1,291,347 matches
-
dar o carte de versuri rămase de la Cipariu s-a publicat abia în 1976. Risipite în broșuri rarisime, prin coloanele "Foii pentru minte, inimă și literatură", semnate cu inițiale sau nesemnate, o mare parte rămase în manuscrise, ele au fost publicate de N. Albu în cadrul "Restituirilor" Editurii Dacia și în revistele literare de către Mircea Popa. Cipariu a dorit să fie poet încă din tinerețe, mai ales sub influența poeziilor și a baladelor populare ascultate de la mama lui. Filonul popular al poeziei
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
cultural, literar și moral românesc, conține o sumă de necunoscute ce necesită a fi elucidate cu rigoare și, totodată, prudență. O sursă de știri și prețioase informații privind biografia fizică, precum și cea intelectuală, o constituie, cu certitudine, literatura sa epistolară, publicată de cercetătorii literari Alexandru Săndulescu și Radu Săndulescu, în anul 1987, atât cât se cunoștea până atunci. O mărturie, cu totul specială, a lui Al. Rosetti, din anul 1945, relevă semnificația epistolelor trimise de Paul Zarifopol lui I. L. Caragiale: "Din
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
seamă. Din scrisorile lui Caragiale se desprinde, însă, fizionomia inteligentului și spiritualului său corespondent." Misivele amintite în glosele lui Al. Rosetti, extrem de valoroase sub raportul conținutului, nu s-au pierdut, există, și nu va trece multă vreme până când se vor publica, însoțite de un bogat aparat de note de istorie literară, culturală, politică și socială. Epistola pe care o comunic acum, inedită, e adresată prozatorului D. V. Barnoschi (n. 1884-m. 1954) și cuprinde câteva nuanțate însemnări despre Stendhal și arta
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
în labă și în fiecare zi îi vizita cu mare plăcere. Scrisul unei întâmplări dureroase e ca îmbălsămarea dușmanilor. Scăparea e definitivă și pipăită. Mai întâi se impun unele precizări de istorie literară. Articolul lui Paul Zarifopol - Obsesiile lui Stendhal publicat în revista Adevărul literar și artistic, 6, nr. 233, 24 mai 1925, p. 1, rediscută, cu inteligență și pasiune, cazul care a făcut epocă și care a creat personaje memorabile din toate punctele de vedere. Recitirea acestui eseu, scris acum
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
și a operei lui Stendhal stârnesc interes și invită, permanent, la lectură, și uneori, la relectura cărților prozatorului francez. Și, în fine, aprecierea, excesiv subiectivă, asupra cărții lui E. Lovinescu - Istoria civilizației române moderne despre care D. V. Barnoschi a publicat o amplă recenzie , înțesată de observații critice, în revista Viața românească, 17, nr. 2, februarie 1925, p. 241-245 (Note pe marginea cărților). Rescrierea biografiei lui Paul Zarifopol presupune cunoașterea, în detaliu, a operei și, evident, a tuturor materialelor privitoare la
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
Sanda Cordoș In perioada de după 1990 în care n-a mai publicat literatură, Gabriela Adameșteanu a revenit adesea (nu o dată, sub presiunea reproșurilor de a fi dezertat din adevărata profesie) asupra condiției de scriitor. Explicînd cum și de ce a ieșit din literatură, prozatoarea face prețioase mărturii (cu atît mai interesante cu cît
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
luat de Liviu Călin în 1990. înainte de plecarea noastră, romancierul Ovidiu Cosntantinescu l-a rugat pe Liviu Călin să citească manuscrisul unui roman, scris de un scriitor de la Paris, cu multă vreme în urmă și, dacă îl găsea bun de publicat, să-l publice. Liviu Călin era asaltat zilnic de multe manuscrise aparținând amatorilor de literatură, dar încă nu obosise în a le explora în căutarea marii reușite. A citit, așadar, manuscrisul în doar două zile și s-a bucurat imens
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
Călin în 1990. înainte de plecarea noastră, romancierul Ovidiu Cosntantinescu l-a rugat pe Liviu Călin să citească manuscrisul unui roman, scris de un scriitor de la Paris, cu multă vreme în urmă și, dacă îl găsea bun de publicat, să-l publice. Liviu Călin era asaltat zilnic de multe manuscrise aparținând amatorilor de literatură, dar încă nu obosise în a le explora în căutarea marii reușite. A citit, așadar, manuscrisul în doar două zile și s-a bucurat imens că-i putea
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
manuscrise aparținând amatorilor de literatură, dar încă nu obosise în a le explora în căutarea marii reușite. A citit, așadar, manuscrisul în doar două zile și s-a bucurat imens că-i putea transmite lui Vona hotărârea de a-l publica. Astfel, din prietenia și dragostea lui Ovidiu Constantinescu pentru Alexandru Vona și din spiritul de editor dovedit de Liviu Călin, în ciuda vitregiei vremurilor, s-a ivit o carte, Ferestrele zidite, romanul ce și-a făcut loc în lume, într-un
