2,747 matches
-
Humanitas în 2011, traducere Ida Alexandrescu), Politica - profesie și vocație a fost susținută în iarna anului revoluționar 1918-1919 în fața Ligii Independente a Studenților din München. Își propune să prezinte auditoriului, în viziune proprie, ce este și ce poate însemna politica, privită ca profesie și ca vocație. Într-o accepțiune foarte largă, politica îmbracă orice fel de activitate de "conducere" autonomă. Max Weber, în sens restrîns, înțelege prin politică doar conducerea sau influențarea conducerii unei grupări politice, respectiv, în ziua de astăzi
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ideilor. Oricum, o credință trebuie să fie prezentă. Altfel, chiar și succesele politice aparent cele mai mari vor sta cu adevărat - lucru perfect îndreptățit - sub blestemul nimicniciei creației". În temeiul acestui adevăr sociologul consideră necesar de a discuta "ethosul" politicii privite ca o "cauză". Și atenționează: etica poate juca un rol extrem de funest din punct de vedere moral! Pentru a se face înțeles apelează la cîteva exemple ilustrative, ce se merită citate: "Nu rareori se întîmplă ca un bărbat care părăsește
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
apar într-un proces de multe ori accidentat, greu, plin de contradicții. Alte întrebări privind egalitatea, libertatea, precum și aprofundarea temelor abordate aici fac parte dintr-o viitoare agendă de cercetare în domeniuce ar putea cuprinde studiul empiric al fiecărei țari, privite individual sau comparativ. Referințe bibliografice Aguero, F., 2003, "Authoritarian Legacies: The Military's Role", în Cesarini e Hite [2003]. Aguilar, P., 2001, "Justice, Politics and Memory în the Spanish Transition", în A. Barahona De Brito, C.G. Enriquez și P. Aguilar
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
care au demonstrat că supraponderea și obezitatea nu se asociază cu un risc scăzut de moarte subită la pacienții cu IC. Una dintre explicații este legată de riscul crescut al acestor pacienți pentru aritmii ventriculare (15). Toate aceste rezultate trebuie privite însă și analizate în context individual, cu atât mai mult cu cât este recunoscut faptul că nu cantitatea de țesut adipos acumulat în exces este importantă, ci mai ales disfuncțio - nalitatea acestuia, în sensul prezenței acelor adipocite active metabolic, ce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
stereotipuri vechi și punerea lor de acord cu o nouă situație), crearea unor concordanțe între ceea ce a văzut, dobândit, admis și ceea ce se cere individului. Actul integrării nu poate fi realizat în totalitate dacă nu este precedat de o adaptare privită ca un proces pregătitor și anterior integrării. Adaptarea solicită conformare, acceptare, în timp ce integrarea presupune modificarea, însușirea, asimilarea unor norme și valori. Adaptarea poate apărea ca un proces mai simplu, spontan, în timp ce integrarea este mai complexă, presupune o anumită pregătire și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
un punct de plecare în expertizarea/ evaluarea copilului; completarea grilei de interpretare să fie obligatorie pentru fiecare instrument de evaluare utilizat; fiecare instrument de expertizare/evaluare a copilului/elevului trebuie să aibă un ghid de utilizare. În concluzie, evaluarea trebuie privită ca un proces complex, continuu, dinamic, de cunoaștere și estimare cantitativă și calitativă a particularităților dezvoltării și a capacității de învățare a copilului, de planificare și programare ce orientează elaborarea planului de servicii personalizat și programele de intervenție personalizate, iar
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
factori ce interacționează la diferite niveluri, influențând eficiența întregului sistem. Pe scurt, modelul ecosistemic susține că lumea înconjurătoare a copilului cuprinde un microsistem (copilul însuși), un mezosistem (copilul, profesorul și colegii săi), un exosistem (copilul și relația lui cu școala privită ca un tot, cu părinții și cu alți factori externi) și, în sfârșit, un macrosistem (copilul în relație cu valorile culturale, sociale și educaționale și cu credințele oamenilor în general). în acest context, problemele care apar sunt văzute ca fiind
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
posibil, ar trebui să le fie acordată posibilitatea de a alege tipul de educație pe care o doresc pentru acesta. Ar trebui dezvoltat un parteneriat bazat pe sprijin și cooperare între administratorii școlari, profesori și părinți. În cadrul acestuia, părinții trebuie priviți ca parteneri activi în luarea deciziilor. Părinții trebuie încurajați să participe atât în activitățile educaționale acasă și la școală (unde pot observa tehnici eficiente și pot învăța cum să organizeze activități extracurriculare), cât și în supravegherea și sprijinirea învățării copilului
