95,170 matches
-
de proporțiile celor de atunci ar fi acum greu de imaginat, chiar dacă reprezentarea unor asemenea piese nu tentează deocamdată pe nimeni, comediile d-lui Valjan rămân prin ele însele un spectacol al unei lumi de mult apuse spre care orice privire e încărcată de nostalgie. Cu atât mai mult cu cât ediția de la Vremea e însoțită de o Addenda (I. Valjan văzut de critică și de el însuși) ce completează, prin documente de epocă, portretul unui om și al vremurilor sale
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
-l pună pe gânduri măcar un raționament de ordin statistic. într-o epocă nu pot exista sute de opere literare valoroase - ceea ce înseamnă nu pot exista sute de opere literare (în literatură criteriul axiologic este implicit și unul ontologic). Oricum, privirea critică a lui Ion Simuț înnobilează textele. într-o perioadă în care suntem inundați de vulgaritate, o asemenea privire are un efect binefăcător. Ion Simuț, Arena actualității, confidențe, Iași, Ed. Polirom, col. "Ego", 2000.
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
literare valoroase - ceea ce înseamnă nu pot exista sute de opere literare (în literatură criteriul axiologic este implicit și unul ontologic). Oricum, privirea critică a lui Ion Simuț înnobilează textele. într-o perioadă în care suntem inundați de vulgaritate, o asemenea privire are un efect binefăcător. Ion Simuț, Arena actualității, confidențe, Iași, Ed. Polirom, col. "Ego", 2000.
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
din accidental și din derizoriu, o reconstruiește cu inocența celui convins că totul poate fi luat oricînd de la început și, finalmente, o eliberează și o risipește în spațiile înalte, conferindu-i forță primordială, unicitate și profunzime mitologică. Dintr-o singură privire, e drept, una nu tocmai la îndemîna oricui, el descrie o scenă banală, de interior, pe care, în același timp, o fixează definitiv în hieratica unui ritual. ,,în toate zilele de sîmbătă, scrie Chagall pictînd, de fapt, cu vorbe, unchiul
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
de Titu Popescu (printr-un eseu monografic) și de noi înșine (printr-o ediție de "opere alese" oprită după al treilea volum), și-o asumă recent o autoare din generația care ne urmează, ajunsă acum la maturitatea care permite întoarcerea privirii spre predecesori și pretinde, totodată, întemeierea proprie într-o perspectivă teoretică: Ioana Bot, universitar clujean cu bune specializări (parțial făcute în străinătate) în cîteva din domeniile practicate de însuși Caracostea. Cartea sa, teză de doctorat la origine, a apărut la
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
că Țoiu îl prevenise că nu se va schimba nimic și că totul va decurge ca mai înainte, și altele, făcînd elogiul intuițiilor mele și punîndu-mă într-o lumină cît mai favorabilă, astfel încît, în cele din urmă, anchetatorii schimbaseră priviri uimite între ei, crezînd tot ce le spunea Nego (cazuri în care, dimpotrivă, cel întrebat, de frică, îl cam înfundă pe cel suspectat). Imposibil ca această anchetă să nu fi fost consemnată... Sigur, datorită lui Ion Negoițescu fusesem "amînat". În
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
în fond, reconstituirea vieții unui scriitor (căci nimeni nu alcătuiește biografia unui anonim). Chiar dacă nu e tributară "romanțării", gen gustat de publicul larg și, în consecință, avînd un iz "popular", biografia nu poate fi decît o ipoteză a operei, o privire asupra acesteia dinspre rădăcini spre coroana-i inflorescentă. E o critică existențială a operei, dar nu mai puțin o critică, deci o speță de literatură, deci o ficțiune sui generis. Ar fi o greșeală să considerăm biografia ca avînd o
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
dar și cu alți politicieni influenți ai vremii) alternează, la ucenicul călugărului Vasile, cu nonșalanța în a-și încălca promisiunile. Memorabilă e dezinvoltura și rapiditatea cu care domnul Constantinescu a ars etapele: monarhist la sânge, atâta vreme cât a simțit în ceafă privirea de gheață a lui Corneliu Coposu, n-a avut nici o problemă să se declare antiregalist atunci când interesele campaniei electorale i-o cereau! A fost, pentru mine, primul semnal de alarmă, prima bănuială că acest Venus născut din spuma Alianței Civice
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
