3,267 matches
-
consumă într-o entuziastă proclamație: Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu și Fiul Tatălui, întrupat „pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire”. Iisus, Cel răstignit și înviat a treia zi, „după Scripturi”. Pentru artiștii care aderă la această tradiție, scrierile profeților, Psalmii, Evangheliile canonice și ortodoxia teologică sintetizată în Crezul de la Niceea (325) constituie cadrele hermeneutice ale încercării lor. Chipul lui Hristos, învăluit în lumina Duhului, se va manifesta atunci ca icoană mișcătoare sau mozaic caleidoscopic în matricea unei Revelații perpetue. Dată
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
revelației biblice filtrate prin geniul teologic și spiritual al Părinților greci. În final, Yannaras ne invită să celebrăm sensul liturgic al unei paradoxale „teologii a necunoașterii” lui Dumnezeu: „Mare este Domnul și lăudat foarte și măreția Lui nu are sfârșit” (Psalmi 144, 3)1. În prima parte a cărții, autorul amintește, într-un mod destul de aproximativ, etapele istorice ale evoluției conștiinței europene către forma mentală a nihilismului modern, care ar furniza materialul pentru o „teologie a absenței” lui Dumnezeu. Un punct
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Evangheliei, Ortodoxia impune oricărui credincios cultivat exercițiul deconstrucției manifestărilor publice de idolatrie politică ori socială. Nu trebuie să tulbure pe nimeni faptul că un asemenea demers conduce la note polemice. Creștinii nu pot evita combativitatea într-un Kulturkampf deschis 1. Psalmii ne arată că diferențele dintre „prieteni” și „adversari” sunt constitutive pentru o religie care pune în centru căutarea și adorarea adevărului unui Dumnezeu personal. În același timp, Evanghelia ne vorbește despre paradoxul cruciform al iubirii vrăjmașilor. Prin urmare, pentru orice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
îl va face abate de Saint-Martin de Tours, însărcinat să organizeze învățămîntul. Școli parohiale, episcopale și monastice au fost, astfel, create în întreaga Galie. La nivel elementar, un capitular din 789 impunea ca "fiecare episcop, în fiecare mănăstire, să predea psalmii, notele, cîntul, socotelile, gramatica și fiecare să aibă cărțile bine corectate." Mai exigent, programul conceput de Alcuin prevedea un ciclu de studii pe două niveluri: trivium -conținînd învățarea gramaticii, retoricii, dialecticii -, apoi quadrivium menit să dea elevului cunoștințe enciclopedice de
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
lansat odată cu Joc secund de Ion Barbu, cu Stânci fulgerate de Al.A. Philippide, ar fi o replică la orizonturile din Lângă pământ. Deși include câteva piese excelente, volumul nu aduce sunete noi, iar o Rugăciune, de fapt un mic psalm introductiv, nu relevă tendințe verticalizante, învăpăieri argheziene, nici mari neliniști metafizice. Discursul liric - observa Perpessicius - se desfășoară „sub zodia morții, și culegerea întreagă se organizează, crește și se înalță sub cerul de safir al nopții de-a pururi, ca un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
o formă concretă de penitență și dorind să reînnoiască alianța sa cu Dumnezeu, primea darul reconcilierii. Acest dar îl „recrea” pe om și făcea din el o ființă nouă. Ideea recreării omului prin reconciliere cu Dumnezeu este sugerată atent de Psalmul 50, care se prezintă atât ca model de căință, cât și ca model de exprimare a dorinței ca omul să fie recreat: „creează în mine o inimă curată, Dumnezeule” (Ps 50,11). Această cerere se fundamentează pe convingerea că Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mod curat și sincer, prin care să îl poată glorifica deplin pe Dumnezeu. 3.1.5 Proclamarea laudei lui Dumnezeu și trimiterea penitentului Oferindu-i dezlegarea, confesorul îl îndeamnă pe penitent să îl laude pe Dumnezeu, folosind de obicei cuvintele Psalmului 118, „Lăudați pe Domnul, pentru că este bun”. La rândul său, penitentul răspunde cu cuvintele aceluiași Psalm: „Veșnică este îndurarea lui” (Ps 118), sau poate folosi alte cuvinte, prin care „mărturisește milostivirea lui Dumnezeu și (...) aduce mulțumiri lui Dumnezeu”. Confesorul poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Proclamarea laudei lui Dumnezeu și trimiterea penitentului Oferindu-i dezlegarea, confesorul îl îndeamnă pe penitent să îl laude pe Dumnezeu, folosind de obicei cuvintele Psalmului 118, „Lăudați pe Domnul, pentru că este bun”. La rândul său, penitentul răspunde cu cuvintele aceluiași Psalm: „Veșnică este îndurarea lui” (Ps 118), sau poate folosi alte cuvinte, prin care „mărturisește milostivirea lui Dumnezeu și (...) aduce mulțumiri lui Dumnezeu”. Confesorul poate ca în locul acestor cuvinte să rostească și alte formule de laudă, alegând una din cele patru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
