KorAP: Find »[drukola/base=răstigni & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...83 84 85 86 >

2,134 matches

Corola-publishinghouse/Science/132_a_167

Dar de ce să vorbesc mai mult? Noaptea voind să iasă din oraș și văzând pe Hristos că-i iese în cale la poartă și că intră în oraș, L-a întrebat: «Doamne, unde mergi?» A răspuns Hristos: «Vin să Mă răstignesc a doua oară». Petru a înțeles că în răspunsul dumnezeiesc se cuprinde crucea sa. Căci nu putea fi răstignit iarăși Hristos Care, primind moartea, Se despărțise de pătimirea trupului. «Ce a murit, a murit păcatului odată pentru totdeauna, iar ce

Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
în cale la poartă și că intră în oraș, L-a întrebat: «Doamne, unde mergi?» A răspuns Hristos: «Vin să Mă răstignesc a doua oară». Petru a înțeles că în răspunsul dumnezeiesc se cuprinde crucea sa. Căci nu putea fi răstignit iarăși Hristos Care, primind moartea, Se despărțise de pătimirea trupului. «Ce a murit, a murit păcatului odată pentru totdeauna, iar ce trăiește, trăiește lui Dumnezeu» (Rom. 6, 10). A înțeles, așadar, Petru, că Hristos a doua oară va trebui să

Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
Hristos Care, primind moartea, Se despărțise de pătimirea trupului. «Ce a murit, a murit păcatului odată pentru totdeauna, iar ce trăiește, trăiește lui Dumnezeu» (Rom. 6, 10). A înțeles, așadar, Petru, că Hristos a doua oară va trebui să Se răstignească prin slujitorul Său. Astfel că de bunăvoie s-a întors din drum, a răspuns creștinilor carel întrebau și, pe dată fiind ridicat, prin răstignire a cinstit pe Domnul Iisus. Vedeți, așadar, că Hristos vrea să pătimească prin slujitorii Săi”<footnote

Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
acestea Iisus nu le fia”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie de laudă la Sfânta Muceniță Pelaghia cea din Antiohia, II, în vol. cit., p. 364. footnote>. Un alt exemplu concludent care ne întărește în convingerea că Hristos Se răstignește în martirii Săi, suferă și devine tăria lor, este cel al muceniței Felicitas care s-a bucurat și ea din belșug de ajutorul harului Domnului. Aflăm din Actele martirice că, ea se afla în luna a opta de sarcină (căci

Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
Corola-publishinghouse/Science/175_a_169

leagă de păcat, de ură, de necurăție, de minciună, dar nu de iubire. Și totuși, pe Cruce, Hristos Își îndură suferința din iubire (In. 10, 18). Crucea nu ar fi fost posibilă dacă Hristos nu ar fi consimțit să se răstignească pe ea, din iubire față de Părintele Său și față de oameni. „Nu este ucenic mai presus de învățătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său” (Mt. 10, 24), adaugă Mântuitorul. Dacă vrea să meargă pe calea împărătească a iubirii față de

Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
în scopul creșterii credinței noastre, a iubirii și a ascultării. A accepta înseamnă așadar a obține o victorie. Înseamnă a ne învinge pe noi înșine, a ne lua crucea și a merge pe urmele Celui care a acceptat să fie răstignit pe Crucea Sa, dându-ne puterea de a ne-o purta curajoși pe a noastră. Pentru o luptă, sunt necesare armele. Pentru un creștin nu există alte arme decât „armele luminii” (Rom. 13, 13), de care vorbește Apostolul Pavel și

Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309

afirmă: Cred în Dumnezeu, Tatăl atotputernicul, Creatorul cerului și al pământului și în Isus Cristos, Fiul său unic, Domnul nostru care s-a zămislit de la Duhul Sfânt, s-a născut din Maria Fecioara; a pătimit sub Ponțiu Pilat, s-a răstignit, a murit și s-a îngropat; s-a coborât în iad, a treia zi a înviat din morți; s-a suit la ceruri, șade de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatăl atotputernicul; de unde are să vie să-i judece pe cei vii și

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
pe cei morți. Cred în Duhul Sfânt; Sfânta Biserică Catolică; împărtășirea sfinților, iertarea păcatelor; învierea morților și viața veșnică. Amin Miezul Crezului se află în chiar centrul său unde se spune despre Isus: „a pătimit sub Ponțiu Pilat, s-a răstignit, a murit și s-a îngropat. A coborât în Iad; a treia zi a înviat din morți”. Această parte a Crezului utilizează și sintetizează afirmații mult mai vechi ale credinței creștine, dintre care multe se găsesc și în scrierile Noului