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în dezvoltarea concepției lui Quine. În cartea Toward Reunion in Philosophy 69, White introduce elemente de filosofie morală și justiție socială, din care Rawls sugerează că s-a inspirat 70. Asemenea lui White, Rawls susține că o teorie morală trebuie privită ca orice altă teorie. Acceptarea acestei idei îi permite lui Rawls (a) să evite dificultățile asociate cu problematica semnificației "binelui" și a "dreptății" și (b) să elaboreze o teorie generală a dreptății 71. Rawls critică abordarea carteziană 72 a teoriilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
acesteia; puterea acestui impuls este proporțională cu tensiunea creată 7. Teoria echității afirmă că motivația crește dacă oamenii percep echitatea repartiției ca fiind corectă și nepărtinitoare, și scade dacă ei nu sunt recompensați în conformitate cu așteptările. Din perspectiva teoriei echității trebuie privită și cultura organizațională. Organizația este văzută ca unitate socială care, pe lângă procesul ce duce la însușirea cunoștințelor teoretice și a deprinderilor practice dintr-un domeniu, trebuie să acorde un rol important educării continue și formării individului în raport cu aspectele civice, prin intermediul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sau nonaderența la ea. Oricât de rău-văzută este o zonă, locuitorii ei o vor Îndrăgi Într-o anumită măsură ca fiind casa lor. De aici riscul ca, În ciuda unei propuneri constructive de transformare a zonei din partea autorităților, aceasta să fie privita de locuitori ca străină și opoziția față de ea să fie crescută. Redobândirea valorii trebuie să țină cont de istoricul locului. Cu siguranță, dacă există evenimente negative ce s-au petrecut În acel loc, există și unele pozitive. Integrarea acestora din
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
de control asupra spațiului (atât personal cât și colectiv). Foucault afirmă, În lucrarea „A supra veg hea și a pedepsi - Istoria Închisorii― că Închisorile trebuie văzute ca spații de Îndeplinire a sentințelor, iar sentințe care au evoluat În timp trebuie privite holistic și nu trebuieignorat modul În care metoda punitivă Însăși s-a transformat de-alungul timpului. El susține că a existat o trecere de la pedepsirea aproape exclusivă a trupului, la pedepsirea sufletului și a minții. Pedepsele nu mai sunt executate ca
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
poate ajunge la notarea oricărui text englez. De exemplu, un pentametru englez obișnuit, ca versul lui Pope poate fi scris în măsura de trei optimi astfel : Fig. Pag. 222 sub forma unei Lo, the poor Indian whose untutored mind * <nota> * Priviți, sărmanul indian a cărui minte simplă. </nota> 222 Potrivit acestei teorii, deosebirea dintre iamb și troheu se cuvine interpretată într-un mod cu totul nou, iambul fiind caracterizat doar printr-o anacruză, considerată extrametrică sau inclusă în versul precedent. Printr-
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
acestei idei este John Dennis ; un altul, relativ recent, este Arthur Machen. *22 Putem reproșa cercetării literare mai vechi faptul că a tratat numai pe dinafară si superficial întreaga serie de noțiuni de care ne ocupăm (imaginea, metafora, simbolul, mitul). Privite, în cea mai mare măsură, drept podoabe si ornamente retorice, ele nu erau studiate decât ca părți detașabile ale operelor în oare apar. Noi considerăm însă că sensul si funcția literaturii se află în primul rând în metaforă si mit
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
om și natură există legături evidente, simțite foarte intens (dar nu exclusiv) de romantici. Eroul pătimaș, furtunos înfruntă vijelia, iese în furtună, în vreme ce un suflet senin preferă un cadru însorit. De asemenea, cadrul poate fi un element determinant masiv - mediul privit ca determinant fizic sau. social, ca o forță pe care individul nu o poate influența decât într-o foarte mică măsură. Acest -cadru poate fi Egdion Heath din The Return of the Native (întoarcerea pe meleagurile natale) al lui Hardy
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și sentimentului unui personaj. *31 Aceste observații asupra celui de al treilea strat al operei literare, cel al "lumii" fictive (intrigă, personaje, cadru), au fost ilustrate mai ales cu exemple luate din romane, dar ele sânt aplicabile și la dramă, privită ca operă literară. Al patrulea și ultimul strat, cel al "calităților metafizice", l-am prezentat ca fiind strâns legat de "lumea" literaturii, ca fiind echivalent cu "atitudinea față de viață" sau cu atmosfera lumii ; dar aceste calități vor fi analizate mai
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
se cade să nunimalizăm valoarea pentru istoria literaturii a datelor furnizate de programele, tendințele și autointerpretările formulate în mod deliberat; iar termenul de "mișcare" poate foarte bine să fie rezervat pentru a desemna anumite activități conștiente și autocritice care trebuie privite așa cum am privi orice altă secvență istorică de evenimente și declarații. Dar pentru noi asemenea programe nu constituie decât materiale ajutătoare în vederea studierii .unei perioade, tot așa cum întreaga istorie a criticii oferă un comentariu continuu pentru orice istorie a literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
