2,398 matches
-
realizat de sculptorul Valentin Tănase, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Opera de artă a fost cumpărată de Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic direct de la autor, prin negociere. La inaugurare au participat primarul capitalei Sorin Oprescu, regele însoțit de Principesa Margareta și de principii Radu și Nicolae, fostul președinte Emil Constantinescu, foștii premieri Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ciorbea, ministrul Culturii, Puiu Hașotti, și președintele Academiei Române, Ionel Haiduc. Orchestra Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale a intonat Imnul de stat
Piațeta Regelui din București () [Corola-website/Science/328837_a_330166]
-
acesta să fi avut vreo contribuție la elaborarea lor; astfel de documente nu au fost incluse în prezenta listă. -------- 1927 Întrucât este un minor, atribuțiile regale și tutela copilului sunt asigurate de regența regală. Copilul este crescut de mama sa, principesa Elena, locuind în vila de la Șosea cunoscută și drept Palatul Kiseleff. Carol, aflat în Franța, speculează situația internă și tatonează terenul în vederea unei reîntoarceri. Politicianul Ionel Brătianu, artizanul și garantul îndepărtării de la succesiunea tronului al lui Carol moare, fiind înlocuit
Cronologia regelui Mihai () [Corola-website/Science/330961_a_332290]
-
o mulțime uriașă în București, căreia i-l prezintă pe nepotul său, principele Nicolae. Aceasta rămâne ultima sa vizită până când Ion Iliescu pierde puterea, fiindu-i interzisă chiar și participarea la înmormântarea lui Corneliu Coposu. Fiica cea mare a regelui, principesa [[Principesa Margareta de România|Margareta]], abandonează munca de sociolog pentru a conduce o fundație în România. Abia în această perioadă începe să se publice în țară adevărul despre istoria secolui XX, regele acordându-i scriitorului [[Mircea Ciobanu]] interviuri din care
Cronologia regelui Mihai () [Corola-website/Science/330961_a_332290]
-
mulțime uriașă în București, căreia i-l prezintă pe nepotul său, principele Nicolae. Aceasta rămâne ultima sa vizită până când Ion Iliescu pierde puterea, fiindu-i interzisă chiar și participarea la înmormântarea lui Corneliu Coposu. Fiica cea mare a regelui, principesa [[Principesa Margareta de România|Margareta]], abandonează munca de sociolog pentru a conduce o fundație în România. Abia în această perioadă începe să se publice în țară adevărul despre istoria secolui XX, regele acordându-i scriitorului [[Mircea Ciobanu]] interviuri din care se
Cronologia regelui Mihai () [Corola-website/Science/330961_a_332290]
-
1992]] -------- [[1993]] -------- [[1994]] -------- [[1995]] -------- [[1996]] [[Fișier:King Michael I of Romania by Emanuel Stoica.jpg|thumb|300px|Fostul suveran al României]] Guvernul Victor Ciorbea admite întoarcerea în țara a fostului suveran, astfel sfârșindu-se exilul. Fiica cea mare a regelui, principesa Margareta, se căsătorește în 1997 cu actorul Radu Duda, un fapt controversat, speculându-se că Duda are relații cu fosta Securitate. După 2000, are loc o reconciliere a fostului suveran cu Ion Iliescu, fiind criticată apropierea Casei regale de Partidul
Cronologia regelui Mihai () [Corola-website/Science/330961_a_332290]
-
teren inexpropriabil la Popești, ea având și alte proprietăți. În urma reformei agrare din 1945, suprafața moșiei Popești a fost redusă la 50 de hectare. După instaurarea regimului comunist, prin Decretul 83/1949, castelul a fost trecut abuziv in proprietatea statului. Principesa a fost obligată să se mute la București, de unde a fost ridicată și arestată în anul 1953, împreună cu nora sa, Ileana Manu-Sturdza, sub învinuirea că au vândut lemne de pe fosta lor proprietate (pădurea Hangu). După nouă luni de detenție la
Conacul Cantacuzino-Pașcanu din Popești () [Corola-website/Science/335002_a_336331]
-
Barsi da Lucca prezintă în detaliu călătoria Doamnei Ecaterina pe care o descrie ca având „toate calitățile pe care Afrodita le dă unei femei pentru a o numi frumoasă”. Istoricul și omul politic român Nicolae Iorga afirma de asemenea că „principesa [Ecaterina], circaziană prin naștere, era extraordinar de frumoasă” și foarte apreciată în întreaga Moldovă. După moartea primei sale soții, Doamna Tudosca [Tudosia] (n. 1600 - d. mai 1639, Iași), Vasile Lupu a trimis în Circazia o solie-oaste, condusă de vistiernicul Nicolae
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
au fost cazați într-o reședință separată, construită special pentru ei. Nunta a avut o importanță politică majoră. Doamna Ecaterina Cercheza a îndeplinit activități oficiale în Moldova. Ea a participat, alături de Vasile Lupu, la toate evenimentele oficiale, inclusiv la căsătoriile principeselor Maria și Ruxandra ale căror destine au fost determinate chiar de Ecaterina. Doamna Ecaterina a făcut, de asemenea donații în bani la mănăstirile Golia și Hlincea, printre altele. Ea a înzestrat Mănăstirea Golia cu strane aduse de la Constantinopol. Din cauza luptei