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
concis concordă cu ceea ce găsim în Josephus și în evangheliile creștine. Lucian din Samosata, scriind în batjocură la adresa lui Peregrinus și a creștinilor pe care pentru o vreme i-a frecventat, afirmă despre Isus că a fost „omul care a fost răstignit pe cruce în Palestina” (Moartea lui Peregrinus §11; cf. §13 „acel sofist răstignit”). În sfârșit, Mar bar Serapion, un sirian, într-o scrisoare adresată fiului său, probabil spre sfârșitul primului secol, face referință la moartea lui Isus, „regele înțelept” evreu

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
nici crucea, un simbol îngrozitor în antichitatea romană. Pentru iudei și păgâni deopotrivă, nu era nicidecum clar în ce măsură toate acestea puteau fi numite „vestea cea bună” (semnificația cuvântului „evanghelie”). Dacă Isus nu a fost executat, dacă nu ar fi fost răstignit, de ce să se fi inventat o istorie absurdă? Nu, moartea lui Isus nu este ficțiune. A fost o realitate istorică sumbră. Necreștinii o cunoșteau și a fost un eveniment demoralizator pentru cei care l-au urmat pentru Isus, cel puțin

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
ești regele iudeilor?”) și se oferă să-l elibereze după obiceiul tradițional al „iertării de Paști” (15,2-14) acordate de guvernator. Mulțimea cere însă eliberarea lui Baraba și solicită uciderea lui Isus, Pilat dispunând, în consecință, ca Isus să fie răstignit (15,15). Celelalte evanghelii vin cu noi elemente particulare ce între-gesc descrierea acestor evenimente. Evanghelistul Matei adaugă un detaliu semnificativ: visul care o tulbură pe soția lui Pilat, aceasta avertizându-l pe guvernator: „Să nu faci nimic dreptului aceluia” (27

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
alte scrieri ale Noului Testament. În predica de la Rusalii, Petru spune despre Isus că a fost „bărbat adeverit între voi prin fapte puternice [...] care a fost dat, după planul stabilit și preștiința lui Dumnezeu și pe care voi l-ați răstignit și ucis prin mâinile celor fără de lege” (Fap 2,22-23). Când zice „voi”, Petru se referă la poporul evreu (cf. Fap 2,14), în timp ce prin oamenii „fără de lege”, fără îndoială, se referă la autoritățile romane. Argumentul acesta apare din nou

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
inimă (de exemplu, Filon sau Josephus). Încă o dată, „ei” - adică mulțimea (cf. Mc 15,11) - ca și mai marii preoților, își fac simțite cu voce tare cererile adresate lui Pilat. Cer cu insistență eliberarea lui Baraba, iar cu privire la Isus strigă: „Răstignește-l!”. Nu-l vor pe Isus în închisoare, dar cer pedeapsa supremă: răstignirea. Moartea lui Isus le dă speranța că mișcarea sa va lua sfârșit și, inevitabil, îi va descuraja pe cei care-l urmau îndeaproape. Întrebând: „De ce, ce rău

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
precum a făcut și proconsulul roman Galion în Corint, care a judecat litigiul adus în fața sa, considerându-l o dispută iudaică și nu una care intra în atribuțiile sale; cf. Fap 18,12-17). Dacă mulțimea insista ca Isus să fie răstignit, Pilat dorea să știe motivul și ca acesta să fie anunțat public. Întrucât nu voia să provoace mulțimea, Pilat îl eliberează, în cele din urmă, pe Baraba (Mc 15,15). Încă o dată, manevra sa nu denotă slăbiciune. Într-adevăr, în

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
istoric sănătos. Răstignirea lui Isus Isus a fost dat la moarte prin răstignire, o formă de execuție practicată din antichitatea târzie, prin care o persoană era legată sau bătută în cuie, pe un stâlp sau pe o cruce. A fi răstignit înseamnă, literal, „legat de un par”. Crucificarea a fost practicată în zona estică a Mediteranei cu mult înainte să fie adoptată de romani, fiind aplicată de persani (cf. Herodot 1.128.2; 3.125.3) și alte popoare, precum asirienii

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
zona estică a Mediteranei cu mult înainte să fie adoptată de romani, fiind aplicată de persani (cf. Herodot 1.128.2; 3.125.3) și alte popoare, precum asirienii, sciții și tracii. Se spune că Alexandru cel Mare ar fi răstignit mii de persoane (cf. Curtius Rufus, Istoria lui Alexandru cel Mare 4.4.17), iar succesorii săi au continuat această practică. Nu e de mirare, așadar, dacă, în timp, romanii au apelat și ei la această formă de execuție. Ea

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
său scop era de a descuraja răzvrătirea. Probabil mulți cititori nu știu că, înaintea romanilor, și autoritățile iudaice au practicat răstignirea. Cazul cel mai cunoscut este Alexandru Ianeu (care a domnit între 102-76 î.C.) care - ne spune Josephus - a răstignit, într-o singură ocazie, un mare număr de farisei care i se împotriviseră și încheiaseră alianță cu un dușman străin (Războaiele iudaice 1.97-98; cf. Antichități iudaice 13.380). Mărturia lui Josephus ne ajută să explicăm o informație din manuscrisele