inițial are scopul de a conștientiza credincioșii adunați că formează o comunitate, că toți sunt păcătoși și că împreună vin înaintea unicului Dumnezeu milostiv care le dăruiește gratuit iertarea. Dacă este posibil, această parte începe cu un cântec specific, un psalm sau o antifonă potrivită momentului, după care urmează salutul preotului celebrant. Adresându-se comunității adunate, el dorește acesteia „har (...), îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Isus Cristos”. Prin aceasta, se amintește încă de la început faptul că Dumnezeu este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
al doilea moment, atenția comunității este orientată de la cuvintele și rugăciunea celebrantului, spre cuvântul lui Dumnezeu. Ritualul Penitenței propune un număr diversificat de lecturi, dintre care se pot alege una sau mai multe și între care se poate interpune un psalm. Aceste lecturi au fost alese astfel încât mesajul lor să conțină chemarea la convertire și la conformare cu Cristos, sau să indice că misterul reconcilierii este în legătură strânsă cu moartea și învierea lui Cristos și cu darurile Duhului Sfânt. Ele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pe care a primit-o. Preotul celebrant va invita comunitatea „la mulțumire și (...) la fapte bune, prin care să se arate harul sacramentului penitenței în viața fiecăruia și a întregii comunități”. Recunoștința poate fi exprimată și printr-un cântec, imn, psalm, sau printr-o rugăciune specifică, sub formă de litanie, proclamându-se „puterea și milostivirea lui Dumnezeu”. Celebrarea continuă cu o rugăciune, prin care preotul celebrant îl laudă pe Dumnezeu pentru darul iertării revărsat în inimile tuturor, după care se încheie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
353 C. footnote>. El (Fiul) nu este o făptură, nici o plăsmuire, ci naștere proprie a ființei Tatălui. De aceea este El adevărat Dumnezeu și deoființă cu adevăratul Părinte. Toți ceilalți însă, cărora s-a zis: „am spus: voi sunteți dumnezei” (Psalm 81, 6), au acest har de la Tatăl numai prin participarea la Logos în Duhul. Pentru că El este icoana naturii Tatălui, lumină din lumină, putere și chip adevărat al ființei Tatălui. Căci așa spune Domnul: «Cine M-a văzut pe Mine
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Adevărul, dimpotrivă, mărtu risește că Dumnezeu este izvorul veșnic al propriei Sale înțelepciuni.Dacă însă izvorul este veșnic, atunci trebuie ca și înțelepciunea săfie veșnică. Căci în ea s-au născut toate, cum cântă David: „Toateîntru înțelepciune le-ai făcut” (Psalm 103, 24); și Solomon zice: „Dum-nezeu a întărit pământul prin înțelepciunea Sa și cerurile le-a pregătit cu priceperea” (Proverbe 3, 19). Înțelepciunea este însuși Logosul, și prin El s-a făcut totul, cum zice Ioan, și fără El nu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
așadar că obiectul credințeieste în primul rând Dumnezeu chiar și în cazul în care lipsesc prepozițiile amintite. Ex. Be col zot hat eu od velo heeminu benifleotaiv.(„Cu toate acestea, ei au păcătuit încă și nu au crezut în minunileLui”) (Psalm 78, 32)<footnote „Faith, faithfulness”, în The Interpreter’s Dictionary of the Bible, An Illustrated Enciclopedia indentifying and explaining all proper names and significant terms and subjects in The Holy Scripture, including the Apocrypha. With Attention to Archeological Discoveries and
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
exprimă o credință mai mult teoretică în existența lui Dum-nezeu întrucât Biblia îl cataloghează ca fiind total lipsit de minte pecel necredincios după cum grăiește psalmistul: amar nabal belibo ein Elohim „Zis-a cel nebun în inima lui, nu este Dumnezeu” (Psalm 14, 153, 1), ci una practică ce se concretizează prin mărturisirea cufermitate a lucrărilor lui Dumnezeu în viața personală, atunci cândacest fapt s-ar impune. De subliniat că termenul nabal folosit decătre psalmist nu are exclusiv sensul de alienat mintal
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
exclusiv sensul de alienat mintal, ci exprimămai curând un fel de perversitate morală și ca urmare îl are învedere pe omul care acționează întotdeauna fără a-și mai raportafaptele sale la Dumnezeu și voia Sa<footnote John Phillips, Comentariu asupra Psalmilor, vol. 1 Psalmii 1-50, traducere deMonica Dan, Editura Stephanus, București, 2001, p. 131; Psaltirea în tâlcuirile Sfinților Părinți, Vol. I Catismele I IX, tâlcuite verset cu verset, Editura Cartea Ortodoxă, Editura Egumenița, Iași, Institutul Albinei, p. 170. footnote>. Aproape că
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