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
viața culturală a Iașului, fiind loc de întâlnire pentru intelectualitatea orașului, sediu al Societății literare Junimea (fondată în 1863) și al revistei "Convorbiri literare" (fondată în 1867). În prezent clădirea este clasată monument istoric cu codul . Cumpărată în 1901 de principesa Maria Moruzzi, care modifică intrarea principală și schimbă fațadele, așezând deasupra balcoanelor blazonul familiei, casa va fi moștenită de fiul ei, Gheorghe Brătianu care în 1938, când pleacă la București, o închiriază rezidenței regale din Iași. Din 1947 aparține Regionalei
Casa Memorială „Vasile Pogor” () [Corola-website/Science/331917_a_333246]
-
sudul României declară într-o proporție mai mare că ar cunoaște activitatea Casei Regale. Doar 5% dintre cei care sunt familiarizați cu activitatea Casei Regale sunt nemulțumiți, declarând că au o părere proastă sau foarte proastă despre ea. Cu activitatea Principesei Margareta și a Principelui Radu sunt familiarizați o treime dintre cei care au auzit de Casa Regală a României. Proporția celor care cunosc activitatea principilor este în creștere odată cu vârsta respondenților; procentul acestora este mai ridicat în cazul femeilor, al
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
acestora este mai ridicat în cazul femeilor, al celor care trăiesc în mediul urban și al respondenților cu studii superioare. Respondenții din Transilvania și Banat răspund într-un procent crescut față de celelalte regiuni că nu sunt la curent cu activitatea Principesei Margareta și a Principelui Radu. Părerile celor care cunosc activitatea principilor sunt bune sau foarte bune în proporție de 90%, doar 6% dintre aceștia declarând că părerea lor este proastă sau foarte proastă cu privire la această activitate. Unul din zece respondenți
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
fiind de 8,16). Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte jos, iar 10 - foarte sus, prestigiul pe care îl aduce Regele Mihai I românilor este evaluat cu o medie de 8,55, prestigiul adus de Principesa Margareta - cu o medie de 8,17; evaluările respondenților întrunesc cea mai mică medie în cazul prestigiului pe care îl aduce românilor Principele Radu (7,20). Demnitatea adusă românilor de Regele Mihai I este evaluată, pe aceeași scală, cu o
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
evaluările respondenților întrunesc cea mai mică medie în cazul prestigiului pe care îl aduce românilor Principele Radu (7,20). Demnitatea adusă românilor de Regele Mihai I este evaluată, pe aceeași scală, cu o medie de 8,67, cea adusă de Principesa Margareta - cu 8,25, iar cea adusă de Principele Radu - cu 7,40. Dintre cele trei aspecte investigate, cel mai slab este evaluată speranța în viitor pe care o aduce Casa Regală, per ansamblu; în cazul acestui aspect, mediile evaluărilor
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
în viitor pe care o aduce Casa Regală, per ansamblu; în cazul acestui aspect, mediile evaluărilor pentru membrii Casei Regale sunt mai apropiate decât în celelalte situații; astfel, media pentru Regele Mihai I este de 7,85 și cea pentru Principesa Margareta - 7,80. Aproape două treimi dintre intervievații care au auzit de Casa Regală a României declară că știu cine succede Regelui Mihai I în reprezentarea instituției. Proporția cea mai scăzută de participanți la studiu care declară că știu cine
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
mult de 65 de ani, în rândul persoanele cu studii superioare, al celor din mediul urban și care locuiesc în zona de Sud a României. 71% dintre cei care declară că sunt la curent cu această informație o menționează pe Principesa Margareta drept persoana care va reprezenta, în viitor, Casa Regală a României, iar alți 15% amintesc că în linia de succesiune ar urma „fiica Regelui”, fără însă a specifica la care dintre fiicele Regelui Mihai I fac referire. Aproximativ șase
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
care Traian Udriski l-a evaluat ca fiind de bună calitate, dar foarte ieftin - surplus de război al armatei americane. Cu acest avion regele Mihai a acumulat numeroase ore de zbor împreună cu Traian Udriski. În noiembrie 1947, cu ocazia nunții principesei Elisabeta a Marii Britanii (mai târziu regină), deplasarea la ceremonii a familiei regale române s-a făcut cu avionul al regelui, înmatriculat YR-MIT cu plecare de pe Aeroportul Băneasa - după uzanțe, în prezența majorității miniștrilor guvernului Petru Groza). Pe durata zborului, la
