4,392 matches
-
o considera absolut inofensivă. O revistă literară adevărată, nu o fițuică absurdă ca Ennistone Gazette îi acceptase un poem. Și Tom constatase, cu oroare, că succesul acesta îi procurase mult mai puțină plăcere decât s-ar fi așteptat. I se răpise plăcerea. Știa că se purtase urât, bănuia chiar că se purtase ca un nemernic, rol în care nu visase să se vadă vreodată. În același timp, însă, totul era atât de obscur și nu reușea să înțeleagă cum de făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și să-i explic că nu sunt chiar atât de dobitoc și atât de lichea, sau că nu mai sunt, și că îmi pare foarte rău, și... Dar e cu neputință. N-am s-o mai văd niciodată. A fost răpită și dusă în lumea nevăzutului și din pricina ei o să sufăr toată viața mea de acum înainte.“ — Ah, Tom, am uitat! Am adus rochia lui Judy Osmore. Uite ce minuni am făcut! Mă rog, nu-i chiar perfectă, dar arată destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
iarba / pe care-atât de discret / o paște sau: Un munte / cum un uger / nemuls etc.). Poetul selectează segmente ale realității, cărora le dezvăluie sensuri, definindu-le (Izvoarele au un limbaj strict./ Ele ne silesc să-ngenunchem / spre a ne răpi setea. / Înzestrate cu ea vorbesc ori tac. // Și nu cunoaștem altă nemurire sau: Lunecând de la o țară la alta / de la un mileniu la altul / piatra cum un melc etc.), iar titlurile multora dintre ele par a preceda articole de dicționar
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
care se ivesc; așadar, un principe de acest fel, adică ereditar, dacă este priceput, și numai atât, va putea să-și păstreze întotdeauna autoritatea, în afară de cazul în care s-ar ivi cineva neașteptat și deosebit de puternic care să i-o răpească; dar, chiar dacă statul i-a fost luat, el îl va redobândi de îndată ce dușmanul va întâmpina o greutate cât de mică. Noi îl avem în Italia, spre pildă, pe ducele de Ferrara, care nu a rezistat la atacurile venețienilor în 1484
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Sfintei Troițe, care este în Clatea, de acum înainte până la sfârșitul ve(a)cului să fie patrierșască stavropighie”... La sfârșit, patrierșăscul cuget se întoarce în blestem neîndurător împotriva oricui. Dacă cineva “vreodată, de lăcomie... va păgubi mănăstirea aceasta și va răpi ceva dintr-însa, sau va lua cu sila stavropighiceasca ei putere o va strica, sau o va dejghina de la Sfântul Munte și va strica afierosala ci esti pusă acole... unul ca acela este afurisit... și neiertat și nedezlegat după moarte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
întinse păduri. Iată de ce călugării îl urau atât pe Cuza. Trecând atunci pe la Constantinopol o scriitoare franceză a auzit de o rugăciune a călugărilor de la muntele Athos, în care-l implorau pe Dumnezeu să pedepsească pe acest <păcătos (...) care ne răpește fără rușine bunurile noastre...> Multă vreme au circulat felurite povestiri și legende în legătură cu atitudinea lui Cuza față de călugări. În mai toate, domnul este arătat ca un om drept, revoltat de dezmățul și abuzurile monahilor, constatate și personal, pe când umbla deghizat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de muncă zilnică pe parcursul a cinci zile!!! Ți se încrețește pielea de groază!...Și ați văzut unde au ajuns: tocmai la capătul lumii, acolo unde i-a și descoperit cu mare greutate Cristofor Columb Sen. Ori, pentru a nu vă răpi prea mult din timpul dumneavoastră de odihnă de la serviciu, că aici se fac lucrurile oficial de serioase, să aterizăm și în ograda noastră indigenă. Muncim 7,6 ore în medie maximă în fiecare dintre cele 5 zile lăsate de la Guvern
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
prim ministru. Ai soacră ? Soacră ? Pentru ce ? Ca să se bucure în ce rahat ai intrat. Conform literaturii de specialitate, soacrele se bucură cele dintâi de nenorocirea ginerelui. Nu-s însurat. Aha. Asta-i și mai grav. Mai grav ? Foarte. Ai răpit bucuria unei femei de a fi măritată. E mai rău decât o agresiune sexuală, decât o dublă tentativă de viol. Cred că o să-ți dea peste trei ani de pușcărie. Daaa ? Sută-n sută. Totuși, dacă aveai o prietenă, până la
