8,125 matches
-
de ei, sacrificii de miei, iezi și viței. Pe lângă acestea făceau juruințe și rosteau binecuvântări pentru toți membrii familiei lor. Același cult l-au practicat și evreii în Egipt. Ei cereau voie lui faraon spre a se depărta periodic în pustie și a aduce acolo sacrificiile de animale, dupa cum au moștenit și preluat obiceiul de la înaintași. Odată cu construirea cortului sfânt, toate practicile religioase au fost legiferate, dar și de această dată referirile vizează în exclusivitate sacrificiile sângeroase, precizându-se felurile
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
săvârșite. Psalmii istorici Sunt veritabile poeme ce vizează etapele principale ale istoriei lui Israel, cu scopul de a se trage concluzii de ordin moral. În psalmul 77 Asaf descrie perioada eliberării evreilor din robia egipteană și a rătăcirii lor prin pustia Sinai, cu arătarea tuturor dovezilor de fidelitate din partea lui Dumnezeu față de poporul Sau. Și psalmul 104 istorisește aceleași binefaceri revărsate asupra lui Israel până la reașezarea în Canaan. Psalmul 105 descrie alternativ necredincioșia lui Israel și marea milostivire a lui Dumnezeu
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
adresate acestui Dumnezeu revelat în rugul de foc ce nu se mistuia, sau pe Muntele Sinai în mijlocul fulgerelor și al tunetelor, ori în stâlpul de foc și norul luminos care i-au călăuzit pe evrei în toată vremea rătăcirii prin pustie. Acesta este Dumnezeul nostru - va mărturisi psalmistul - care a încheiat legământul Său cu Avraam și jurământul Său cu Isaac... Care l-a trimis pe Moise robul Său și pe Aaron alesul Său" (Ps. 104, 7, 9, 25). Este Dumnezeul "părinților
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
fărâme de vis Dar când stelele pier Peste negrul pământ Nu mai este un cer Este doar legământ Te-am iubit... și o știi M-ai iubit... și o știu Azi mi-e dor să mai fii Lângă timpu'-mi pustiu Ca un dulce blestem Între gânduri pierdut Azi mai caut și chem Ca să pun așternut Un cuvânt nepătat O fărâmă de vis În poemul uitat În poemul nescris Referință Bibliografică: Iți scriu... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IŢI SCRIU... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351256_a_352585]
-
recunosc. - mă alinți, Doamne, știi că laudele sunt numai ale matale... - lăsaaaați, lăsați... - preamărit fie numele tău, Doamne! - gata, Sarsailă, gata cu vrăjeala! dar ia zi: de blonda aceea, ce mai știi? - care, pițipoanca aia cu pârtia de schi în pustie? - aia, mă! - ai de mine! ce-o să-i fac eu lu’ aia! - iar mă faci curios, să nu spui că o pui să facă partie de schi în Sahara! și săli de sport în junglă, pentru pigmei! - Amin, Amin, Doamne
• DACĂ AZI AŞ FI DUMNEZEU... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351288_a_352617]
-
o zi cu o altă pereche. Au stat ce au stat acolo pe crengile plopului apoi și-au luat zborul spre altă locație. Erau o nouă pereche. Am așteptat mai multe zile să revină în plop. Plopul a rămas parcă pustiu fără acei guguștiuci. Poate după înfrunzirea plopului guguștiucii se vor întoarce. În partea de sud a blocului pomii sunt foarte activați de guguștiuci, iar într-o perioadă au poposit pe aici și ceva mici stoluri de grauri care dimineața imitau
SINGURĂTATEA GUGUŞTIUCULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351291_a_352620]
-
Acasa > Versuri > Farmec > MĂICUȚA Autor: Stella Reeves Publicat în: Ediția nr. 688 din 18 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Măicuța a murit, casa s-a prăpădit Vecinii s-au certat s-au alungat și Apoi s-au mutat, ulița e pustie, nu un Cântec, nu un joc, câinii nu mai latră Găini, iepurași, viței și purcei cu toții Au dispărut; Jușca, pisica, stătea covrig Pe vatra albă și veche a lui bunica Aburi de pâine proaspătă, caldă, lapte De vacă, pere din
MĂICUŢA de STELLA REEVES în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351321_a_352650]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ABRUPT Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 694 din 24 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Abrupt Drum abrupt, nedrept de abrupt, înțeleptul îl ocolește, poetul nu este un înțelept, smârcuri pustii exprimă plictisul, astfel se rup prietenii, legături de rudenie, numai iubirea preferă înălțimile. Gloria este doar la buza prăpastiei, Eu prefer buzele tale, iubito. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: ABRUPT / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 694, Anul II
ABRUPT de BORIS MEHR în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351341_a_352670]
-
