37,224 matches
-
la deșert; și datorită, poziției noastre retrase, se crezură singuri (și liberi să discute an voie - n.n.). an fumul trabucelor, bând șampania, răsfățați de plăcerile fine ale deșertului, o conversatie intimă ăncepu." Este una din conversațiile cele mai spirituale ale prozei ăntregului secol și cele mai strălucite. Tălmăcim, cât de cât, cu puterile noastre: "Pătrunsa de un spirit glacial ce face să ăntepenească sentimentele cele mai elastice, ămpiedecănd inspirațiile cele mai generoase, si care dau rasului ceva strident, ascuțit, conversația această
Cei patru cavaleri ai deriziunii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17505_a_18830]
-
călătorii în Israel (într-o delegație a Asociației Culturale România-Israel), Franța (însoțind corul "Angeli"), Olanda și Norvegia (într-o vizită profesională, ca om de televiziune și radio), notele de călătorie ale lui Grigore Ilisei se revendică, în multe privințe, din proza să; frază curge molcom, sadovenian, autorul nu se grăbește deloc, textul și privirea calificată așteaptă "încărcarea cu o anume stare de spirit". Călătorind și notînd ceea ce vede, Grigore Ilisei evocă, în fapt, isi elaborează textul; starea de spirit specială, instalată
Voluptatea povestitorului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17535_a_18860]
-
este punctul de referință, uneori nerostit, dar întotdeauna recuperat prin rescriere. Autoare a unui studiu fundamental despre tema exilului în literatura australiană, The Tomis Complex, apărut în 1996 la Editură Peter Lang din Berna, dar și a unor volume de proza și poezie publicate în România înainte de 1985, când a ales drumul pribegiei, Irina Grigorescu se află într-o poziție avantajoasă pentru a defini exilul. El este, cum spune ea în subtitlul cărții, o experiență a tălmăcirii în engleză că a
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
societatea și cu scopurile acelea înalte către care tinde omenirea". Îl recunoaștem, aici, în această filipica, pe autorul, din 1934, al Istoriei literaturii române contemporane, în care îi respingea, dur și apăsat, pe Arghezi, Blaga, Bacovia, Pillat și cîțiva alții. Proza e un fenomen aposteriori poeziei. Revenind la ea, mărturisește că nu o agreează pe aceea a lui Alecsandri, cu excesul lui de diminutive și falsificarea poeziei populare "căreia ni-au adaus zorzoanele de salon ale lui" (n-avea, aici, dreptate
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
au dovedit-o exegeții, preiau părți întregi din chansons de geste ale francezilor, singurul popor creator al cîntecului în Evul Mediu. De acolo, din Franța, a trecut în Italia și, de aici, în Peninsula balcanică. Apoi a apărut, la noi, proza, și profesorul o trece rapid în revistă, neocolind Codicele Voronetian, Alexandria, Istoria Troadei (acestea din urmă, traduse, începînd să circule, la noi, din secolul al XIII-lea). Relevă, în continuare, ceea ce numește "în căutarea subiectelor proprii" (e titlul unei lecții
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
s-ar fi realizat prin Grigore Alexandrescu, cel ce "izbutise să scoată zguduitoarea fantomă a lui Mircea la Cozia", C. Negruzzi, Kogălniceau. Față de Junimea și Convorbiri literare, N. Iorga e mai de grabă reticent, apreciază, mai mult decît pe Maiorescu, proza "blîndă" a lui Gane, a lui Slavici, Creangă, despre acesta din urmă avînd opiniii relativizante ("Creangă se ridică numai pînă la o anume înălțime, pînă la felul lui pitoresc cam vulgar, trebuie să o spunem: ("nu i se poate cere
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
referi deocamdată la românele sale de tinerețe, ignorate de critică interbelică și postbelică, abia menționate la bibliografie. Taifunul (Națională Ciornei, 1937) este un roman erotic, la persoana întîi, în linia Sebastian, Bonciu, Holban sau Sulutiu. Partea de jurnal intim, caracteristică prozei din anii ă30, e redusă, ca și aceea psihologică, nota comună venind din aspectul experimental al relațiilor dintre personaje, cu un apăsat accent pe sexualitate. În definitiv, singura preocupare a bărbaților și a femeilor, fără excepție recrutați din medii artistice
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17529_a_18854]
-
ceea ce grecii denumeau "katastrophe". Strict delimitate cronologic, personajele sunt proiectate în afara timpului care a devenit un continuum. Realitatea, reimaginată în termenii realismului magic, recursul la mitologie și folclor, tehnicile parabolei și ale parodiei îl apropie pe Cornel Ivanciuc de maeștrii prozei sud-americane. O seminție ciudată populează paginile Cărții cuceririlor. Inițiați, făurari, visători, cavaleri ai dreptății urca în secolul XX pe o scară care se sprijină într-un alt ev. Transferul pare a le fi afectat virtuțile. Ei devin, prin istoriile scrise
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]
-
