9,624 matches
-
structurilor organizaționale îi aparține cercetătoarei britanice Joan Woodward, care a avansat ipoteza că adoptarea de către o organizație a regulilor clasice de organizare, cu o diviziune strictă între muncitori și conducere, nu reprezintă o garanție pentru succesul firmei, nici în ceea ce privește performanța productivă și nici factorul uman. Cercetătoarea a luat în considerare variabila tehnologie, iar analiza diferențelor dintre tehnologii a condus-o la descoperirea unei relații între tehnologie și structura organizațională. Mai mult, această legătură implică o relație cauzală. Woodward nu a pretins
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
socială, aspirațiile personale, probabilitatea de obține succese, obișnuința, creșterea stimei de sine, etc. (Warr apud Furnham, 1997). Scopurile organizațiilor pot fi realizate doar prin efortul comun al membrilor ei. Una dintre condițiile pentru care unele organizații sunt mai eficiente și productive decât altele, este dată de calitatea și cantitatea eforturilor depuse de angajații ei, eforturi care sunt legate de motivație. Pentru a lucra bine, oamenii trebuie să fie puternic implicați în munca lor și dornici să-și atingă anumite scopuri, de la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
aduna laolaltă pentru a susține în fața conducerii necesitatea ameliorării condițiilor de lucru, prin asigurarea securității posturilor. Faptul că grupurile de lucru informale se constituie, aparent, la periferia intereselor și obiectivelor organizației, nu înseamnă că sunt mai puțin relevante pentru funcționarea productivă a acesteia. Literatura de specialitate semnalează situații în care interesele și normele grupurilor informale sunt contrare obiectivelor oficiale (e.g. fenomenul de restrângere a productivității în cazul grupurilor de producție) (cf. Arnold și Feldman, 1986). 13.2. Formarea și dezvoltarea grupurilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
manifestă, diferențele între cele două părți rămân și vor continua să le afecteze capacitatea de a lucra împreună. 13.7. Grupuri de lucru vs. echipe de lucru Una dintre variantele de organizare a activității care s-a dovedit a fi productivă și eficientă din perspectiva valorificării potențialului uman al unei organizații constă în promovarea muncii în echipă și consolidarea unei culturi a lucrului în echipă. În acest caz, conducerii organizației îi revine rolul de a orienta activitatea echipelor, de a defini
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai înalt, cu atât accentul cade mai mult pe inițierea structurii. Liderii evaluați bine pe dimensiunea considerație se confruntă cu fluctuații reduse de personal iar satisfacția membrilor echipei este ridicată. Șefii evaluați bine pe dimensiunea inițierii de structură au echipe productive și par a fi mai bine evaluați de superiori (ibidem). Studiile Universității Ohio concep posibilitatea formării a patru stiluri de conducere din combinarea celor două dimensiuni: considerare redusă cu inițiere intensă de structură, considerare intensă cu inițiere slabă a structurii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cel puțin egale cu costurile ce le implică (la care se adaugă și cele adiționale - facilitățile create la locul de muncă, asigurare medicală, de viață, pensie, ș.a.). Un individ cu nevoi speciale costă, în general, mai mult, este mai puțin productiv și în consecință, mai puțin preferat. Remunerația unei astfel de persoane este și ea mai mică din cel puțin două rațiuni - o productivitate mai scăzută și creșterea cheltuielilor firmei datorate acomodării angajatului (aspect de cele mai multe ori supraestimat). Într-un atare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
prin efectul său principal - considerarea cunoștințelor ca principală resursă economică - va impune modificarea percepției dar și a practicii obținerii de valoare adăugată. Tehnologia, definită ca aplicarea practică a cunoașterii prin intermediul tehnicilor (ansambluri de instrumente, metode și norme) utilizate în activitățile productive, include trei dimensiuni (Zamfir, Vlăsceanu, 1993): Dimensiunea materială: ansamblul de unelte, instalații, mașini și dispozitive utilizate în anumite activități sociale (productive prin excelență) Dimensiunea normativă: normele de utilizare și rețelele de organizare asociate unei tehnologii Dimensiunea socială: ansamblul de abilități
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
adăugată. Tehnologia, definită ca aplicarea practică a cunoașterii prin intermediul tehnicilor (ansambluri de instrumente, metode și norme) utilizate în activitățile productive, include trei dimensiuni (Zamfir, Vlăsceanu, 1993): Dimensiunea materială: ansamblul de unelte, instalații, mașini și dispozitive utilizate în anumite activități sociale (productive prin excelență) Dimensiunea normativă: normele de utilizare și rețelele de organizare asociate unei tehnologii Dimensiunea socială: ansamblul de abilități și comportamente individuale și colective, precum și de norme sociale generate de utilizarea unei anumite tehnologii. Efectul pe care orice tehnologie îl