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
imagini fotografice și cinematografice, muzică etc. Colaboratorul său cel mai apropiat este computerul, cu ajutorul căruia combină și armonizează cele mai diferite mijloace de exprimare. Miile de caricaturi ale sale, din ziarul Ziua și din numeroase alte periodice, din spectaculoasele albume publicate de-a lungul anilor și din expoziții constituie o istorie în imagini a României din ultimii cincisprezece ani. O istorie nefardată și totuși nu realistă, ci suprarealistă. Ion Barbu are multă imaginație fără a fi un fantezist. El își folosește
Ion Barbu imaginația fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12073_a_13398]
-
cât am putut... Regret că nu a apărut încă vol. "Aurolac". Dacă mor: rog pe Lori să nu uite: vreau să fiu incinerată..." " De fapt ce mai vreau de la viață? Volumele importante mi-au apărut - unii spun chiar că am publicat prea mult! Ceva tot am realizat - chiar dacă mâine-poimâine nu-și va aminti nimeni de mine..." Nu am mai fost internată la Fundeni din 1988. Nu aș vrea să mai ajung aici - mai bine să mori acasă, în somn, într-o
Pagini inedite de jurnal by Florența Albu () [Corola-journal/Imaginative/12241_a_13566]
-
s-a cerut, ca și lui Doinaș, să devină membru PCR. Refuzul lor vehement le-a atras amândurora "mazilirea" din funcțiile pe care le ocupau, apoi, pentru o vreme, chiar dispariția de pe frontispiciul publicației. Jurnalul lui de secretar de redacție, publicat în două volume după 1990, i-a dezamăgit pe toți cei ce așteptau de la aceste pagini, previzibile revelații. Din teama de a nu supăra pe cineva, autorul "îndulcise" asperitățile, pusese surdina. Dar în ciuda prudenței extreme, confesiunile sale au demontat câteva
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
Pál Janosik, Sándor Kányádi, Erik Majtényi, István Tóth, ajungând la Ewa Lendway și B. Gal Emil. Amintim doar în treacăt faimoasele traduceri: Glossa în adaptarea lui Jenö Dsida - o adevărată bijuterie artistică; originala, și cea mai valoroasă transpunere a Luceafărului publicat de Lajos Áprily, precum și varianta ce aduce a balada secuiască de Maria Borde a aceleași poezii, dar și inegalabila De ce nu-mi vii da Géza Képés. O remarcabilă realizare în acest șir ascendent l-a constituit apariția, exact acum 70
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
lume nouă în 1932, iar în 1933 în Viața literară. După apariție volumul este elogiat ca un adevărat eveniment literar în Societatea de mâine (1934, nr. 6-7, p. 239). în aceste prezentări se sublinia și amănuntul că traducătorul a mai publicat traduceri din lirica românească. Ulterior el va publica două volume: Ovidiu Cotruș: Versek / Poezii, 1935 urmat de Octavian Goga: Költemények/ Poezii, 1938. Dar ca la orice început, au existat și deficiențe. Critica maghiară n-a întârziat să le semnaleze, uneori
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
Viața literară. După apariție volumul este elogiat ca un adevărat eveniment literar în Societatea de mâine (1934, nr. 6-7, p. 239). în aceste prezentări se sublinia și amănuntul că traducătorul a mai publicat traduceri din lirica românească. Ulterior el va publica două volume: Ovidiu Cotruș: Versek / Poezii, 1935 urmat de Octavian Goga: Költemények/ Poezii, 1938. Dar ca la orice început, au existat și deficiențe. Critica maghiară n-a întârziat să le semnaleze, uneori chiar cu prea mult exces de zel. Sándor
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
cunoscute. Cu toată ostilitatea unei părți a criticii, a fost remarcată totuși importanța gestului în sine. A traduce 79 de poezii era o performanță de invidiat la vremea respectivă. Și dacă luăm în considerare că în 1939 Gerö Finta va publica un volum cu doar 36 de traduceri eminesciene, iar Editura de Stat a lansat în 1950 un volum omagial cu doar 52 de poezii, în ediție bilingvă, efortul lui Kibédi este evident și merită toată lauda. Ceea ce până la urmă recunoaște
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
străbat astfel prin vijelia urii. Pentru aceasta recunoștință lui Al. Kibédi." (László Gáldi: A magyar Eminescu, în Vasárnap, 1935, nr. 2, p. 35.) După ce a dat la iveală în limba maghiară "floarea liricii eminesciene", Kibédi nutrea alte planuri mari: să publice volume de traduceri din Momentele lui Caragiale, din nuvelele lui Al. Vlahuță și Cezar Petrescu, proiectând chiar o integrală ungurească a operelor lui Creangă. Moartea nemiloasă a pus însă capăt acestor visuri îndrăznețe la data de 16 decembrie 1941, când