oale și ulcele, în vecii vecilor, amin". Grigore Ona, alias Krekor Parabellum, ajuns inspector la Scotland Yard, moare la puțin timp după rezolvarea celebrului caz al Gloanțelor lui Van Moos. Cred că miza acestei povestiri nu este doar parodierea mijloacelor prozei polițiste. Prin apelul la surse livrești în scopul elucidării unor crime misterioase, Gloanțele lui Van Moos amintește de Moartea și busola lui J.L. Borges. Detectivul lui Borges se transformase într-un exeget al textelor talmudice. Grigore Ona interpretează mitologiile nordice
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]
-
joacă o literatura rafinată, plăcerea vizibilă de a scrie, ritmul narativ alert și antrenant - totul dovedește că Petru Dumitriu își trăia, la sfârșitul deceniului șase, vârsta lui de aur. Terminase de scris o operă epica grandioasă - adevărată piramida faraonica a prozei românești -, Cronică de familie, si era pentru moment un răsfățat al sumbrului regim comunist. Se putea deda fără griji îndeletnicirii de scriitor, ca unei frivolități zeiești. Nu întâmplător, în capitolul despre cafeneaua bucureșteana îi portretizează sarcastic pe Nae Ionescu, Pamfil
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
amplu aparat critic, in ce împrejurări a fost scris fiecare text, unde a mai apărut și ce reacții a provocat. În literatura noastră de azi, numai Vasile Andru mai practică un asemenea cult al propriei sale personalități, o ediție a prozei sale fiind însoțită de fotografii care reprezintă: casă în care s-a născut scriitorul, primul său caiet de elev etc. Dar Vasile Andru este încă simpatic, prin naivitatea megalomaniei sale. Laszlo Alexandru, cu vizibilă lui nerăbdare de a deveni o
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
dar și personaje negative (virușii). Dar toate acestea s-au petrecut cu un preț. Povestea a fugit, de fapt, din literatura. Aciuîndu-se prin alte sălașuri intelectuale, a dispărut de unde îi era, la drept vorbind, locul. Din române, din nuvele, din proza. Dezepicizarea literaturii care se scrie în zilele noastre e o chestiune evidență, bine știuta, nu fac decît să enunț un truism. De altfel, fenomenul cu pricina face mîndri pe mulți textualiști care nu au obosit încă să fie sterili, precum și
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
demersul lor esențial și redactate într-o limbă de mare puritate, uneori dificilă". În curînd, versul spontan, capricios, puternic înnoitor, în maniera Hlebnikov-Maiakovski, a fost înlocuit de "țăcănitul, exasperant, de metronom al lui Tvardovski, poetul oficial", în vreme ce prin Gorki, tiparele prozei naturaliste, de observație socială, deveneau obligatorii. Se instaură un "neoclasicism" cenușiu și cuminte, bineînțeles tendențios, închizînd "paranteză iluziilor". Stalinismul în curs de consolidare însemna nu doar instituirea unei cenzuri nemiloase, ci și distrugerea morală și chiar fizică a scriitorilor. Întreaga
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
narațiuni, descinzînd direct din sub-literatură și uzînd de toate trucurile lacrimogene; narațiunea a devenit previzibilă în cel mai înalt grad, personajele s-au împărțit în îngeri și demoni, fără nuanțe intermediare etc. Dacă trecem dincolo de stratul ideologic ocazional, regăsim în proza sovietică la care ne referim toate clișeele românului popular și ale românului foileton. Această trăsătură a existat și în poezie, unde cuvintele ură și iubire ajung polii semantici ai mesajului poetic; ba chiar și în artele plastice, unde afișul s-
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
Ceaușescu Cunoscut că poet și publicist, Mihail Gălătanu le-a făcut de curand cititorilor săi surpriză de a publica un scurt român, Meșterii de clopote. Este vorba de un român care are elemente de literatură non-fiction, dar și dezvoltări de proza fantastică, asociere mai rar întâlnită în literatura română. Autorul procedează deopotrivă că un ziarist, care reconstituie dosarul unei întâmplări petrecute la Fabrica de Plase și Unelte de Pescuit dintr-un oraș de pe malul Dunării, si ca un poet, înclinat să
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
apoi, undeva, la câteva zeci de metri sub picioarele lui încălțate în cizme negre, înalte, care călcau alternativ două continente: unul vechi, plin de inerția tradiției, altul nou, fierbând sub puseul de febră al începutului." În partea a doua predomina proza de atmosfera. Autorul creează adeseori o realitate misterioasă din numai câteva fraze, așa cum procedează, de exemplu, atunci când relatează vizita lui Sotir acasă la bătrânul Ahasverian, unul dintre ultimii cunoscători ai secretului turnării clopotelor: "Casa lui Ahasverian era o dărăpănătura în
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
aproape cu totul casă moșneagului." Sunt utilizate însă, în această a doua parte, și alte stiluri, cum ar fi stilul indirect liber (cel atât de iubit de Marin Preda) în care Mihail Gălătanu scrie, printre altele, un admirabil poem în proza: Când moare unul înecat pe Dunăre, oamenii se duc la Cotul Pisicii și-l așteaptă. Asta se întâmplă numai după trei zile. Trei zile, rubedeniile speră încă să-l mai găsească pe undeva prin apropierea locului unde s-a întâmplat