câțiva dintre pelerini, la ora 23,30, la Sfânta Liturghie de la miezul nopții la Sfântul Mormânt, unde s-au cuminecat. În periplul nostru am intrat în orașul Ierihon, am văzut Dudul lui Zacheu, Biserica și Căminul românesc de la Ierihon și pustia Quarantaniei. Am coborât la Iordan. Am intrat în apa râului în care s-a botezat Iisus. Am vizitat Mânăstirea „Sfântului Gherasim” de la Iordan. Cu mașini de teren arabe am mers la Hozeva și am vizitat Mânăstirea cu moaștele Sfântului Ioan
PELERINI ROMÂNI PE PĂMÂNTUL FĂGĂDUINŢEI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351346_a_352675]
-
brațe cu verile din noi... Pe gura ta flămândă nășteam povești în doi Înlănțuiți în doruri ce ascundeau plecări Furtuni amețitoare pe la răscruci, în zări Mai complotau demonic, fără priviri'napoi... Mi te-ai desprins din vise,și-n mările pustii Un pas uitat de vreme plutea în voia sorții În cercul fără raze ascuns în umbra morții Inel pierdut în toamna regretelor târzii... Referință Bibliografică: Un pas uitat de vreme / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 341, Anul
UN PAS UITAT DE VREME de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351386_a_352715]
-
Daniel nu a fost decât o favoare pentru combinația politică a rectorului Andrei Marga să iasă bine în “siajul” USL de la Cluj-Napoca. Dincolo de aceasta rămân la convingerea fermă că în criza morală actuală, deși simt că predic ca Ieremia în pustie, românii ortodocși au nevoie de repere ale credinței și de o biserică mărturisitoare, nu de o lumească SC BOR SRL. Ionuț Țene Referință Bibliografică: Vizita PF Daniel la Cluj între credință și politică / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VIZITA PF DANIEL LA CLUJ ÎNTRE CREDINŢĂ ŞI POLITICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351381_a_352710]
-
să vă spun că nu-mi veți afla vreodată cumplitele căi ale cunoașterii de sine nu veți auzi serafimii din poemele mele rugându-se pentru buna întocmire a văzduhului nici Preludiile pentru trompetă și patru pereți unde ca pe coridoare pustii am împărțit cuvintele și tăcerea ambițiile întunericul și unde dezrourat prin sălile de așteptare ale istoriei am conversat cu bibliotecarul lui Dumnezeu cu soarele negru al cernelii în aceeași măreție a golului pe care mereu și mereu urmează să-l
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
în contact cu țărmul. Cu încălțările în mână, mergeam încet, în tăcere, furați de frumusețea spectacolului nocturn și de gândurile noastre... - Nu vrei să facem baie? Știu eu un loc în care nu ne deranjează nimeni. Este mai adăpostit și pustiu toată noaptea... Întrebarea m-a surprins nepregătit, dar... am acceptat cu plăcere. Ea nu avea costum de baie și a cerut scuze că nu poartă sutien. Nici nu era nevoie. Cu atât mai mult cu cât avea piept foarte frumos
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351379_a_352708]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ÎN RAME ÎNGUSTE, DIN LEMN CERUIT Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Am înțeles că toate incertitudinile nu valorează cît o piramidă pustie, și că lașitate înseamnă nu numai să eviți sau să fugi, tot lașitate e și dacă nu-ți pasă! Mă cutremur de răutate și ușurința cu care e aruncată în stînga, în dreapta, în zadar m-aș spăla pe mîini ele
ÎN RAME ÎNGUSTE, DIN LEMN CERUIT de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351440_a_352769]
-
metaforei care se integrează armonios cu asociațiile lirice. Secvențe admirabile sunt limpezite în sclipirile imaginației, precum nuferii în apa transparentă și albastră a unui acvariu: "Câteodată liliacul înflorește târziu,/ Irupând uluitor de alb de alb, peste durerile noastre,/ Împietrind răsucirea pustiului vânt vinețiu,/ Clătinat besmetic în transparențe rafale albastre". E multă durere profundă în aceste poeme, o durere a timpului trecut, lirismul are o notă personală și autentică: "Mult ne mai place nouă să fugim!/ Ni se târăsc în urmă câte
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
o percepție acută a materialității răvășite: "Lângă dragostea mea, unde-aș vrea să te știu,/ Cresc mărăcinii-ndoielii, neliniștea sură adie,/ Dar visul te mai caută încă, înduioșător de inutil și târziu,/ Ca o sonerie ce plânge într-o casă pustie...". Tensiunea lirică vine din revelația pe care Doru Moțoc o alimentează cu nostalgii. Stampele lirice au o pregnanță, poetul reușind să concentreze amănuntele în imagini emblematice. Doru Moțoc e un poet cu multe disponibilități și cu bună instrucție culturală, melancolia
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