călduț-indiferentă, oamenii cu influență au început să-i întoarcă spatele, pentru a se ajunge, în ultimele luni, la convertirea în adversari ireductibili ai celui care le înșelase atât de crunt așteptările. în disperare de cauză, Emil Constantinescu și-a îndreptat privirile spre străinătate. Deși a reușit să aducă la Cotroceni câteva personaje de incontestabilă valoare (de la Sandra Pralong la Sorin Alexandrescu), deși a numit câțiva "ambasadori itineranți", rezultatele au întârziat să apară. Cel căruia lucrurile îi merseseră din plin, avansând, între
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
canon, arta apărînd drept un păcat: "Cel care scrie se simte, deci, privit, ceea ce e dovada faptului că nu face artă de dragul artei. El este privit din interiorul scrisului său, așa cum ar fi privit din adîncul sufletului său. Cu cît privirea e mai intensă, cu atît scriitorul își transcende propriul talent și intră sub raza spovedaniei. Calitatea principală a omului moral se probează tocmai în singurătate, cînd știe că nu e văzut de nimeni, și nu în societate unde se autocenzurează
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
Jens Nielsen este și fondatoarea grupului de teatru experimental "die engelmaschine"/ "mașina de fabricat îngeri", a contextualizat dramatic, printr-un experiment teatral, secondată pantomimic de Jens Nielsen, lectura unor pasaje ale romanului. O fizionomie senină, expresivă, o apariție năstrușnică, o privire directă, o inflexiune a vocii extrem de sensibilă pe parcursul lecturii făcute într-o germană impecabilă - i-au garantat din start Aglajei Veteranyi cu mult mai mult decît succesul scontat de organizatori. Ca de obicei, lectura a fost urmată de dialogul cu
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
laolaltă aceste secvențe disparate desprinse din comedia existenței. Totul în această carte ne conduce spre concluzia că, până la urmă, lumea în diversitatea ei, este de un comic imens și de un mister infinit. Adevărul acesta simplu nu poate să scape privirii unui ochi atent, care știe să vadă latura amuzantă a fiecărui lucru (oricât de grav) și să deslușească, dincolo de capriciile hazardului, o anumită logică "jucăușă". Cu atât mai tulburătoare devine întâlnirea neașteptată a tragicului într-un asemenea univers ludic (O
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
de vedere estetic, și care reprezintă, fără îndoială, cea mai bună carte a sa. Ceea ce produce o impresie puternică este intensitatea calmă a trăirilor. Asemenea unui credincios fanatic, poetul ar putea să facă să se topească și fierul cu fixitatea privirii lui. Pe el nimic din ceea ce e lumesc nu-l perturbă și nu-l iluzionează: " Am născocit un cuvânt de forma trupului tău. Apoi altul./ Și încă unul. Frumoase, de nerostit, într-o limbă nouă,/ bogată și moartă. Unul câte
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
de construcție și de codificare. Ceea ce au încercat și de această dată cei unsprezece pictori, în prelungirea unui comportament pe care cei mai mulți l-au impus deja cu o mare forță, este o manifestare liberă, complet dezinhibată, în fața modelului și transformarea privirii pioase în act conștient, în tehnică de analiză și în formă de posesiune. Deși, aparent, în cele trei săptămîni ei și-au ales priveliști și au identificat expresii ale configurațiilor naturale, în esență actul lor de observație este unul de
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
Deși, aparent, în cele trei săptămîni ei și-au ales priveliști și au identificat expresii ale configurațiilor naturale, în esență actul lor de observație este unul de restituire culturală, de reorientare a peisajului către sine însuși. Pentru că, în acest caz, privirea nu este doar un proces obișnuit de percepție, un simplu instrument de orientare în spațiu, ci o formă de trăire activă și un adevărat act intelectual. Analizată din multiple unghiuri, imaginea ambientală s-a reconstruit, a devenit purtătoare Iulie, 2000
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
a realului, a codificării lumii vizibile în totalitatea ei, dar și o spaimă profundă de vid, un disconfort ontic în fața golului, a acelui gol prin care nu răzbate nimic în afara foșnetului mătăsos al aripilor morții. Intre convenție și viață, între privirea ludică și interogația gravă, între rigoare și libertate, între construcție și disoluție, pictura lui Florin Ciubotaru este un factor unificator. Un vas comunicant care echilibrează tensiunile. O punte!
