19,759 matches
-
capilarele pulmonare de aerul alveolar. Această barieră are o grosime mai mică de ½ µm și este alcătuită din celule epiteliale alveolare (acoperite de surfactant), spațiu interstițial și celule endoteliale capilare. Sângele ajunge la acest nivel de la inima dreaptă prin arterele pulmonare; acestea se ramifică până la capilarele pulmonare. Capilarele se întind de-a lungul peretelui alveolar și formează o rețea densă de vase interconectate; de fapt sângele formează un strat aproape continuu la nivelul peretelui alveolar. La presiune capilară normală nu toate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
barieră are o grosime mai mică de ½ µm și este alcătuită din celule epiteliale alveolare (acoperite de surfactant), spațiu interstițial și celule endoteliale capilare. Sângele ajunge la acest nivel de la inima dreaptă prin arterele pulmonare; acestea se ramifică până la capilarele pulmonare. Capilarele se întind de-a lungul peretelui alveolar și formează o rețea densă de vase interconectate; de fapt sângele formează un strat aproape continuu la nivelul peretelui alveolar. La presiune capilară normală nu toate capilarele sunt deschise, dar deschiderea capilarelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de gaze. Plămânul are și o irigație sanguină de proveniență sistemică (arterele bronșice, care iau naștere din aortă), care se distribuie de fapt la nivelul arborelui bronșic; fluxul sanguin prin arterele bronșice este de ~100 ori mai mic în comparație cu circulația pulmonară. Există și un flux limfatic mic la nivel pulmonar, vasele limfatice soțesc căile aeriene mari și vasele de sânge. 18.2. Funcțiile căilor respiratorii Căile respiratorii au funcția de: conducere a aerului, la care se adaugă funcțiile de filtrare, încălzire
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
proveniență sistemică (arterele bronșice, care iau naștere din aortă), care se distribuie de fapt la nivelul arborelui bronșic; fluxul sanguin prin arterele bronșice este de ~100 ori mai mic în comparație cu circulația pulmonară. Există și un flux limfatic mic la nivel pulmonar, vasele limfatice soțesc căile aeriene mari și vasele de sânge. 18.2. Funcțiile căilor respiratorii Căile respiratorii au funcția de: conducere a aerului, la care se adaugă funcțiile de filtrare, încălzire și umidifiere a aerului inspirat. Filtrarea aerului inspirat constă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
calibrului căilor aeriene, curgerea laminară are loc numai prin căile aeriene foarte mici; în restul arborelui bronșic, curgerea este tranzițională (B), iar în trahee curgerea este turbulentă (în special în cursul efortului, când viteza curgerii aerului este mai mare). Ascultația pulmonară Turbulențele produse la trecerea aerului prin conductele tubului respirator generează două zgomote caracteristice, zgomotul laringotraheal și murmurul vezicular. La nivelul orificiului glotei diametrul căilor aeriene se îngustează și apoi se lărgește brusc (traheea); aici se produce zgomotul laringo-traheal. Acest zgomot
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sunt mai mari în expir, iar tonalitatea este mai ridicată în inspir. Este un zgomot grav, puternic și cu caracter suflant. La nivelul bronhiolei supralobulare există de asemeni o îngustare a tubului aerifer urmată de lărgire bruscă (lobulul cu alveole pulmonare); aici se produce murmurul vezicular care se percepe numai dacă atât alveolele pulmonare cât și bronhiolele sunt permeabile. Acest zgomot se ascultă atât în inspir cât și în expir, pe întreaga suprafață toracică; este un zgomot slab, cu timbru dulce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
un zgomot grav, puternic și cu caracter suflant. La nivelul bronhiolei supralobulare există de asemeni o îngustare a tubului aerifer urmată de lărgire bruscă (lobulul cu alveole pulmonare); aici se produce murmurul vezicular care se percepe numai dacă atât alveolele pulmonare cât și bronhiolele sunt permeabile. Acest zgomot se ascultă atât în inspir cât și în expir, pe întreaga suprafață toracică; este un zgomot slab, cu timbru dulce aspirativ. Cunoașterea caracterelor normale a zgomotelor respiratorii precum și modificările lor în diverse circumstanțe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
