2,110 matches
-
aceste cuvinte ar putea cineva să mustre pe iudei ca neînțelegând cu adevărat Scriptura. Căci ar putea întreba: Cu cine vorbea Dumnezeu ca să dea poruncă? Dacă poruncea și vorbea celor ce se creau de către El, vorbirea ar fi fost de prisos. Căci acelea încă nu erau, ci urmau să fie. Dar nimenea nu vorbește celui ce încă nu este, nici nu poruncește și spune să se facă celui ce încă nu a fost făcut. Iar dacă Dumnezeu poruncea celor ce vor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aceste cuvinte ar putea cineva să mustre pe iudei ca neînțelegând cu adevărat Scriptura. Căci ar putea întreba: Cu cine vorbea Dumnezeu ca să dea poruncă? Dacă poruncea și vorbea celor ce se creau de către El, vorbirea ar fi fost de prisos. Căci acelea încă nu erau, ci urmau să fie. Dar nimenea nu vorbește celui ce încă nu este, nici nu poruncește și spune să se facă celui ce încă nu a fost făcut. Iar dacă Dumnezeu poruncea celor ce vor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
un articol apărut după cel de-al Doilea Război Mondial: „Dacă aceste gustoase specialități muntenești, în care bucătarii din București excelează, nu ar fi aproape în tot restul țării ignorate, și pe alocuri desconsiderate, rândurile de față ar fi de prisos.“ Originea sa este cunoscută. Pe vremuri, mai purta un nume, „ciorbă de schimbea“, ceea ce ne trimite direct la sursa turcească a rețetei: ișkembe çorbasi. Acolo, la Istanbul, este matca acestei ciorbe, dar ea a călătorit prin tot sud-estul Europei. Bulgarii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
d’un poète și À l’Inconnu), iar cele scrise în rusește, în placheta Zavitki hrizantemî (1937). D. este și autoarea romanului În ghearele vulturului (1937), iar în 1941 anunța că avea gata de tipar volumele Lacul himerelor, Cei de prisos și Cetatea lui Arald. A tradus versuri de Rabindranath Tagore. SCRIERI: Le Luth brisé, București, [1929]; L’Idylle d’un poète, București, [1929]; À l’Inconnu, București, [1929]; Simfonia amurgului, București, 1937; Petale de crizanteme, Bălți, 1937; În ghearele vulturului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
cercetarea evoluției artei începând din comuna primitivă, analizând pe rând „arta simbolică” (a popoarelor orientale), „arta imitativă și ideală creatoare” (a Antichității greco-latine), arta religioasă (a Evului Mediu), arta romantică, arta naturalistă. Concluzia sa este că arta a rezultat din prisosul energiei umane și ar fi „un joc neinteresat” al facultăților sufletești. Rezultat al muncii artistului, opera conține în sine frumosul, care se distinge prin ordine, proporție, armonie și seninătate - ideal în numele căruia L. a dezavuat naturalismul. Bazată în întregime pe psihologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
are certe afinități. Totuși, principalul dușman al poemelor sale se dovedește tendința lor centrifugală, refuzul coagulării în întreg, o notație suprinzătoare putând rupe coerența unui text care începe bine: „O mare împrevizibilă mi-atinge mâinile/ norii atârnă zdrențuiți, cheltuială de prisos/ a unei dimineți în care singurătatea cărnii umple/ toate alveolele memoriei. Un perete de iarbă. Vălul lui Hokusai/ îneacă păsările” (Mic accident). Caz fericit, pentru că de obicei se pot fie selecta frânturi de vers, fie se poate reconstitui, la modul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
câteva zvâcniri, trupurile le înțepeneau, înghețate de vântul tăios. Șira spinării li se acoperea cu cristale, asemenea unor diademe fabuloase. Vorbeam puțin. Liniștea adâncă a câmpiei înzăpezite, cerul argintiu, somnul profund al marelui fluviu făceau ca vorbele să fie de prisos. Uneori, Pașka, tot căutând un loc mai bogat în pește, se apropia periculos de mult de plăcile lungi de gheață întunecată, umedă, măcinată de izvoare... Mă întorceam când auzeam un pârâit și îmi vedeam colegul zbătându-se în apă și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pentru Franța... Erau umbrele unui imperiu care strălucise odinioară în cele patru colțuri ale lumii... Inscripția cea mai recentă era totodată cea mai scurtă: Françoise, 2 noiembrie 1952 - 10 mai 1969. Șaisprezece ani, orice alt cuvânt ar fi fost de prisos. M-am așezat pe dale, închizând ochii. Simțeam în mine densitatea vibrantă a tuturor acelor vieți. Și, fără să încerc să-mi formulez gândul, am murmurat: - Ghicesc climatul zilelor și morții lor. Și misterul acelei nașteri la Biarritz, în 26
