3,972 matches
-
profunzimea. Problema frunzelor în mișcare poate fi rezolvată prin utilizarea de tehnici de modelare a fundalului cum ar fi MoG (Mixture of Gaussian) și aplicarea filtrării morfologice pentru curățare. Pe de altă parte, eliminarea umbrelor în mișcare este mult mai problematică, în special pentru imaginile video monocrom. Metodele de extragere a fundalului, utilizate pentru camerele video color, sunt capabile să modeleze prim planul chiar și în prezența obiectelor de prim plan și pot actualiza modelul fundalului pe măsură ce sunt achiziționate cadre noi
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
idei și terminând cu adoptarea unei decizii. Există două alternative: - să se dea soluția corectă sau cea bună - să se dea soluția incorectă cea mai puțin greșită. 5) punerea în aplicare a soluției găsite și reflectarea asupra rezultatelor. Crearea situațiilor problematice în chimie se poate realiza fie cu ajutorul întrebărilor-problemă, exerciții-problematizate, fișe de lucru problematizate, fie plecând de la un material experimental. B. Întrebarea problemă Este un tip de problematizare mai restrâns ca dificultate sau complexitate, abordând de regulă o singură chestiune
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
de performanță Borelli-Oléron este un test care vizează inteligența generală și, În special, inteligența practică. În perspectivă diagnostică, inteligența poate fi definită funcțional și structural. Din punct de vedere funcțional, inteligența este o aptitudine generală, orientată spre adaptare la situații problematice noi, care presupun Înțelegerea și analiza acestor situații, inventarea și verificarea critică a căilor de rezolvare, grație raționamentului și utilizării achizițiilor anterioare (T.Kulcsar, 1973). Din punct de vedere structural, inteligența este o suprastructură, care cuprinde mai Întâi structurile elementare
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Structura ghidului: În secțiunea adresată elevilor, informația se transmite la nivel intuitiv concret, noțiunile sunt susținute prin: * informații vizuale cu exemple de creații plastice; * definiții clare, inechivoce, simple și prin exemple comparative; * soluții diferite de abordare și reluări a aceleiași problematici plastice, comparativ, alternativ, prin schimbarea tehnicii de lucru; În secțiunea adresată profesorilor, sunt exemplificate: * metode active și de stimulare a creativității și capacității de exprimare plastică la elevi, prin care conținuturile să devină mai atractive; * model de PIP; * exemplificări de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și sunt obținute rezultatele dorite (planificate). footnote> prin planificare, organizare, coordonare și control, a unor lucruri prin și cu alți oameni, în vederea atingerii obiectivelor organizaționale. Iar, printre elementele definitorii ale acestui concept și care ne vor ajuta în înțelegerea prezentei problematici, amintim doar: - asumarea responsabilității de către manageri și nu numai, a conlucra activ cu mediul, astfel încât deciziile care se iau să fie în concordanță cu finalitatea dorită de organizație, dar și cu asigurarea unui cadru adecvat de muncă pentru lucrători. - practicarea
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
s-a părut a fi Încercarea de a emite ipoteze care, la momentul cercetării, s-au impus ca cele mai probabile. CAPITOLUL I. DESPRE CONTEXT ȘI RAPORTURILE SALE CU SEMNIFICAȚIA . 1.1. De ce trebuie studiat contextul? Pentru că este un concept problematic alături de alte concepte cheie utilizate În cercetarea de față, cum ar fi semnificație sau interpretare. Cu toate că, dacă am Ține cont de ceea ce spune Scharfstein, finalitatea Întreprinderii s-ar situa sub semnul Îndoielii: “the problem of context is too difficult for
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ref/>. În Înregistratea nr. 4, A produce următoarea replică V-ați simțit urât pentru ce-ați scris? Până a ajunge la obiectivul urmărit de A prin acest enunț, B trebuie să-i descifreze, mai Întâi, semnificația literală. Cuvântul cel mai problematic, mai ambiguu, În această secvență lingvsitică este urât. În această formă, cuvântul funcționează În limba vorbită cu un statut morfologic multiplu, de adjectiv, adverb sau verb (Uită-te În oglindă. Ești urât / Nu vorbi urât / Ești urât de toți colegii
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care ar fi vrut la rândul lor să le facă și n-au reușit. Orice om are de ales la un moment dat În viața lui, pică-ntr-o răscruce: ori admiră, iubește și invidiază colegial, or' urăște și detestă. Problematic, din perspectiva raportului dintre semnificația unei entități lingvistice și contextul lingvistic În care aceasta funcționează, este și următorul exemplu din Înregistrarea nr.3 (S: ... Da’ ... zumu-i sonor sau ... zum di imagini?) H: Cre’ cî-i sonor. Ce ar trebui să Înțeleagă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
o cameră pentru servitul mesei doar atunci când acestea sunt organizate Într-un anumit mod, când sunt evidențiate anumite relații spațiale Între ele. Dacă receptorul / interpretul nu are reprezentarea mentală corectă, precisă a relațiilor spațiale dintre elementele unui scene, interpretarea devine problematică. Acest lucru este cu atât mai important În situația În care percerea elementelor spațiale și a relațiilor dintre acestea se produce de la mare distanță (Înălțime), din mișcare (cu o viteză foarte mare) și Într-un timp foarte scurt. Cu toate