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
războiul mai poate trezi conștiințele. Iar conștiința criticului devenit diarist este una acut postmodernă, suferind de tentația viziunii globalizante și lăsându-se în același timp pradă unei fragmentări culturale născute din incapacitatea de a (mai) cuprinde lumea dintr-o singură privire. A te lăsa cuprins în profunzimile unei asemenea conștiințe - altfel spus, a citi acest Jurnal american - e o experiență interesantă. Aurel Sasu, Strategia disperării. Jurnal american, Ed. Atlas, București, 1999, 94 pag., f. preț
Jurnal din anii postmoderni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16926_a_18251]
-
cinstea lui Adam Michnik la "Vox Maris"-ul din Piața Victoriei, oarecum buimac să descopere atâtea celebrități, marinarul-ministru l-a abordat pe un faimos critic literar: "Dar cine e ăsta de a venit atâta lume?!" Străfulgerându-l cu binecunoscuta-i privire ironică, acesta l-a persiflat: "Dom' Traian, azi nu dau meditații pe gratis!"), domnul Băsescu, așadar, înțelege să se bucure de toate avantajele poziției actuale, dar să nu renunțe la nici una din cele trecute! Un model ce a făcut, face
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
la așa-numita, "eroare de gen" (termenul lui John Mc Allon), "eroare" ce constă, din "construirea" cotidianului ca spectacol prin articularea în textul filmului a rolului de spectator într-o secvență de evenimente care, în mod normal, nu era destinată privirii formale, instituționalizate. Ca urmare a acestui fapt, indivizi și activități dintre cele mai diferite sunt "montate" într-un spațiu estetic compact și livrate astfel încât să poată fi asimilate fluxului "ficțional" care servește - involuntar - ca grilă de raportare. Mă gândesc la
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
nivelul imaginii e o altă fericită absență. Discreție sau adecvare sunt, probabil, termenii cei mai potriviți pentru a descrie regimul de viață al celor patru filme, relația implicită a realizatorilor cu subiecții lor. O cameră niciodată inoportună sau impertinentă, o privire "umană" (nu, nu e întotdeauna astfel, chiar dacă întotdeauna în spatele camerei stă un ochi omenesc...), ce conservă haloul "realului", învăluind lent, întotdeauna de la distanța potrivită, lucruri și personaje. în bună măsură, probabil, o consecință a privirii îndepărtate (în spațiu și timp
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
niciodată inoportună sau impertinentă, o privire "umană" (nu, nu e întotdeauna astfel, chiar dacă întotdeauna în spatele camerei stă un ochi omenesc...), ce conservă haloul "realului", învăluind lent, întotdeauna de la distanța potrivită, lucruri și personaje. în bună măsură, probabil, o consecință a privirii îndepărtate (în spațiu și timp) a celor patru implicați în realizarea filmelor. Toți sunt tineri, detașați biografic de momentul istoric la care fac referire (primele două filme), și în plus, educați cinematografic în afara spațiului originar, în România (un "afară" trist
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
sunt tineri, detașați biografic de momentul istoric la care fac referire (primele două filme), și în plus, educați cinematografic în afara spațiului originar, în România (un "afară" trist, odata ce-ar fi putut fi "acasă"). Plecați și întorși așadar, cu o privire nouă ce poartă în ea lecția distanței: nu numai (senzația de) obiectivitate ci și, sau mai ales și - sună poate demodat - dragoste pentru ceea ce filmează. Există într-unul dintre filme o secvență simptomatică, cred, pentru explicitarea acelei distanțe optime față de
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
Totul are un sfârșit!" - prin care de fapt își reafirma dragostea imposibil de împlinit în vremuri atât de ostile, precum cele ale atacului armat de la Pearl Harbor. Iertarea și-o vor acorda mai greu, mai întâi prin simple schimburi de priviri, ca abia în final o îmbrățișare tandră și reparatorie să-i readucă la armonia inițială. O armonie de neuitat, o armonie dintr-un tărâm ca de basm, dintr-o țară a cedrilor înalți care acordă deopotrivă delectare și protecție. S-
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
scârțâia niciodată." (Portret) Ar trebui să ne rugăm lui Dumnezeu ca poetei să nu-i vină ideea să scrie pamflete. Dacă ar face-o, nu ne-ar mai rămâne decât să ne ferim din calea ei, ca să nu-i cadă privirea asupra noastră. Poezia cu personaje Ca și Mircea Ivănescu sau Emil Brumaru, Nora Iuga își multiplică uneori identitatea poetică, creând personaje. Tradiționala persoana întâi a poeziei devine cu ușurință persoana a treia. Este o punere în scenă care nu seamănă
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
Kremlinul îi aduce popularitate în sondaje, iar afacerea Costea (în care corupția are un nume: P.D.S.R.) aruncă umbre asupra bunului nume al președintelui Constantinescu. Amnezia se întinde ca o pată de ulei peste România, iar cei mai mulți dintre români au o privire de câine bătut. Câinii bătuți sunt liniștiți și țin aproape de cei care îi plesnesc peste bot. Probabil acum traversăm pustiul deznădejdii. Harta e roșie dar nu de la cerneala tipografică, e roșie de la sângele celor peste o mie de tineri, care
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]