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fermentare normală chiar la temperaturi de 4 - 10 Co , temperaturi de 20 25 Co nu le slăbesc activitatea. Ele sunt denumite levuri reci sau criofile (criolevuri). Sunt utile în toamnele reci, când permit fermentarea completă a vinurilor reci, făcând de prisos încălzirea cramelor și evitând fermentările suplimentare de primăvară ale vinurilor tinere. 3. Așa - numitele levuri sulfitice, care sunt sușe capabile să inițializeze repede fermentația chiar la un nivel de valori pH scăzut și să o desăvârșească. 4. Levuri de refermentare
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
All"h iœ”af"-hu ‘alay-kum wa-z"da-hu baș”atan f al-‘ilm wa al-mism s...ț wa All"h w"si‘ ‘alm (2, 47/248): „Allah l-a ales șpe Saulț peste voi și l-a înzestrat cu prisos de învățătură și putere trupeasca! s...ț Allah este Cel cu Hâr Nemărginit și El este Atoateștiutor.” (ASM) MaÖal alla:na yunfiqóna ’amw"la-hum f sabl All"h ka-maÖal ≤abbatin ’anbatat sab‘a san"bil s...ț wa All
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
desfășurarea naturală a firului epic, lexicul căutat arhaic și patetic, aglomerarea rabelaisiană de epitete sunt elemente care dezambiguizează intenția parodică, oferind un evident exemplu de antistil din perspectiva lui Caragiale care, s-a constatat, n-a scris un cuvânt de prisos în comediile și "momentele" sale, încadrabile perfect dimensiunilor procustiene. Prolixitatea și platitudinea imaginii sunt puse în lumină și în pastișele după Bolintineanu: Grația domniței sau Pașa din Silista, ultima celebră prin amănuntul că a fost întocmită ad-hoc într-o întrunire
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
merge mai departe, mă mângâi cu gândul că trenul distrus transporta și arme de la Lăculețe". I-am spus că într-adevăr transporta și arme de la Lăculețe și s-a liniștit. Până azi nu știu dacă n-am mințit.177 De prisos să insistăm asupra dimensiuniii "moftologice" a "rromânilor", extrem de bine captată de un astfel de observator lucid. Procedeul ironic al dizlocării convenției narative este central și în romanul unui alt reprezentant al "Școlii de la Târgoviște". Ne referim la Frica (2002) lui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Drăgănescu. Ironia ca "remediu împotriva oricărei forme de terorism"37 pigmentează aparte un alt specimen de "rinocer". La Costache Olăreanu, odiseea foamei și a vagabondajului ca "ucenic la clasici" se încheie semnificativ în Lupul și chitanța prin convertirea intelectualului "de prisos" la clasa muncitoare, printr-un gest de obediență sfidătoare potențând disidența. La același autor, o compensare prin ficțiune justifică tratarea ironică a prototipului caragialian al ipistatului, devenit anchetator, șef de cadre sau securist. Printr-o comică inversiune de roluri, anchetatorul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
acest oraș tolerant lordul primar și parlamentarii nu ratează participarea la eveniment și chiar și partidul conservator. 238 guvernatorului, plasată În mijlocul unui frumos parc, „este Întrun fals stil Tudor”, ornamentată „cu o inimaginabilă cantitate de turnuri și de vârfuri de prisos”, clădirea Conservatorului de Muzică, vechi grajd al guvernatorului, transformat, „se aseamănă mai degrabă cu castelele Întărite din ilustrațiile cărților lui Alexandru Dumas sau Walter Scott”, „clădirea Parlamentului este nesemnificativă” etc.. Referindu-se În continuare la zona comercial bancară, constata, nu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Kierkegaard (și Hegel), împrejurările ar fi fost cu totul altele la apariția lui Schlegel, față de epoca lui Socrate. "Subiectivitatea" biruise zice-se în stat și în biserică! Trebuie să obiectăm că, atunci cînd a apărut Schlegel, nu prea era de prisos totuși să ia cineva apărarea dreptului vieții spirituale libere împotriva tradițiilor cristalizate în institușii și dogme. Este ceva aici, într-adevăr, ce nu poate fi decis odată pentru totdeauna. Are loc o veșnică dispută între libertate și normă. Superficialitatea, trivialitatea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
personaje și evenimente individuale. Iar această capacitate înseamnă ceva pozitiv, nu doar o limitare. Dacă opera este desăvîrșită, dacă turnarea a izbutit, atunci nu mai subzistă nici o contradicție între preaplinul involuntar și personajele cărora li s-a dat formă; acel prisos și-a căpătat toate drepturile prin ele. 18. Ironia ca formă a humorului Genul de ironie care are caracterul consimțămîntului pozitiv la presupunerile altora este apropiat de humor. Există o legătură subterană între humorist și obiectul său, întocmai ca în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a ceea ce i-a displăcut. Marele humor cunoaște perioade în care trebuie să ne ducem viața, în ciuda unor lipsuri materiale, și perioade în care trăim într-un belșug ce pare inepuizabil; dar din aceste oscilații el se alege cu un prisos care nu e, ca la copil, doar un dar natural, ci este esențialmente dobîndit de el însuși, adică o muncă economisită. Ceea ce s-a făcut și s-a îndurat în tracut este prelucrat împreună cu noul ce se adaugă acum. Diversele