de pustnici, care au format apoi obști, înce �pând încă din sec. 15, cu Cuviosul Iosif de la Bisericani, astfel că la sfârșitul sec. 19 se aflau în peșterile de pe Valea Iordanului peste 20 de pustnici. Văzând râvna acestor asceți ai pustiei, în anul 1927, Patriarhia Română a cumpărat un teren pe malul râului Iordan, nu departe de locul unde Mântuitorul primise Botezul de la Sfântul Ioan, loc ce amintește și de trecerea lui Iosua cu Chivotul Legii, de înălța �rea la cer
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
este glasul care s-a auzit din cer: “Tu esti Fiul Meu prea iubit, în Tine îmi găsesc toată plăcerea Mea.” Glasul care s-a auzit din cer, s-a auzit pentru cine are urechi de auzit. Ioan propovăduia în pustie, dar nu în zadar. și cu toate că a fost cel mai mare dintre cei născuți din femeie, nu a avut un sfârșit fericit, pentru că “Dragostea adevărată nu are un sfârșit fericit; dragostea adevărată NU are sfârșit.” G.W.C.Thomas “Ei, de care
ACESTI FRUMOSI NEBUNI PENTRU CRISTOS de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351521_a_352850]
-
bună, adică o patrie cerească. De aceea lui Dumnezeu nu-I este rușine să se numească Dumnezeul lor, căci le-a pregătit o cetate.” Se numește Dumnezeu - Dumnezeul meu și al tau? ... ... ... ... ... Ți se pare uneori că propovăduiești și în pustie și în zadar? Ți se pare că cei cărora le vorbești nu au urechi de auzit și habar n-au cine este Cel în care Dumnezeu își găsește toată plăcerea? Mai mult, într-o “vară a ispitelor” parcă nici macar nu
ACESTI FRUMOSI NEBUNI PENTRU CRISTOS de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351521_a_352850]
-
Cățărată pe înalte stânci. Vrea să spună poate nu știu ce, Ori să spună nu ar vrea, nimic; Să rămână ceea ce și e Și să picure încet : pic-pic. Din grădini cules-ai simfonii, Prin munți, fânețe și livezi, Să nu fie serile pustii, În surdină tu le fredonezi. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Ai cules / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 330, Anul I, 26 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AI CULES de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351539_a_352868]
-
voi da calul Și vesmintele Tu-mi vei schimba cuvintele Spune-i fratelui meu Ca salcâmul a-nflorit din nou Copiii vecinului s-au culcat Iar mărul s-a scuturat Totul a-ntârziat pe aici Și am pe frunte furnici. E pustiu la căsuța noastră Într-o destrămare albastră. [14] DEAL Let's make a deal tonight Let's spare the field from dying ... I'll give you my horse And my clothing You'll change my words Tell my brother That
POEME BILINGVE (II) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350779_a_352108]
-
râde ușor, ca pentru el, cum râd bătrânii) Ar trebui să mă sperii și să mă înfricoșez de puterea mea! ( oarecum speriat ) Dar nu m-a deformat ea, puterea aceasta ? ( mică pauză, departe parcă se aud țipetele unor pescăruși, triste, pustii) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Câteodată o simt mai mare decât mine. Ea, puterea aceasta. Și atunci parcă și-ar bate joc de mine. Dar m-am învățat cu ea. (pune urechea și ascultă piatra, o ascultă atent un timp) Parcă aud ceva
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
prin ordinea în care s-au așezat atomii și s-au făcut vinele pietrei. Și asta e un lucru bun... Să poți să vorbești prin tine, și prin nimic altceva. ( după un timp de gândire, valurile mării se aud triste, pustii) Acesta este cel mai frumos fel de tăcere din toate câte le-am auzit eu, sau cel mai frumos fel de gândire. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Să te exprimi prin sunet, prin altceva decât tine, asta vorbește de o neputință a ta
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
obiectul artei lui. În același timp salvarea celui ce ești tu, și închipuirea unei măreții care se cheamă idolatrie, este marele păcat în fața materiei. (se așează. Privește îndelung o statuie). Și a lui Dumnezeu. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (țipetele pescărușilor se aud pustii, tragice, foarte aproape) Eu am căzut în amândouă greșelile... Acum sunt bine, așa trebuie să fie un artist. El trebuie să fie amândouă lucrurile deodată. (un fulger spintecă cerul) Deh, cum se poate răspunde la întrebarea aceasta, de ce am venit
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
spiritul, va ajunge să producă, să creeze materia. Și atunci, nu vom ajunge la vorba idealiștilor ? Dar ce este drept, acum au dreptate materialiștii, ei spun adevărul. (țipetele pescărușilor ne fac să credem că ne găsim pe țărmul unei mări pustii) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (tare, ca și cum s-ar fi speriat) Adevărul ! Cred că ăsta este adevărul. Sare ca iepurele în fața puștii...Dacă spiritul, conștiința, va ajunge o dată să creeze materia, și s-o producă chiar, atunci înseamnă că trecerea de la materia stelară
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]