I și a III-a, pe o perioadă de 3 ani. S-a ajuns la concluzia că pentru grupul de copii de vârste mai mici, acum în clasele a III-a și a V-a, atât numărul scenelor de violență privite, cât și intensitatea cu care au fost urmărite erau strâns legate de nivelul comportamentului agresiv al copilului. Din aceste studii experimentale reiese cu claritate că se poate produce un comportament agresiv tot mai pronunțat, ca urmare a unei expuneri fie
Caleidoscop by Daniela Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93512]
-
adesea nemulțumirea față de imaginea orașului. Un articol semnat probabil de neiertătorul Camil Petrescu, la începutul anului 1924, în Săptămâna muncii intelectuale, dă glas frustrărilor: "E nesfârșit de urât orașul acesta. Priviți toate străzile pline de un fel de ciulama specială, priviți atâți trecători murdari până la ceafă de noroi, stropiți de automobile ca de stropitori, abia târându-și paltoanele și galoșii [...] De zece ori omul coboară de pe trotuar ca să ocolească o groapă cu apă și țâșnește din nou imediat sus ca să nu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pentru că ele, prin darurile lor i-au scos din necazurile și urgiile timpului. Mitra ca divinitate solară, împreună cu Mama Pămîntească cîrmuiesc viața universului iar moartea nu este decît o distrugere temporară necesară unei noi renașteri. În acest univers mitologic trebuie privită sacrificarea ritualică a taurului în religia mitraică. Dar taurul mitraic are o trăsătură unică în acest context teozofic, el vine din ceruri, din împărăția lunii, adică locul unde viața renaște după moarte. Sufletul lui luminos aduce viața din nou pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
proaspătă de Vladimir Streinu. Aceeași critică afectuoasă, aplicată, comprehensivă. Criticul rectifică - implicit - truisme și prejudecăți critice consolidate: Impresia de rusticitate și idilism a fost numai pragul poeziei lui Coșbuc, după care nu poate fi judecat exclusiv, cum s-a încercat. Privită încă o dată, din eposul pe care îl conține, ca panoramă - acum, opera lui primește alte lumini: este o întreagă viziune poetică, populară ca duh, însă asimilându-și nesimțit modul idilic de percepție al orășeanului față de realitățile țărănești ca și măiestria
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
exaltant, întrucîtva inaugural, cele mai înalte teme metafizice și mistice, punîndu le într-un nou teritoriu mental, într-un nou limbaj, care anunțau modernitatea. Mai ales pe urmele lor, voi încerca să inventariez cîteva aspecte ale modernității tîrzii care, adecvat privite, ar putea deveni îndemn, suport, problemă mobilizatoare pentru drumul spiritual. Voi vorbi mereu despre spectacolul epocii noastre, deoarece critica lumii moderne are în vedere cadrul mental și social în care ne mișcăm, faptul că el nu mai oferă simbolism anagogic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pentru omul credincios, dar nu din motive contemplative, ci de stilistică socială : profilul individual pe care l-a luat în genere căutarea spirituală, renunțarea instituțiilor religiei la monopolul social. Singurătatea omului credincios în fața religiei ca situație socioculturală poate fi însă privită/valorificată drept un suport concret pentru orientarea spre cealaltă singurătate, cea care adună în dialog, ca pe doi intimi, omul și divinul. E de la sine înțeles că, pentru acest efort, instituțiile religiei își păstrează neștirbite rostul de ghid, autoritatea și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
e consensul. Toată cartea lui Marcel Gauchet La religion dans la démocratie e dedicată mutației care, de la polul universalului politic, al unității națiunii, al transcendenței statului față de indivizi, conduce în ultima parte a secolului XX spre polul particularului, al diferențelor privite ca o valoare în sine, al unui spațiu public pe care statul îl administrează fără a interveni în conținutul lui, acesta fiind determinat de versiuni individuale ale binelui, de drepturi și de interese ale persoanelor care intră în dialog, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de a fi deificat în realitatea împărăției, în misterul Zilei a Opta. Cînd expune temele isihasmului, el insistă pe experiența spirituală, dătătoare de cunoaștere noetică, teologală din care poate decurge formularea teologică autentică. Doctrina, liturgica, experiența spirituală erau, toate trei, privite ca posibilități de participare la noutatea polară a divinului. Față de ea, atitudinea umană potrivită i se părea a fi epectaza, definită prin cuvintele lui Grigore de Nyssa, atît de des citate de el : din început în început prin începuturi ce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]