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
la scara întregului spațiu est-european, în percepția sa, cu mult înainte de a fi constrâns să se instaleze în localitatea cu pricina - mutare resimțită de el cum un surghiun. Un întreg volum (pe care Editura Pontica a avut șansa să-l publice în 1997! - dar motivul literar-biografic depășește spațiul editat) adună obsesia amarului târg, ce riscă să se înscrie în istoria literaturii române alături de "mahalaua celestă" }icău a lui Ion Creangă și Mihai Ursachi! Iată câteva flash-uri asupra Amarului Târg, așa cum
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
se pare lui "mult superior": față de celelalte, eventual și pentru că se află în posesia sa, este nefondată din punct de vedere științific. O mare parte a articolului lui George Corbu este consacrată comparării variantelor aflate în arhiva sa cu texte publicate de subsemnata. Sînt încîntată că i-am oferit lui George Corbu prilejul de a descoperi bucuriile alcătuirii unei ediții critice, mă văd însă obligată să-i semnalez unele fapte. Așa cum bine observă acesta, ediția din2004 oferă un alt text decît
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
negru", al cărui original nu este nici astăzi accesibil, este relatată pe larg în vol. III al Operei literare a lui V. Voiculescu, Ed. Cartex, 2004. "Caietul negru" conține texte modificate și reorganizate față de toate formele de lucru cunoscute și publicate pînă la recuperarea lui. îi mulțumesc lui George Corbu pentru că mi-a oferit prilejul să le reamintesc cititorilor acest lucru, consemnat atît în ediția din 1999 (ca mare absență), cît și în cea din 2004 (ca relevantă prezență). Dacă în privința
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
dialogului (la V. Voiculescu), prin liniuță de dialog și prin ghilimele, utilizarea virgulei conform ortografiei în vigoare, corectarea tacită a scrierii substantivelor articulate cu un singur -i de către V. Voiculescu ("Urlă lupii-n vînt"). în Colind pentru vînătorii de munte publicat în R.F.R., apare versul "Cu armele în mîini", pe care eu îl scriu "Cu armele-n mîini". George Corbu este rugat să rostească cu voce tare versul, să numere silabele și să audă unde cad accentele. Interesant este că varianta
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
întors spatele lui Radu Voiculescu, atunci cînd acesta, disperat, a apelat la vechi prieteni și admiratori ai tatălui său: Ion Marin Sadoveanu, Zaharia Stancu, A. Margul Sperber, Geo Bogza. Faptele sînt relatate de Radu Voiculescu în scrisoarea către Al. Oproescu publicată sub titlul L-am scos pe tata din închisoare în "Jurnalul literar" din octombrie 1990 (an I, nr. 1, p. 2). II) Ultimele cuvinte ael lui V. Voiculescu adresate fiului cel mai iubit, Ionică, au fost relatate de acesta mai
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
căzii/ încăierări cu alți masculi gheboși visa/ și-n altă zi mai mohorâtă/ trase dopul de lanț/ și spre oceanul năzuinței lui/ se strecură cu tot cu apă." (Rarități). Șerban Foarță, Honoroficabilitudinitatibus, Timișoara, Ed. Brumar, 2004 (publicistică). 240 pag. Volumul cuprinde articole publicate de Șerban Foarță într-un săptămânal din Timișoara, Focus Vest, în perioada 3 mai 2002 - 2 iulie 2004. Cuvântul "articole" este însă inadecvat în acest caz. Textele din carte ar trebui numite spectacole de idei, jocuri de artificii lingvistice, carnavaluri
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
simț al decorativului", autoarea descrie interioarele scumpe sau desfrâul gastronomic de la curte. E remarcabilă asprimea imaginilor care sugerează primitivismul urbanistic al Cetății de scaun, precum și aspectul jalnic al "prostimii". Poemul ne-a fost comunicat de doamna Doina Aderca, fiica scriitoarei. Publicăm fragmente din acest poem. Eugenia Tudor-Anton București, 1820 Cronică Din însemnările unui călător francez. Poftit am fost la domnitorul muntean, de prin Fanar de neam, în iatacurile-i de sultan, cu cofale scunde, domnești, între covoare scrise cu povești din
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
viață, viața de scriitor. Sînt cuvintele lui, care mi-au intrat bine în cap, cu amendamentul că darul, marele dar al renașterii lui ca scriitor, i-a venit prin Ileana Mălăncioiu. În același timp, se temea atît de tare să publice - și fusese atît de adînc înfricoșat de prieteni de-ai lui parizieni, cu mare autoritate asupra lui, că după Ferestrele zidite este periculos să mai publice vreodată ceva -, încît a-i smulge un text pentru publicare era o luptă corp
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]