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
diferit în care percep mediul înconjurător, lipsa de percepere a lanțului logic al întâmplărilor, problemele legate de capacitatea de organizare a informațiilor, stimulilor, problemele de comunicare, lipsa capacitații de prelucrare corecta a stimulilor multipli duc la neclaritate, stres, nesiguranța, comportamente problematice/ tulburări de comportament, stima de sine negativa, scăzuta. Așadar, în viața copiilor cu autism, este nevoie de: Claritate și Simplificare! ! Soluționarea problemelor persoanelor cu autism vizează următoarele aspecte: * Atitudinea adultului: acceptare, politețe, adaptabilitate, stil orientativ. * Clarificarea următoarelor aspecte din viața
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
acceptare, politețe, adaptabilitate, stil orientativ. * Clarificarea următoarelor aspecte din viața persoanelor cu autism: activitățile, spațiul (mediul, încăperile), persoanele, stimulii, timpul. Scopul clarificării și simplificării în viața persoanelor cu autism * Aduce previzibilitate în viața, o fac mai puțin derutantă * Diminuează comportamentul problematic și stresul * Facilitează spiritul de acțiune independent * Creează posibilitatea de schimbare * Stimulează stima de sine Un mediu neadaptat pentru copilul cu autism înseamnă: * Spațiu: prea aglomerat, dezordine * Mediu social: complex, schimbător * Însoțitori: mulți specialiști, stiluri diferite, cerințe diferite Adaptarea mediului
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
desemnează o metodă de coordonare și integrare a serviciilor sociale, medicale și educaționale destinate categoriilor de populații vulnerabile și defavorizate și de organizare și gestionare a intervențiilor specifice realizate de către diferiți specialiști în acord cu obiectivele stabilite pentru schimbarea situațiilor problematice ale beneficiarilor (Cojocari,2008,p.24). Managementul ca artă de a conduce,este abilitatea de a organiza activitățile cele mai performante pentru realizarea obiectivelor propuse. Managementul este o activitate pentru care sunt necesare abilități specifice,cunoștințe teoretice dar și relaționale
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
orientarea favorabilă, urmată de calcularea procentajelor sau probabilităților corespunzătoare; ♦ analitic, prin aplicarea unor diferite metode de calcul a procentajelor sau probabilităților corespunzătoare ale ieșirilor în orientarea favorabilă, în raport cu intrările în sistem. O metodă modernă și facilă de rezolvare a acestei problematici o constituie modelarea matricială a sistemului de orientare. Metoda constă în definirea efectului fiecărui element de orientare din sistem printr-o matrice de forma. 5.5. Automatizarea funcției de transfer al obiectelor de lucru 5.5.1. Tipuri de transfer
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
definitorie care face ca o poveste să fie terapeutică (tămăduitoare) constă în faptul că aceasta reprezintă un model al împlinirii de sine, al atingerii scopului (chiar al fericirii). Scopul poveștii terapeutice este să-i evidențieze copilului anumite aspecte ale situației problematice în care se află și pe care îi este greu să le perceapă, și să ofere posibilități de rezolvare creative. Un exemplu de poveste terapeutică este și cea de mai jos: "Soldățelul zăcea aruncat la gunoi, trist și speriat. Simțea
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
capacitatea acesteia de a media transferul unor trăsături și emoții ale ascultătorului către personaje și de a oferi libertatea găsirii de soluții noi. În povestea prezentată, soldățelul întruchipa sentimente de abandon, de vinovăție, de neputință în a depăși o situație problematică. În terapie, copilul care trăiește astfel de stări afective poate “transfera” mental soldățelului și sentimente “inadmisibile”: ură, furie față de cel care “l-a abandonat”, față de propria persoană pentru neputința sa. Soldățelul “are voie” să exprime aceste emoții copleșitoare, fapt care
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Soldățelul “are voie” să exprime aceste emoții copleșitoare, fapt care declanșează la copil un efect cathartic, de eliberare. În acest context copilul este deschis către noi soluții. Este foarte important ca povestea terapeutică să fie cât mai adaptată unei situații problematice, unei persoane, pentru a avea efectul terapeutic dorit. Se poate pleca de la basme și personaje preferate ale copilului, pe care le va modela în funcție de particularitățile acestuia. Interesant este faptul că poveștile terapeutice fac parte din viața noastră de zi cu
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
concepe creativitatea ca un tip de comportament cu trăsături specifice, ce încearcă să surprindă, în mod special, determinările sale. Creativitatea nu e numai o trăsătură de personalitate, ci și o variabilă relațională, iar comportamentul creativ a fost studiat în raport cu situația problematică, nivelurile performanței și cu condițiile mediului în care se desfășoară acțiunea creativă. Principala limită a curentului behaviorist, în explicarea fenomenului creativității, este reducerea complexității fenomenului creativității la formarea legăturilor de tipul S-R, prin premierea răspunsurilor pozitive și sancționarea celor
