevalența FA, IC și vârstă se păstrează pentru intervalul 65 -84 de ani (23,24). Interpretarea acestei variații de frecvență trebuie însă realizată cu prudență, deoarece numărul de pacienți peste 85 de ani incluși în studii este redus. Asocierea celor două
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
de clasă I B). Indicația este bazată pe dovezi din studii prospective (26-28). 29.2. Etiologie, mecanisme Ca și la adultul de vârstă medie, FA la vârstnic este asociată cu variați factori de risc și comorbidități, situație explicabilă prin creșterea prevalenței hipertensiunii arteriale (HTA), DZ, bolii cardiace ischemice (BCI), IC sau a valvulopatiilor de etiologie aterosclerotică (29,30). Primele informații în acest sens provin din două studii epidemiologice de referință -Framingham Heart Study (FHS) și Cardiovascular Health Study (31,32). FHS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
de ghiduri până la vârsta limită de 60 de ani. La o populație cu speranță de viață crescută, de multe ori activă, această limită și în consecință termenul rămân în discuție (29). Euro Heart Survey susține acest aspect, deoarece raportează o prevalență de 3% după elimi narea influenței vârstei (33). Un alt studiu clinic prospectiv, cu perioadă de urmărire de 3 ani a unei cohorte de 5.201 pacienți cu vârsta peste 65 de ani, subliniază rolul altor factori de predicție ca
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
65-84 de ani), înălțimea, nivelul tensiunii arteriale (TA) sistolice și al glicemiei, utilizarea de diuretice (34). Studii mai recente sugerează importanța unor markeri de predicție subclinici ca disfuncția diastolică sau nivelul seric crescut de NT-proBNP (35,36). Interesantă este afirmarea prevalenței crescute a FA la pacienți peste 60 de ani cu hipertiroidie (25% versus 5% la alte categorii de vârstă) (37). Observația ridică problema depistării sistematice a afecțiunilor tiroidiene, frecvent paucisimptomatice la această vârstă. O situație frecventă la vârstnici este și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
ani, dar forma permanentă, spre deosebire de tânăr, este de departe cea mai frecventă. Studiul ESFINGE sintetizează profilul pacienților vârstnici spitalizați cu patologie medicală (cohortă de 3.319 pacienți de 70 de ani i peste, vârsta medie 82 de ani). Studiul afirmă prevalența crescută (o treime din pacienți), cu predominanța formei persistente de lungă durată sau permanente (89,1%). Rezultatele sunt explicate de frecvența crescută a factorilor de risc cardiovascular și a cauzelor comune de FA la această vârstă (HTA, IC - cauza cea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
sincopă. Vârstnicii se caracterizează prin tablou clinic paucisimptomatic sau sunt asimptomatice, situa ie în care descoperirea este fortuită sau prin screening. Astfel, Registrul Canadian de FA raportează o frecvență de 21% a aritmiei asimptomatice, iar Camm și colaboratorii săi o prevalență de 10,5% la monitorizarea Holter ECG 24 ore (47) . La pacienții cu dispozitive implantate, corelația cu simptomatologia se pierde (37-38%) și crește semnificativ procentul FA asimptomatice (48). Un studiu prospectiv derulat în Italia și publicat în 2011 susține că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]