toracică; este un zgomot slab, cu timbru dulce aspirativ. Cunoașterea caracterelor normale a zgomotelor respiratorii precum și modificările lor în diverse circumstanțe patologice sunt obligatorii pentru diagnosticarea afecțiunilor aparatului respirator. Ascultarea zgomotului laringo-traheal înafara zonelor specifice de ascultație (la nivelul parenchimului pulmonar) poartă numele de suflu tubar și este caracteristic proceselor de condensare pulmonară (pneumonie, bronhopneumonie). Murmurul vezicular își modifică caracterele ascultatorii în procese inflamatorii alveolare și este diminuat în procese pleurale cu acumulare de lichid în cavitatea pleurală. Rezistența căilor aeriene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a zgomotelor respiratorii precum și modificările lor în diverse circumstanțe patologice sunt obligatorii pentru diagnosticarea afecțiunilor aparatului respirator. Ascultarea zgomotului laringo-traheal înafara zonelor specifice de ascultație (la nivelul parenchimului pulmonar) poartă numele de suflu tubar și este caracteristic proceselor de condensare pulmonară (pneumonie, bronhopneumonie). Murmurul vezicular își modifică caracterele ascultatorii în procese inflamatorii alveolare și este diminuat în procese pleurale cu acumulare de lichid în cavitatea pleurală. Rezistența căilor aeriene In mod normal rezistența la trecerea aerului este foarte mică, astfel încât pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
puțin 20% din această scădere este prezentă la nivelul căilor aeriene cu diametru sub 2 mm. Cu alte cuvinte, rezistența fiecărei căi aeriene este relativ mare dar sunt foarte multe căi aeriene dispuse în paralel, cu rezistență combinată mică. Volumul pulmonar are un efect important asupra rezistenței căilor aeriene; bronhiile care pătrund în parenchimul pulmonar sunt comprimate de țesutul pulmonar din jur, calibrul lor este crescut când plămânul este expansionat în cursul inspirului. Când volumul pulmonar este redus, rezistența căilor aeriene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
2 mm. Cu alte cuvinte, rezistența fiecărei căi aeriene este relativ mare dar sunt foarte multe căi aeriene dispuse în paralel, cu rezistență combinată mică. Volumul pulmonar are un efect important asupra rezistenței căilor aeriene; bronhiile care pătrund în parenchimul pulmonar sunt comprimate de țesutul pulmonar din jur, calibrul lor este crescut când plămânul este expansionat în cursul inspirului. Când volumul pulmonar este redus, rezistența căilor aeriene crește (relația este liniară). Este important de monitorizat acești parametri la pacienții cu rezistență
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
rezistența fiecărei căi aeriene este relativ mare dar sunt foarte multe căi aeriene dispuse în paralel, cu rezistență combinată mică. Volumul pulmonar are un efect important asupra rezistenței căilor aeriene; bronhiile care pătrund în parenchimul pulmonar sunt comprimate de țesutul pulmonar din jur, calibrul lor este crescut când plămânul este expansionat în cursul inspirului. Când volumul pulmonar este redus, rezistența căilor aeriene crește (relația este liniară). Este important de monitorizat acești parametri la pacienții cu rezistență mare a căilor aeriene (de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cu rezistență combinată mică. Volumul pulmonar are un efect important asupra rezistenței căilor aeriene; bronhiile care pătrund în parenchimul pulmonar sunt comprimate de țesutul pulmonar din jur, calibrul lor este crescut când plămânul este expansionat în cursul inspirului. Când volumul pulmonar este redus, rezistența căilor aeriene crește (relația este liniară). Este important de monitorizat acești parametri la pacienții cu rezistență mare a căilor aeriene (de exemplu, în astmul bronșic). Un alt factor determinant al calibrului căilor aeriene este tonusul mușchiului neted
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
al calibrului căilor aeriene este tonusul mușchiului neted bronșic; acesta este sub control vegetativ. Stimularea simpatică produce dilatație, pe când activitatea parasimpatică produce constricție bronșică. O scădere a PCO2 alveolar are ca rezultat hiperventilație sau o reducere locală a fluxului sanguin pulmonar care, de asemenea, produce bronhoconstricție, probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
H2O și are tendința de a le menține deschise. In B, la începultul inspirului, presiunea intrapleurală scade la -7 cm H2O și presiunea alveolară scade la - 2 cm H2O. Se presupune că în acest moment există modificări neglijabile ale volumului pulmonar astfel încât diferența de presiune dintre spațiile intrapulmonar și alveolar rămâne la valoarea de 5 cm H2O. Există totuși o presiune mică dea lungul căilor aeriene datorită rezistenței la fluxul de aer; valoarea acestei presiuni este de -1 cm H2O. In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
deschise căile aeriene. Se descriu modificări importante la începutul inspirului forțat (D). Presiunea intrapleurală crește foarte mult, ajungând la aproximativ la 30 cm H2O. Diferența de presiune dintre spațiile intrapleural și alveolar este tot de 8 cm H2O deoarece volumul pulmonar s-a modificat prin cantități neglijabile la începutul inspirului. Astfel, presiunea alveolară este acum 38 cm H2O. Din nou este o presiune de-a lungul căilor aeriene datorită rezistenței acestora la flux care are o valoare de 19 cm H2O
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