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
urmează să fie pregătiți să procedeze așa. Probabil Simon și, în cele din urmă, și fiii săi au ajuns și ei să-l urmeze pe cel căruia Simon îi dusese crucea. Până la urmă Isus ajunge la locul execuției și este răstignit. Evangheliile spun că pe crucea lui Isus a fost pus un titulus sau o pancartă, (cf. In 19,19; Mt 27,37; Mc 15,26; Lc 23,38) scrisă în mai multe limbi, care îl prezenta pe Isus drept „Regele

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
Sevilia, Etimologia 5.27.34; Mekilta asupra Ex 15,18 [Shirata §10]). În definitiv, cuvintele „cruce” și „a crucifica” derivă în realitate de la cuvântul care indică tortura (lat. cruciare). Scopul politic și social esențial al răstignirii era intimidarea: „Când îl răstignim pe condamnat, sunt alese cele mai aglomerate străzi, pentru ca să poată vedea cât multă lume și să se îngrozească. Pentru că scopul sancțiunilor nu este atât pedeapsa ca atare, cât efectul lor exemplar” (Pseudo-Quintilian, Declamațiuni 274; Aristofan, Thesmophoriamsae 1029; Pseudo-Manetho, Apotelesmatica 4

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
lume și să se îngrozească. Pentru că scopul sancțiunilor nu este atât pedeapsa ca atare, cât efectul lor exemplar” (Pseudo-Quintilian, Declamațiuni 274; Aristofan, Thesmophoriamsae 1029; Pseudo-Manetho, Apotelesmatica 4,198-200; cf. Josephus, Războaiele iudaice 5.450-451). În evanghelii, soldații care l-au răstignit pe Isus și-au împărțit hainele între ei (Mt 27,35; Mc 15,24; Lc 23,34; In 19,23-24), fapt care se potrivește cu practica romană (cf. Digesta 48.20.1). Tacitus, de exemplu, ne spune că „li se

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-lea) al sfântului martir Iustin. El credea că ar fi posibil ca Isus să fi împlinit profețiile, să fi făcut miracole impresionante, chiar să fi înviat din morți, dar se întreba: unde se afirmă în Scriptură că trebuia să fie răstignit și să moară de o moarte așa rușinoasă? În sfârșit, Trifon nu reușește să se convingă să creadă că Isus din Nazaret, care a suferit sub Ponțiu Pilat, este Mesia lui Israel și Fiul lui Dumnezeu. Desigur, din perspectiva romană

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
importante dovezi literare cu privire la atitudinea evreilor față de înmormântare. Ce putem învăța însă din dovezile arheologice? Dovezile arheologice cu privire la înmormântare în epoca romană Surprinzător, există probe arheologice semnificative ce au o legătură directă cu întrebarea dacă trupul lui Isus din Nazaret, răstignit din porunca lui Ponțiu Pilat, a fost pus în mormânt, așa cum susțin evangheliile Noului Testament. După cum vom vedea, dovezile sugerează că Isus a fost într-adevăr îngropat, conform uzanței iudaice, tolerată de romani, și viziunii exprimate în toată literatura creștină

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
1968 a unui osuar (osuarul nr. 4 din Mormântul 1, de la Giv‘at ha-Mivtar) aparținând unui evreu numit Yehohanan, care, sigur, a murit răstignit, ne oferă dovada arheologică și cheia de înțelegere a modului în care Isus însuși a fost răstignit. Osuarul și conținutul său datează de la sfârșitul anilor 20 d.C., adică din timpul administrației lui Pilat, același guvernator roman care l-a condamnat pe Isus la moartea pe cruce. Încă se pot vedea clar resturile ruginite ale unui piron de

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
și astfel o bucată de lemn (de măslin) a rămas prinsă de acesta. Mai târziu, rămășițele scheletului împreună cu pironul și un fragment de lemn au fost puse în osuar. Examinarea legală a rămășițelor scheletului admite teza că Yehohanan a fost răstignit cu brațele deschise, atârnate de o grindă orizontală sau de o ramură de copac. Totuși, nu există nicio dovadă că brațele sale sau încheieturile au fost bătute în cuie de această traversă. Lipsa cuielor sau a piroanelor din mâinile sau

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
dacă ceilalți executați au fost înmormântați cum se cuvine, după cum am argumentat, de ce nu am găsit mult mai multe schelete ale unor astfel de persoane? Prin urmare, unii au susținut că prin prisma faptului că mii de evrei au fost răstigniți în primul secol în apropierea Ierusalimului, descoperirea doar a unei victime îngropate adecvat ar fi o dovadă că practica romană obișnuită de a nu permite îngroparea trebuie să fi rămas în vigoare, chiar și în Palestina iudaică. Pe baza acestui

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]