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
visul, dintr-o realitate, fie și refuzată; însă imaginația reprezintă uneori doar raportul nou care se stabilește între realitate, așa cum se află ea constituită, si reconstituirea ei, incluzînd parcă și doză de imaginație mai cu seamă în mijloace. Atît în proza de ficțiune, tradițională, cît și în cea nonfictiune, puterea de invenție se cuvine a fi creatoare prin modul în care depășește realitatea, recreînd-o, reorchestrînd-o. Marc Chagall susținînd a la rîndu-i a cu îndreptățire: "Artă nu poate fi realistă fără un
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]
-
veacului pe care Günter Grass îl considera din titlu ca fiind "al lui". Opțiunea nu este expresia unei vanități scriitoricești, cît a convingerii autorului că, prin personajele ce-i poartă propria voce, ar putea transla în structura epicului, în formula prozei scurte, sedimentele unor întîmplări de referință din timpul acestui veac. Günter Grass a depus un vădit efort spre a-și redacta, în doar un an și jumătate, ambițioasă carte, la interferență documentarului cu ficțiunea. A consultat arhive cu documente istorice
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
în mediile literare studențești (și nu numai) prin sclipitoarele fatrasies din "Cronicile digestive & ecologicale" și "Irelevantul", cicluri publicate în volumele colective Tablou de familie (1995) și Marfă (1996) - rîme ludice și absurde, inginerii lingvistice manieriste, făcute să ia ochii. Asemenea prozelor scriitorilor din Școala de la Tîrgoviște, versurile din Time ouț sînt cataloage de "literatura potențială" în descendentă grupului OULIPO sau a proverbelor "mises au goût du jour" de ăluard și Păret. Artele poetice cu care Ghergut își presară textele sînt transcrieri
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
studiu al mentalităților, de istorie și teorie literară, printre care o scurtă prezentare a tratării literare și picturale a naturii, de la demonizarea pînă la îmblînzirea să, ajungîndu-se pînă la afirmații precum "consider copacii, pădurea drept cea mai bună analogie pentru proza de ficțiune". Deși interesant, acest amestec de ficțiune autobiografica și eseu, totul într-o scriitura de un profesionalism impecabil, ce evita elegant orice extremă stilistica sau teoretică, nu-mi pot ascunde sentimentul de parțială dezamăgire în privința acestei cărți. Filonul romantic
Nostalgia unei mai vechi relatii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17641_a_18966]
-
de la Alge), emigrase în Israel în 1970 și revenise sporadic, în presa de limbă română din Țara Sfântă și din exil, de-abia la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Cea mai mare parte a operei sale complexe - poezie, proză, filosofie - a rămas needitată, în arhiva soției sale, Lucy Metsch-Sestopali. Misiunea de a o edita și-a asumat- o criticul și cercetătorul interdisciplinar Michael Finkenthal, autor (între altele) al unei spectaculoase recuperări istorico-literare a lui D. Trost, prin recenta monografie
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]
-
a o edita și-a asumat- o criticul și cercetătorul interdisciplinar Michael Finkenthal, autor (între altele) al unei spectaculoase recuperări istorico-literare a lui D. Trost, prin recenta monografie D. Trost. Între realitatea visului și visul ca realitate (2013). Scrieri în proză. 1950-1970, oferă multiple puncte de interes pentru istoricul literar, începând chiar cu observația că nici Sesto Pals nu s-a limitat, într-o activitate literară îndelungată, la poeme și manifeste, ci a trecut (ca și alți avangardiști) la proză și
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]
-
în proză. 1950-1970, oferă multiple puncte de interes pentru istoricul literar, începând chiar cu observația că nici Sesto Pals nu s-a limitat, într-o activitate literară îndelungată, la poeme și manifeste, ci a trecut (ca și alți avangardiști) la proză și la filosofie. Certitudine de natură a ne clătina convingerea că avangarda s-a rezumat la programe și la o contestare a artei de până atunci: dimpotrivă, ea a încercat să construiască o nouă artă, pe care contextele complicate de după
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]
-
a artei de până atunci: dimpotrivă, ea a încercat să construiască o nouă artă, pe care contextele complicate de după cel de-Al Doilea Război Mondial au ocultat-o, transformând-o, vrândnevrând, în istorie literară. Acest prim volum de scrieri în proză ale lui Sesto Pals conține 7 texte, de facturi și dimensiuni diferite, împărțite de editor în trei capitole. Cel dintâi, intitulat Text filosofic, ne propune un text datat 1966 și intitulat Cine sunt sau ce sunt eu?. Este vorba, după cum
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]