2,766 matches
-
Crezi că sunt tâmpit? Crezi că nu am fost precauți, numai dacă ar fi fost să se pună în discuție responsabilitatea noastră de către eventuale anchete ulterioare? De fapt, lumea aceea se numește Acheron, acum. Cincizeci și șapte de ani. Un răstimp important, în care omenirea putuse realiza atâtea lucruri. Să construiască, să se mute, să se fondeze noi colonii. Ripley încerca să asimileze sensul vorbelor administratorului. ― Ce populație? De cine e vorba? Van Leuwen urma să intre în cabină. Ripley întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
A. E. Van Vogt Sfârșitul NonA 1 Gilbert Gosseyn deschise ochii întrun întuneric ca smoala. Totul se-ntâmplase foarte repede. Prima senzație fu aceea că nu se afla unde ar fi trebuit să se afle. În acest scurt răstimp, deveni conștient de câteva lucruri în legătură cu el: stătea întins pe ceva moale, ca un pat. Era gol pușcă; dar era acoperit cu o țesătură foarte ușoară. Simțea ceva pe tot corpul, și pe mâini și pe picioare, ca și cum, pe anumite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
împăratul nu fusese întrebat dacă dorește să fie salvat, la fel, în primele momente după aceea, avea să fie tratat conform regulilor și regulamentelor. Tăcerea fu întreruptă. - Desigur, fu de acord super-comandantul. Salvarea dură cam douăzeci de minute. În acest răstimp, toată lumea stătea, ciudat de tăcută, și aștepta. Oamenii păreau să privească, dar nu unul la altul, ci undeva în depărtare. Brusc, se făcu din nou auzită vocea aceea de băiat, dintr-un difuzor ascuns în tavan: - Da, vreau ca acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
două femei și patru bărbați pășiră în cameră. Ceva tot o șocă însă: - Optsprezece mii de ani-lumină, șopti ea. Instantaneu... Gosseyn spuse: - Cum crezi că ajuns nava voastră aici? De la distanță și mai mare. Și tot instantaneu? În tot acest răstimp, el se gândi că hainele elegante erau exact ceea ce trebuia să poarte ea după părerea unui bărbat a cărui memorie părea să fi derivat de pe Pământ. Așa că, acum el, se adresă cu tandrețe: - Ești foarte frumoasă! N-o să ți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
volumul cerebral, m-aș fi lăsat ciumpăvit la frizerie și-aș fi îmbrăcat pantalonași de lână cu bretele verzi, doar ca să ajung acolo, în preajma Mariei: fericit, excitat, cu coițele ca două bomboane de ciocolată „Jacquot“. Iar dacă ea, în tot răstimpul ăsta, ar fi crescut, n-aș fi protestat: m-aș fi strecurat sub fustele ei, i-aș fi observat chiloții de bumbac tetra și m-aș fi ridicat pe vârfuri, s-o prind de poponeț și de capsele jachetei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a împins pe ușă, iar acesta nici n-avea nevoie să fie îmboldit, i-ar fi fost de ajuns și o singură privire - n-ar fi irosit-o! Cu puține excepții, cei doi soți au trăit în bună înțelegere lungul răstimp de până la jubileul lor. Încă din anii fragedei tinereți, ca prințesă ereditară și ca ultimă mlădiță din stirpea ei, poate și datorită unor calități personale, generăleasa s-a priceput să-și găsească niște protectoare foarte sus-puse. Ulterior, datorită averii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îi rămânea altceva: cu Nastasia Filippovna putea face paradă și chiar își putea satisface orgoliul în anumite cercuri. Căci Afanasi Ivanovici ținea la acest gen de reputație. Trecuseră de-acum cinci ani de viață în capitală și, bineînțeles, în acest răstimp multe se limpeziseră. Situația lui Afanasi Ivanovici era prea puțin îmbucurătoare: cel mai rău era că, purtându-se o dată ca un laș, după aceea n-a mai putut nicidecum să se liniștească. Îi era frică, fără chiar să știe de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