Traian Udriski () [Corola-website/Science/336975_a_338304]
-
și este deschis, în ocazii relativ frecvente, vizitelor publicului. Locomotiva cu aburi originală se află încă în proces de restaurare, de către o organizație non-guvernamentală de voluntari. După 2012, plecând din Gara Băneasa, Trenul Regal a fost utilizat periodic de către ASR Principesa Margareta a Românei și de către invitații români și străini ai Familiei Regale pentru efectuarea unor călătorii-simbol, care s-au bucurat de o largă popularitate și participare publică, la opririle în gări:
Trenul Regal al României () [Corola-website/Science/337469_a_338798]
-
Criticul Dan C. Mihăilescu a alcătuit antologia "De la coroana regală la cercul polar", punând în oglindă două poluri ale feminității române, titlul făcând referință la experiența deportării Aniței Nandriș în Siberia. Astfel, unei lumi reprezentate de personaje precum „Regina Maria, principesa Martha Bibescu, prințesa Maria Cantacuzino-Enescu - feminitatea labirintică, de budoar imperial, cabinete politice cu anvergură continentală și etajări politice cu multiple strategii” el îi opune în Elisabeta Rizea și Anița Nandriș-Cudla două modele de „putere trupească și măreție sufletească, povestind la fel de
Anița Nandriș () [Corola-website/Science/330012_a_331341]
-
Cristian al II-lea al Danemarcei a preluat tronul. După ce fiul său a fost detronat în 1522, linia genealogică a lui Ioan a revenit la tronurile daneze și norvegiene prin Christian al IV-lea al Danemarcei, stră-strănepotul fiicei sale, Elisabeta, Principesa Electoare. Ioan și Cristina au avut cinci sau șase copii:
Ioan al Danemarcei, Norvegiei și Suediei () [Corola-website/Science/331282_a_332611]
-
acestora rămând necunoscută până astăzi. Spre finele lui 1944, în baza unor transferuri de fonduri de la Galeria Tretiakov și de la Ermitaj, muzeul își reia activitatea cu inaugurarea expozițiilor per-manente. Muzeul se află în Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani. Colecția muzeului s-a completat de-a lungul timului, cu icoane vechi, lucrări ale pictorilor basarabeni și a celor din Rusia, Europa Occidentală, Japonia, India, China. În 1947, prin testamentul profesorului Academiei de Arte Plastice din Sankt-Petersburg
Muzeul Național de Artă al Moldovei () [Corola-website/Science/334240_a_335569]
-
Elena (Ecaterina) Rareș (n. aprox. 1490, Serbia - d. 1553, Suceava, Moldova) a fost o principesă sârbă ce a devenit soția domnului Moldovei Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Era cea de-a doua fiică a prințului sârb Jovan Branković, despot al Serbiei în perioada 1496-1502, și al nobilei Jelena Jakšić. Sora ei vitregă, Despina Milița, a fost
Elena Rareș () [Corola-website/Science/335152_a_336481]
-
Jakšić. Sora ei vitregă, Despina Milița, a fost soția lui Neagoe Basarab, domn al Țării Românești (1512-1521), și soacră a domnilor Radu de la Afumați și Radu Paisie (prin fiica sa Ruxandra), precum și a lui Ștefăniță Vodă (prin fiica sa Stana). Principesa Jelena Branković s-a căsătorit cu Petru Rareș, fiu nelegitim al lui Ștefan cel Mare și domn al Moldovei (1527-1538, 1541-1546). Voievodul moldovean era văduv, după ce prima sa soție, Maria (o fată de boier), murise la 28 iunie 1529 și
Elena Rareș () [Corola-website/Science/335152_a_336481]
-
din bucătăria unui castel. Generalul revoluționar, aristocrat și el, i-a spus comandantului din Vendee: “Ce păcat de atâta vitejie, pierdută în zadar”! La care de Charette a răspuns: “Nimic nu se pierde niciodată”! Majestatea Să Regina, Alteța Să Regală Principesa Margareta și cu mine ne aflăm aici nu pentru că Sorin Dumitrescu este un maestru al zilelor noastre, ori pentru ca ultimă să expoziție este o construcție artistică puternică. Suntem aici fiindcă strigatul pictorului are înțeles identitar. Așa cum Casă Regală este expresia
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
o formă, o matcă a continuității și tradiției, a identității și mândriei, mi-am dat seama că lucrarea de cinci decenii de așteptare a celui mai blând Mihai din istoria românilor nu este decât o ridicare continuă a pogorârii. Și Principesa Margareta, sinteză a Elenei-mame și a lui Mihai, la început de mileniu III, nu este altceva decât continuatoarea acestei construcții umile și înflăcărate a pogorârii. A pogorârii statalității peste România sovietizata și apoi sofitelizată. Dacă ne întâlnim astăzi, societatea civilă
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa Natalia Dadiani este un monument de arhitectură de însemnătate națională, amplasat pe str. 31 august 1989, 155 din Chișinău, în prezent sediul Muzeului Național de Artă al Moldovei. Clădirea este inclusă în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani () [Corola-website/Science/335236_a_336565]