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
și pe tot poporul lui. 34. I-am luat atunci toate cetățile și l-am nimicit cu desăvîrșire: bărbați, femei și prunci, i-am nimicit cu desăvîrșire, și n-am lăsat să scape nici unul măcar. 35. Numai vitele le-am răpit pentru noi, precum și prada din cetățile pe care le luaserăm. 36. De la Aroer, care este pe malurile pîrîului Arnon, și de la cetatea care este în vale, pînă la Galaad, n-a fost nici o cetate prea tare pentru noi: Domnul, Dumnezeul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
se va culca cu ea; vei zidi casa, și n-o vei locui; vei sădi vie, și nu vei mînca din ea. 31. Boul tău va fi junghiat sub ochii tăi, și nu vei mînca din el; ți se va răpi măgarul dinaintea ta, și nu ți se va da înapoi; oile tale vor fi date vrăjmașilor tăi, și nu va fi nimeni care să-ți vină în ajutor. 32. Fiii tăi și fiicele tale vor fi date ca roabe pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
arid și înlăcrămat al trecutului ireconciliabil și-l scanează filă cu filă. Amintirile se transformă într-o realitate dureroasă, dar capabile să înlocuiască „dispărutul” și să-l redea vieții, să atenueze vidul din juru-i și să petreacă mental alături de iubita răpită de cruzimea Destinului uman și a tot ce-i viu. Tema morții abordată încă de la nașterea lumii, Nicolae Turtureanu o învesmântează într-o formulă de tratare post-mortem, ca martor și erou al unui subiect de carte ivită din propria-i
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93029]
-
a Iașiului, aducând la lumină episoade pierdute în anonimatul relațiilor interumane. De subliniat excelenta idee de tratare a subiectului: o mare dramă în tangență cu realitatea de după... Cartea, cred, este cel mai prețios omagiu ce se poate dedica ființei dragi răpită de Neantul mereu în devenire, dar și o reușită a genului. 10. 06. 2004
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93029]
-
o zi, am întrebat-o ca de obicei: ― Ai vorbit? ― Da. ― Și totul e bine? ― Dimpotrivă, răspunse ea, e prost. ― Adică? ― Toată lumea e îngrijorată de dispariția mea. Nu mai crede nimeni în istoria cu vacanța. Sânt convinși că am fost răpită sau chiar mai rău. Se agită, mă caută peste tot, adăugă ea, incitîndu-mă, fără să vrea, să-i ating punctul cel mai dureros: ― Te caută cu câini polițiști? Am văzut-o devenind brusc palidă. ― Iartă-mă, uitasem, am încercat să
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
bună de pus în practică. Să-i scriu în fiecare zi! Mereu sâcâitor, obsedant... Cu o regularitate de ceasornic! Ca un ritm de rotație cosmic! Numai că ea nu trebuie să se aștepte la așa ceva. În afară că i-aș răpi farmecul neprevăzutului, aș înarma-o eu însumi ca să se apere. Mai bine s-o las să creadă că fiece scrisoare va fi cea din urmă și totuși, ziua următoare, să se pomenească mereu cu alta nouă. Și asta timp de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
am dat dreptate. "Poate din cauza morții lui Coleșiu". Adevărat, bucuria noastră avea un sâmbure de tristețe și cred că sânt rare bucuriile întregi. Casa nu era liberă decât după câteva luni. Iar micile reparații de care avea nevoie ne mai răpeau cel puțin o lună. Oricum înainte de Sf. Dumitru nu puteam să ne mutăm în ea. Veni și Alexa să viziteze locuința. O cunoștea prea puțin (se abătuse numai de două ori pe la mine, o dată însoțită de Mihaela), dar acum când
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
cu o vorbă numai, l-aș fi prăbușit în prăpastie, i-aș fi distrus cariera, l-aș fi ucis pentru societate. Cine mă împiedica s-o fac? Pentru că, hotărât lucru, n-o puteam face, deși el îmi tulburase viața, îmi răpise pe Mihaela, era vinovat față de mine, vinovat cu ghiotura. Și chiar dacă n-ar fi fost mai vinovat decât Mihaela, era oare un motiv valabil în ochii mei ca să-l cruț? Ce ocazie mai bună mi-ar fi astâmpărat setea de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
împăcare. Ar fi fost lipsit de sens să mi-o mărturisesc deschis chiar mie însămi. Dar în adâncul sufletului, spun drept, tot nădăjduiam. Și acum căzuse și asta! Erai de aici înainte al alteia. Și cine îndrăznise să mi te răpească? Cici! Tocmai ea, buna și neprețuita mea prietenă! Dacă nu cunoști sufletul femeiesc, n-o să înțelegi niciodată năpraznica mea durere. Aș fi suportat să te însori cu toate femeile din țară, de pe glob, din întreg sistemul solar, afară de una singură