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
mediul școlar și extrașcoloar. Aceasta implică: instituționalizarea unor noi structuri de organizare a perfecționării care oferă informații fundamentale, cu valoare metodologică superioară; elaborarea unor noi modele de discurs pedagogic, prin orientarea cunoștințelor, în vederea rezolvării unor probleme sau a unor situații problematice; redefinirea obiectivelor, reorganizarea structurilor care stimulează autoreflecția creativă, invățarea inovatoare și angajarea socială. b) Elaborarea unui model de educare a creativității care presupune valorificarea raportului funcțional între comportamentul creativ și flexibilitatea gândirii creatoare. c) Proiectarea învățării creative presupune: clarificarea scopului
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
și O. Gârboveanu, care disting trei categorii de probe (pp. 75 76): 1) de tip “imaginativ inventiv”, când li se cere copiilor să elaboreze o compunere având în centru un obiect extrem de simplu: o frunză, un nasture. 2) de tip “problematic” - elevii sunt solicitați să formuleze cât mai multe întrebări în legătură cu obiectele cunoscute: “piatră”, “foc”, “aer” ș.a. 3) de tip “combinat”, în care trebuie să realizeze mici compuneri pe marginea unor tablouri înfățișând diverse scene sau să formuleze morala ce se
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
jurații” sau „eșantionul panel” 5 - 7 persoane). Ceilalți pot fi zeci de persoane, care ascultă în tăcere, intervenind numai la mesajele scrise pe cartoane divers colorate. Periodic o persoană colectează mesajele „injectorul de mesaje”, pe care le clasează pe categorii problematice și la momentul oportun le prezintă panelului. Discuțiile sunt conduse de un „animator”, ele pot fi detaliate foarte mult, ele putând antrena auditoriul la soluționarea problemei. În final se va alege de către organizatorul reuniunii, în colaborarea cu panelul, ideile cele
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
în grup și consultațiile personale sunt benefice, expunerile și conferințele pot fi utile părinților dacă țin cont de nivelul cultural al acestora și de problemele cu care se confruntă. Ar trebui realizată o colaborare reală cu universitățile în vederea abordării acestei problematici de către experți în domeniul psihopedagogiei, sociologiei. Educarea părinților ar trebui să țină seama de instituțiile existente, pe o bază reală, de necesitățile specifice părinților din comunitatea respectivă. Conținuturile abordate ar putea varia de la probleme medicale, psihologice, sociale până la cele pedagogice
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Creativitatea devine astfel dimensiunea fundamentală a societății, în spiritul căreia trebuie să formăm personalitatea viitorilor adulți. Iată câteva din trăsăturile unui bun educator, formulate de A. Combs în 1962 cu prilejul unei conferințe intitulate „Profesorii superiori”: să dezvolte minți curioase, problematice, iscoditoare; să fie creativ, flexibil, mobil; să se adapteze ușor noilor cerințe și cunoștințe. Reforma învățământului din țara noastră este una multidimensională întrucât vizează toate domeniile acesteia: finalitățile (idealul educațional, scopurile educaționale, obiectivele pedagogice, competențele); structurile instituționale; introducerea noului curriculum
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
profesie și societate. Creativitatea, disponibilitatea subiectului de a căuta și produce valori noi, originale pentru sine și societate poate fi dezvoltată adecvat de cadrul didactic în procesul instructiv educativ prin: promovarea spontaneității, libertății de expresie și acțiune; folosirea de situații problematice; folosirea strategiilor divergente și euristice; statornicirea unui climat, atmosfere favorabile manifestării opiniilor personale și discuțiilor interpersonale; încurajarea, promovarea și aprecierea responsabilă a eforturilor și realizărilor originale ale elevilor; folosirea unei învățări cognitive și creative; conștientizarea și eliminarea blocajelor creativității (culturale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
în raport cu o anume materie, în funcție de conținutul ei. Folosirea metodelor nespecifice creează o „aptitudine creativă” (aptitudine de a căuta și a găsi probleme). În această categorie de probleme se disting trei tipuri de probe (Gr. Nicola): de tip „imaginativ-inventiv”, de tip „problematic”, de tip „combinat”. Progresul creativității, cu beneficii în planul instructiv se realizează prin metode și procedee specifice. Pentru aceasta trebuie să existe o preocupare în acest sens, care să urmărească dezvoltarea capacității de a soluționa probleme (deoarece dezvoltarea problemelor mai
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
constituie tot atâtea direcții de exersare a dispozițiilor creative ale elevilor. Învățarea școlară trebuie să conducă la formarea și dezvoltarea stilului cognitiv, rezolutiv, al modalităților proprii de receptare, de codificare, de prelucrare și aplicare a informațiilor în rezolvarea unor situații problematice. Școala nu mai pregătește copilul pentru un anumit rol social (Coprey, 1991) și nici nu-l poate instrumenta cu toate deprinderile, capacitățile de care are nevoie pentru a progresa, dar este necesar ca educația școlară să conțină puternice elemente de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]