aceasta explică de ce debitul este independent de efort. Debitul maxim poate fi determinat parțial de forța de recul elastic a plămânului; aceasta este generată de diferența dintre presiunile alveolară și intrapleurală. Această forță de recul elastic va scade când volumul pulmonar devine mic și aceasta este unul din motive pentru care debitul maxim scade când volumul pulmonar scade. Un alt motiv este că rezistența căilor aeriene periferice crește cu cât volumul pulmonar se reduce. 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de recul elastic a plămânului; aceasta este generată de diferența dintre presiunile alveolară și intrapleurală. Această forță de recul elastic va scade când volumul pulmonar devine mic și aceasta este unul din motive pentru care debitul maxim scade când volumul pulmonar scade. Un alt motiv este că rezistența căilor aeriene periferice crește cu cât volumul pulmonar se reduce. 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului In cursul respirației obișnuite la nivelul plămânilor acționează trei forțe; două dintre ele au tendința de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Această forță de recul elastic va scade când volumul pulmonar devine mic și aceasta este unul din motive pentru care debitul maxim scade când volumul pulmonar scade. Un alt motiv este că rezistența căilor aeriene periferice crește cu cât volumul pulmonar se reduce. 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului In cursul respirației obișnuite la nivelul plămânilor acționează trei forțe; două dintre ele au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu aer. Această peliculă de lichid împiedică contactul epiteliului alveolar direct cu aerul și astfel menține viabilitatea și funcția celulelor respective. Cantitatea de lichid
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
plămânilor plini cu aer. Această peliculă de lichid împiedică contactul epiteliului alveolar direct cu aerul și astfel menține viabilitatea și funcția celulelor respective. Cantitatea de lichid intra-alveolar (sub forma acestei pelicule) este dictată de echilibrul Starling la nivelul capilarelor pulmonare și de o balanță similară între surfactant și lcihidul interstițial, separate prin epiteliul alveolar. Dacă alveolele ar fi acoperite cu un lichid cu compoziție similară cu cea din spațiul interstițial acest lcihid ar fi o simplă soluție apoasă, cu tensiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
alveolar. Dacă alveolele ar fi acoperite cu un lichid cu compoziție similară cu cea din spațiul interstițial acest lcihid ar fi o simplă soluție apoasă, cu tensiune superficială mare, determinând o tendință accentuată a alveolelor de a se colaba. Surfactantul pulmonar conține substanțe tensioactive (în special palmitoilfosfatidilcolină); secretate de celulele epiteliale specializate din peretele alveolar, numite pneumocite de tip II (fig. 67). In ansamblul mecanic toracopulmonar tensiunea superficială redusă a surfactantului favorizează menținerea plămânilor într-o stare expandată. Mult mai important
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
surfactantului în prevenirea instabilității alveolare, după cum urmează. Conform legii Laplace, presiunea transmurală este proporțională cu tensiunea parietală și invers proporțională cu raza (r); . Când raza scade componenta elastică a tensiunii parietale scade și ea, relativ uniform pentru toate alveolele (parenchimul pulmonar este relativ uniform din punct de vedere elastic). Rămâne problema cuantumului de tensiune parietală determinat de tensiunea superficială. Instabilitatea alveolară este determinată de tendința crescândă a alveolelor de a se colaba pe măsură ce își micșorează diametrul și s-ar putea manifesta
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
împingerea aerului spre alveole mai mari. Compoziția surfactantului împiedică acest fenomen, deoarece pe măsura micșorării alveolei numărul de molecule tensioactive care se găsesc pe unitatea de suprafață lichidiană crește și ca urmare tensiunea superficială nu rămâne constantă, ci scade. Complianța pulmonară Ca pentru orice incintă, complianța pulmonară indică ușurința cu care plămânul poate fi destins, pe baza raportului dintre creșterea de volum și creșterea de presiune care o cauzează. Această relație poate fi examinată (fig. 68) pentru un ciclu respirator de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Compoziția surfactantului împiedică acest fenomen, deoarece pe măsura micșorării alveolei numărul de molecule tensioactive care se găsesc pe unitatea de suprafață lichidiană crește și ca urmare tensiunea superficială nu rămâne constantă, ci scade. Complianța pulmonară Ca pentru orice incintă, complianța pulmonară indică ușurința cu care plămânul poate fi destins, pe baza raportului dintre creșterea de volum și creșterea de presiune care o cauzează. Această relație poate fi examinată (fig. 68) pentru un ciclu respirator de repaus (deci cu referire la volumul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]