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pe care ți le spun! 11. Du-te la prinșii de război, la copiii poporului tău: vorbește-le, și, fie că vor asculta, fie că nu vor asculta, să le spui: "Așa vorbește Domnul Dumnezeu!" 12. Și Duhul m-a răpit, și am auzit înapoia mea dîrdîitul unui mare cutremur de pămînt: slava Domnului s-a ridicat din locul ei. 13. Am auzit și vîjîitul aripilor făpturilor vii, care se loveau una de alta, uruitul roților de lîngă ele, și dîrdîitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
de pămînt: slava Domnului s-a ridicat din locul ei. 13. Am auzit și vîjîitul aripilor făpturilor vii, care se loveau una de alta, uruitul roților de lîngă ele, și dîrdîitul unui mare cutremur de pămînt. 14. Cînd m-a răpit Duhul și m-a luat, mergeam amărît și mînios, și mîna Domnului apăsa tare peste mine. 15. Am ajuns la Tel-Abib, la robii de război care locuiau la rîul Chebar în locul unde se aflau, și am rămas acolo înmărmurit în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
o înfățișare de om, de la coapse în jos, era foc, și de la coapse în sus era ceva strălucitor ca niște aramă lustruită. 3. El a întins ceva ca o mînă, și m-a apucat de zulufii capului. Duhul m-a răpit între pămînt și cer, și m-a dus, în vedenii dumnezeiești, la Ierusalim, la ușa porții de la curtea dinlăuntru, care caută spre miază-noapte, unde era locul idolului geloziei, care stîrnea gelozia Domnului. 4. Și iată că slava Dumnezeului lui Israel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
și sub aripile lor era ceva ca o mînă de om. 22. Dar fețele lor erau ca cele pe care le văzusem la rîul Chebar, cu aceeași înfățișare: erau tot ei. Fiecare mergea drept înainte. $11 1. Duhul m-a răpit, și m-a dus la poarta de răsărit a Casei Domnului, care caută spre răsărit. Și iată că la intrarea porții, erau douăzeci și cinci de oameni; și în mijlocul lor am văzut pe Iaazania, fiul lui Azur, și pe Pelatia, fiul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
și-au întins aripile, însoțiți de roți, și slava Dumnezeului lui Israel era sus deasupra lor. 23. Slava Domnului s-a înălțat din mijlocul cetății, și s-a așezat pe muntele de la răsăritul cetății. 24. Pe mine însă m-a răpit Duhul și m-a dus iarăși, în vedenie, prin Duhul lui Dumnezeu, în Haldea, la prinșii de război. Și astfel, vedenia, pe care o avusesem, a pierit de la mine. 25. Apoi am spus prinșilor de război toate lucrurile pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
jertfită idolilor, și nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, care nu necinstește nevasta aproapelui său, și nu se apropie de nevastă-sa în timpul necurățeniei ei, 7. care n-asuprește pe nimeni, care dă înapoi datornicului zălogul, care nu răpește nimic, care a dat din pîinea lui celui flămînd și învelește cu o haină pe cel gol, 8. care nu împrumută cu dobîndă și nu ia camătă, care își abate mîna de la nelegiuire și judecă după adevăr între un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
sînge sau care face ceva de felul acesta, 11. dacă acest fiu nu se ia în nimic după purtarea tatălui său neprihănit, ci mănîncă pe munți, necinstește pe nevasta aproapelui său, 12. asuprește pe cel nenorocit și pe cel lipsit, răpește, nu dă înapoi zălogul, ridică ochii spre idoli și face urîciuni, 13. împrumută cu dobîndă și ia camătă, s-ar putea oare să trăiască un astfel de fiu? Nu va trăi; a săvîrșit toate aceste urîciuni, de aceea trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
le vede, dar nu face la fel; 15. dacă fiul acela nu mănîncă pe munți și nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, nu necinstește pe nevasta aproapelui său, 16. nu asuprește pe nimeni, nu ia nici un zălog, nu răpește, ci dă din pîinea lui celui flămînd și acopere cu o haină pe cel gol, 17. își abate mîna de la nelegiuire, nu ia nici dobîndă, nici camătă, păzește poruncile Mele și urmează legile Mele, acela nu va muri pentru nelegiuirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]