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dublezi. GONERIL: Ascultă-mă, milord: Ce-ți trebui' douășcinci? Zece? Ori cinci? În casa und' de două ori pe-atîți Porunci au să-ți slujească? REGAN: La ce unul? LEAR: Nu calcula nevoia. Cel mai jos calic În sărăcia lui are prisos. Firii nu-i dă decît ce-are nevoie: Viața de om e cît a fiarei. Ești o doamnă; Dacă doar a-ți fi cald ar fi magnific, Natura n-are de ce porți nevoie, Ce-abia de-ți ține cald; pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
capul gol și coastele ieșite, Zdrențele rupte, găurite v-apără De vremuiri că asta? O, m-am îngrijit Mult prea puțin de astă. Ia-ți leac, pompă: Expune-te, sa simti ce nevoiașii simt, Să poți zvîrli tot ce-i prisos spre ei Și cerul să-l arăți mai drept. EDGAR (dinăuntru): Un stînjen jumate! Un stînjen jumate! Bietul Tom! BUFONUL (Ieșind în fugă din bordei): Nu intră, unchiule, e-un duh aici, ajutor, ajutor! KENT: Dă-mi mîna. Cine-i
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
uimitoare siguranță a cuvântului just gândit (...). Desigur că volumul Poezia nouă în R.P.R. însumând ceea ce s-a realizai mai bun îndeosebi în ultimii cinci ani, de când a luat naștere republica populară, reprezintă poezia noastră cernută, curățată de multe lucruri de prisos, fără totuși a cuprinde nici toate numele, nici toate versurile bune (...). Totuși, chiar și în această culegere de poezii se mai pot întâlni neajunsuri, care sunt semnificative pentru însăși etapa de dezvoltare literară în care ne găsim (...). Adesea poetul crede
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dependență față de epocă și de straturile sociale. Cicero postulează o legătură strânsă Între religie și morală, Îndeosebi atunci când meditează asupra modului de a instrui mulțimile neștiutoare: dacă zeii nu ar avea grijă de lume - așa scrie -, religia ar fi de prisos și, odată cu pietatea, ar dispărea toate orânduirile pe care se reglementează viața, ba chiar și „comunitatea neamului omenesc” (Cicero, De natura deorum, 1, 2, 3-4; cf. 2, 61, 153). Câteodată Își fac apariția motive „machiavelice”: dacă nu rațiunea, atunci religia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să cunoască ceva despre zeu, care subzistă În act, a Însemnat că eterul atotvăzător este zeu, către care oamenii se Îndreaptă și se roagă În zorii dimineții către răsărit (Gallavotti, 1977). După cercetările lui A.-J. Festugière (19503-19543), este de prisos să mai insistăm asupra caracterului central, existent În orizontul spiritual al omului În epoca elenistico-romană, al aspirației la o revelație divină ca vehicul al cunoașterii, relativă fie la științele naturale, fie la marile teme ale teologiei, ale cosmologiei și antropologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
factura pentru remedierea pagubelor produse de comunism a fost achitată de guvernul federal. În patru ani, Treuhand (vezi capitolul XVII) a cheltuit miliarde de mărci cumpărând și vânzând În pierdere fabrici și uzine depășite, plătindu-le salarii compensatoare angajaților de prisos ai acestora și plătind despăgubiri - atât cât era posibil - pentru consecințele activității lor. Deși rezultatele au fost anemice și au adus trezoreria federală În pragul falimentului, foștii est-germani au avut totuși noroc: ieșirea lor din comunism a fost plătită de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În locul ei s-a instalat suspiciunea față de intruziunile autorităților publice: oamenii Își doreau acum autonomie individuală și libertatea inițiativei private. Mai mult, În era superputerilor, destinul Europei era aparent În mâinile altora. Statele-națiuni au Început, prin urmare, să pară de prisos. Însă din 1990 (și a fortiori din 2001), statele au redevenit importante. Statul modern timpuriu avea două funcții, strâns legate: să perceapă taxe și să poarte războaie. Europa - Uniunea Europeană - nu este un stat. Nu percepe taxe și nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de Cultură, Vaslui, 1983 Norii cu melancolii, Ed. Junimea, Iași, 1999; Ispite lirice, Ed. Junimea, Iași, 2000; Neguțătorul de drum, Ed. Parnas, Iași, 2002; Apele tăcerii, Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 2002; Dresorul de nori, Ed. Pim, Iași, 2007; Bagaj de prisos, Ed. Pim, Iași, 2007; Târziu În Empireu, Ed. Pim, Iași, 2007; Transcendența mărilor de vânt, Ed. Pim, Iași, 2009; Proprietarul de timp, Ed. Pim, Iași, 2009; Ecouri - elegii, Ed. Timpul, Iași, 2010; Oglinzi Înșelătoare, sonete, Ed. Pim, Iași, 2011. Proză
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]