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sprijine mai degrabă respectivul stil de viață decât invers, element caracteristic generației de criză de dinainte. Acest lucru necesită stiluri mai participative de conducere, o democrație mai ascultătoare și considerabilă la locul de muncă dacă acești oameni vor fi mai productivi și mai creativi. 17. 2. 1. Particularități ale pieței forței de muncă în România Conținutul esențial al noțiunii de piață în condiții de concurență este pus în evidență de cele două categorii corelative ale sale: cererea și oferta. Nici piața
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de urgență pe parcursul unui an Huuhtanen, P. Ristimaki, T. Leino, T. Studiul a fost efectuat la două centrale telefonice (unitatea A și unitatea B). S-a ajuns la rezultatul că creșterea nivelului de interes a muncii și sentimentul că ești productiv descresc pe parcursul unui an în ambele unități. Rezultatele au fost în acord cu baza teoretică a schimbării. 2001 HRM practicat în companiile mici și mijlocii Keating, J. Silva, I. Almeida, H. Această lucrare prezintă rezultatele unui studiu care a fost
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dobândi Înțelegerea. (Acest principiu al coincidenței contrariilor se aplică, de fapt, oricărei antinomii: răul este necesar, căci provoacă binele; sacrul nu poate fi Înțeles În afara profanului, durerea, În afara plăcerii, puritatea morală, În absența desfrâului; contradicția e cea care ne face productivi etc.) „Omul nu poate crea Împrejurările, dar se poate folosi de cele ce se ivesc.” (P.B. Shelley) Dacă ești prea bun, riști să fii luat drept prost (sau nebun). Când disponibilitatea cuiva de a Înțelege greutățile altuia și de a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
economiei concurențiale de piață; etica militară se bazează preponderent pe onoare, sacrificiu, disciplină, solidaritate, în timp ce comportamentul organizației economice presupune contract, profit, competiție. Într-o cercetare a lui de A. Papari (1999), efectuată pe 125 de manageri din domeniul economic (sectoare productive, sectorul financiar-bancar, servicii), au fost găsite diferențe semnificative între factorii de personalitate specifici managerilor de succes și cei specifici managerilor din partea de jos a ierarhiei respective, ca și între profilul de personalitate al managerilor de succes și cel al non-managerilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
unei soluții pentru rezolvarea conflictului. Felul în care oamenii se raportează la situația conflictuală este determinat de felul în care plasează accentul pe diferite combinații ale celor două elemente (Vlăsceanu, 2003). Aceste stiluri de abordare a situațiilor conflictuale sunt inegal productive în funcție de situațiile cu care se confruntă subiectul. Spre exemplu, evitarea este, în general, lipsită de eficiență în soluționarea unui conflict, însă uneori se poate dovedi utilă, mai ales atunci când nu există destule informații cu privire la conflict sau atunci când cineva se confruntă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
preocupă și care îi nemulțumesc, fapt care se reflectă într-o slabă preocupare pentru relațiile de la locul de muncă, concentrându-se mai mult pe persoana și nevoile proprii. În comparație cu primele trei stiluri de abordare a conflictelor, compromisul și cooperarea sunt productive și asigură atât rezolvarea conflictului, cât și menținerea relațiilor dintre persoanele implicate. În principal, aceste stiluri se bazează pe discutarea problemelor care stau la baza conflictului, pe descoperirea cauzelor și pe găsirea celor mai bune soluții. Compromisul poate fi considerat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
el arată prin ce se diferențiază un manager de un nonmanager. Două sunt caracteristicile care antrenează o asemenea diferențiere. Managerul are sarcina de a face din organizația sa un tot unitar, care este mai mult decât suma părților, o unitate productivă ce obține un randament superior simplei însumări a resurselor. Așa cum un dirijor de orchestră armonizează instrumentele având însă partitura sub ochi, tot așa și managerul este concomitent șef de orchestră și compozitor. O a doua sarcină particulară a managerului care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
au avut succes. Făcând referințe la literatura de specialitate, autoarea dezvoltă numeroase generalizări pe baza studiilor de caz, printre care nevoia ca programele eficiente să fie „orientate spre rezultate”, aceasta fiind doar una din cele șapte caracteristici ale programelor deosebit de productive pe care le identifică. Rezumattc "Rezumat" Acest capitol introductiv a reliefat importanța studiului de caz ca metodă de investigație, care, la fel ca alte strategii de cercetare, este o modalitate prin care se poate examina o temă empirică, urmând o
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