alienat mintal, ci exprimămai curând un fel de perversitate morală și ca urmare îl are învedere pe omul care acționează întotdeauna fără a-și mai raportafaptele sale la Dumnezeu și voia Sa<footnote John Phillips, Comentariu asupra Psalmilor, vol. 1 Psalmii 1-50, traducere deMonica Dan, Editura Stephanus, București, 2001, p. 131; Psaltirea în tâlcuirile Sfinților Părinți, Vol. I Catismele I IX, tâlcuite verset cu verset, Editura Cartea Ortodoxă, Editura Egumenița, Iași, Institutul Albinei, p. 170. footnote>. Aproape că nici un text biblicnu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Isaia 43, 10-11). Un rol esențial în sedimentarea credinței în sânul poporuluiales l-au avut profeții de vocație care îi mustrau fără ezitare pe ceicare pretindeau că recunoșteau existența lui Dumnezeu ca Părinteși Creator dar contestau preocuparea Lui pentru oameni (Psalm 94, 7)ori dreptatea rânduielii Sale (Iezechiel 18, 23; Maleahi 2, 17; 3, 14).Toate scrierile biblice pornesc de la axioma că omul trebuie să accepte existența și unicitatea lui Dumnezeu ca și dependența absolută de El și cam în aceasta
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ecologic care domnește în lume. Așa cum rezultăcând zice că: „Toate viețuitoarele pământului Te așteaptă ca să ledeschizi Tu mâna Ta ca să se sature de bunătăți, iar dacă îți întorcifața proniatoare ele tremură, iar de îți retragi Tu suflarea Ta, ele pier”(Psalm 104, 27). Credinciosul psalmist era deci convins că toată lu-mea este descoperită înaintea lui Dumnezeu în orice moment alexistenței sale și își primește existența de la El în permanență ca șicând ar crea-o în fiecare clipă<footnote Gerhard Von Rad
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
psalmist spune că aceasta îl învită nu doar laa-L recunoaște și lăuda pe Supremul Creator, ci și atenționează căse impune a vedea în ea și un subiect care dă mărturie despre El:„Toate Te laudă pe Tine și Te mărturisesc” (Psalm 144, 10). Mărturisirea psalmistului nu poate fi interpretată doar ca un rezultat exclusiv al reflecțiilor personale, ci era expresia unanimă a lumii israeliteîn implicarea lumii văzute în a-L recunoaște pe Dumnezeu că Seimplică veșnic în susținerea lumii. Această credință
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cruce, iar noi crezând în El sănu pierim ci să avem viață veșnică (Ioan 3, 16). Psalmistul îl fericește,ca din partea lui Dumnezeu, pe bărbatul credincios care nu umblăîn sfatul celor nelegiuiți și nu se oprește pe calea celor păcătoși(Psalm 1, 1). Comentând acest text un exeget modern subliniază căomul credincios se va bucura de fericirea veșnică pentru lucrurile(se subînțelege, rele) pe care nu le face, pentru locurile pe care nu lecercetează, cărțile pe care nu le citește, filmele
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
pentru lucrurile(se subînțelege, rele) pe care nu le face, pentru locurile pe care nu lecercetează, cărțile pe care nu le citește, filmele pe care nu le vizionează și anturajul pe care nu-l agrează<footnote John Philips, Comentariu asupra Psalmilor. Vol. I, Psalmii 1-50, trad. de Mo-nica Dan, Editura Stephanus, București, 2001, p. 17. footnote> . Ca o concluzie la cele de mai sus se impune sublinierea că aido-ma vechilor eroi ai credinței iudaice, despre care sublim vorbeaSfântul Pavel, credința trebuie
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
subînțelege, rele) pe care nu le face, pentru locurile pe care nu lecercetează, cărțile pe care nu le citește, filmele pe care nu le vizionează și anturajul pe care nu-l agrează<footnote John Philips, Comentariu asupra Psalmilor. Vol. I, Psalmii 1-50, trad. de Mo-nica Dan, Editura Stephanus, București, 2001, p. 17. footnote> . Ca o concluzie la cele de mai sus se impune sublinierea că aido-ma vechilor eroi ai credinței iudaice, despre care sublim vorbeaSfântul Pavel, credința trebuie trăită iar creștinului
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
bun Nimeni nu este bun decât singurDumnezeu” (Luca 18, 19), declinându-și, astfel, calitatea de a fi bunfără Dumnezeu, sau de a avea inimă fără a fi inima lui Dumnezeuprin ascultarea de Cuvântul Său. „Voia Ta este înlăuntrul inimii Mele” (Psalm 39, 11), așa cum nu mai putuse avea nici un om dupăpăcatul strămoșesc. Când spunea: „Nu caut voia Mea, ci voia Celuice M-a trimis” (Ioan 5, 30), Mântuitorul sublinia semnificația totalăa Întrupării: ascultarea de voia lui Dumnezeu ca Fiu, adică din
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Dumnezeu i-a așezat Mântuitorulpe ucenicii Săi prin îndreptare, lucru care se înțelege din „așezareape asinul Său” (Luca 10, 34) ca samarinean milostiv a celui căzutîntre tâlhari și jefuit de averea părintească de la Dumnezeu, adicăde plinătatea ființei de la „izvorul vieții” (Psalm 35, 9), rămas, astfel,„abia viu” (Luca 10, 30) înainte de a se întoarce în pământ (Facere 3,19). Era ca o coborâre baptismală de la „pomul cunoștinței” la „Po-mul Vieții”, și de la Cuvântul de pe Tablele de piatră, la „tablele decarne ale
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]