așteptări În sensul intervievării celor douăzeci de indivizi vor depinde de revizuirea programului stabilit pentru colectarea datelor. În fine, instruirea poate dezvălui unele caracteristici pozitive, cum ar fi faptul că doi sau mai mulți cercetători pot lucra Împreună În mod productiv. Aceste compatibilități observate În timpul ședințelor vor duce la productivitate și În perioada de colectare a datelor, putându-se deci sugera formarea anumitor perechi În cadrul echipei. De obicei, instruirea ar trebui să aibă ca efect crearea normelor de grup pentru activitatea
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
fost bazate pe șase abordări: folosirea clădirilor din zonă, participarea la Întâlniri, vizite informale făcute vecinilor și prietenilor, interviuri formale și informale, folosirea informatorilor și observația directă. Dintre toate aceste surse, „rolul participativ s-a dovedit a fi cel mai productiv” (pp. 339-340). Acest rol s-a bazat pe faptul că Gans și soția lui locuiau efectiv În zona studiată. Rezultatul a fost o analiză de-acum clasică a Înnoirilor și schimbărilor din viața unei vecinătăți urbane - În contrast flagrant cu
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
importante care pot pune dovezile Într-o ordine preliminară. Mai mult, ele pot constitui un mod de adepăși problema Împotmolirii menționată mai devreme. În acest sens, manipularea datelor În acest stadiu de Început - sau „jonglarea” lor - poate fi o activitate productivă. Cu toate acestea, În lipsa unei strategii mai cuprinzătoare, pot avea loc multe starturi ratate și veți irosi astfel foarte mult timp. În plus, dacă după „jonglarea datelor” (sau dacă aveți dificultăți În manipularea lor de la bun Început) nu Începe să
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
păcate, dacă În mijlocul desfășurării studiului se ivește pe neașteptate o constrângere de timp sau de resurse, este puțin probabil ca acesta să devină unul exemplar. Studiul de caz trebuie să analizeze perspective alternative Pentru studiile de caz explicative, o abordare productivă este examinarea ipotezelor alternative și analiza dovezilor În funcție de acestea (vezi capitolul 5). Însă chiar și În efectuarea unui studiu explorativ sau descriptiv, analizarea dovezilor din perspective diferite va mări șansele ca studiul să fie unul exemplar. De pildă, un studiu
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
bun al producției medii, deoarece Însămânțarea se face anticipând o medie a condițiilor de creștere, față de care producția efectivă dintr-un anumit sezon este foarte variabilă. Pentru un anumit tip de cultură, cantitatea de semințe folosită putea indica cât de productiv fusese terenul până atunci, deși nu spunea aproape nimic despre cât de greu fusese de cultivat sau cât de variabile fuseseră recoltele. Însă producția medie a unei parcele este o cifră destul de abstractă. Ceea ce vor să știe de cele mai multe ori
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
acele instrumente intelectuale care aveau să transforme Franța Într-o țară „cu venituri mari, cu putere militară și ușor de administrat”. Se considera că uniformizarea unităților de măsură avea să dea un impuls comerțului cu cereale, să facă pământul mai productiv (permițând comparații mai ușoare În materie de preț și productivitate) și, nu Întâmplător, să pregătească terenul pentru introducerea unui cod fiscal național. Dar reformatorii se gândeau și la o adevărată revoluție culturală. „După cum matematica era limbajul științei, sistemul metric trebuia
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
deși această practică era În afara legii). Modul de producție al acestor comunități era pur și simplu incompatibil cu ideea de proprietate individuală absolută, implicită În harta cadastrală. Unii susțineau, deși dovezile nu sunt convingătoare, că proprietatea comună era mai puțin productivă decât cea individuală, implicită În harta cadastrală. Motivul pentru care statul era Împotriva formelor de proprietate comunală avea la bază, totuși, observația corectă că era ilizibilă fiscal și, prin urmare, mai puțin rentabilă. În loc să se Încerce, după cum făcuse Lalouette, adaptarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
khutor-uri șferme complete ce includ și locuințeț pe noile terenuri și adoptă cele mai recente metode de lucru. Cei rămași, eliberați de constrângerile sătești și familiale anterioare, inițiază o economie bazată pe cerere și devin cu toții mai bogați și mai productivi. Orașele sunt aprovizionate, iar țăranii nu sunt proletarizați”. Era extrem de clar că prejudecata Împotriva sistemului de „intercalare” se datora nu doar autonomiei satelor rusești, faptului că erau ilizibile celor din exterior și doctrinei dominante cu privire la agricultura științifică, ci și unor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mulțumise să știe doar atât cât să mențină ordinea, să perceapă impozitele și să strângă armata, cel modern a Început să aspire tot mai mult la „preluarea răspunderii” asupra resurselor naturale și umane ale națiunii spre a le face mai productive. Aceste obiective pozitive ale statului necesitau o mai bună cunoaștere a societății, iar, pentru aceasta, cel mai logic punct de pornire era inventarierea teritoriului, a oamenilor, a veniturilor, a ocupaților și devierilor de la normă. „Nevoia unui stat tot mai birocratic
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]