multă finețe că, poate, nu pe dumneavoastră am vrut să vă abordez! Spunând aceste cuvinte, zâmbi cumva ciudat și chiar caraghios; însă deodată, parcă însuflețindu-se, exclamă: — Să nu-mi aduceți aminte ce am făcut acum trei zile! În acest răstimp mi-a fost foarte rușine... Știu că sunt vinovat... — Păi... păi ce-ați făcut atât de teribil? — Văd că dumneavoastră, poate, vă e cel mai rușine pentru mine, Evgheni Pavlovici; roșiți și ăsta-i un semn că aveți o inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-mă și acum drept bolnav. Plec imediat, pe loc, puteți fi sigură de asta. Nu roșesc, căci ar fi ciudat să roșesc din pricina asta, nu-i așa? Însă în societatea domniilor voastre sunt de prisos... N-o spun din vanitate... În răstimpul acestor trei zile am chibzuit și mi-am zis că trebuie să vă aduc acest lucru la cunoștință, în mod sincer și elegant, la prima ocazie. Există idei, există idei superioare despre care nu trebuie să încep să vorbesc pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și iperbolele viteze ale d-lui Dumitru Brătianu când a devenit ministru prezident (leoaica care-și apăra puii), își va aduce aminte și de momentul în care acele făgăduințe au fost înfrînte. Retragerea d-lui Ion Brătianu la Măgura în răstimpul încoronării o, credem, îndestulă dovadă de ceea ce se petrecea pe-atunci. Întrebăm acum: crede foaia guvernamentală că monarhia vecină ia la serios antagonismul dintre frații Brătieni, crede că, având făgăduința în mână ("Presse" se obligă a cita și ziua din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Îndurat caznele Închisorilor comuniste, din motive Închipuite sau doar pen‑ tru simplu fapt că erau preoți de vocație, intelectuali creștini sau credincioși fervenți ai Bisericii, au subliniat aproape la unison, că singurul suport, sprijin, Întărire și mângâiere pentru ei În răstimpul acela de chin și groază a fost rugă‑ ciunea lui Iisus. Cu toții s‑au simțit atrași de liniștea, bucu‑ ria, pacea și mângâierea oferite de rugăciune. În acea lume a Închisorii, rugăciunea minții a Însemnat o evadare, o regăsire a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de «restriști»”, despre care vorbea mentorul Sburătorului, se va dori depășită. Și atunci, însă, substratul neliniștit-elegiac al lirismului său se va conserva în infrastructura spectacolului constructivist, și după aceea. SPRE O POEZIE „CONSTRUCTIVISTĂ” Transformările liricii lui Voronca în foarte scurtul răstimp ce desparte Restriști-le din 1923 de primele adeziuni avangardiste au avut de ce să uimească. Și cel dintâi surprins a fost - cum am văzut - Lovinescu însuși, observând trecerea bruscă de la „sentimentalitatea răvășită și descompusă” a versurilor de la început, la programul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
făcând un popas la Kiev, la 3 august 1629, cum nota Petru Movilă, arhimandritul român de la Lavra Pecerska și protectorul de durată al lui V., pe care îl întărea cu scrisori de recomandare către țar și către patriarhul moscovit. În răstimpul petrecut la Moscova (martie-decembrie 1629) face schimburi de daruri, pelerinaje religioase, copiază manuscrise și așteaptă, în van, icoanele comandate de Miron Barnovschi pentru mănăstirea Dragomirna. Acesta nu se mai afla în scaunul Moldovei la reîntoarcerea lui V., care, prevăzător, se
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
Secția scenarii (1964-1966) și în redacția „Luceafărului” (1966-1987). Debutează în 1957 cu un reportaj în „Viața studențească”, iar prima scriere în proză, schița Poarta, îi apare în 1958 în „Gazeta literară”; volumul omonim, ce reunește schițele și nuvelele semnate în răstimp în reviste literare, se tipărește în 1960, în colecția „Luceafărul”. Publică în cincisprezece ani nouă cărți (câteva pentru copii), fără să ajungă a fi considerat un scriitor prolific; acestea nu sunt masive, multe povestiri trecând dintr-un volum în altul
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
de transpunerea mitropolitului Dosoftei. Repere bibliografice: Gregoriu Silași, Psaltirea calvino-română versificată, T, 1875, 12-14; Ioan Bianu, Introducere, în Psaltirea în versuri întocmită de Dosoftei, București, 1887, XXXIV, XLI-XLVIII; Ion G. Sbiera, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării în răstimpul de la 1504-1714, Cernăuți, 1897, 51, 294-295; Iorga, Ist. lit. relig., 144; Predescu, Encicl., 901; Suciu, Lit. băn., 30-34; Gáldi, Introducere, 90-93; Dicț. lit. 1900, 906. A. Sm.
VISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290586_a_291915]
-
cărbuni din Valea Jiului. În 1947 este angajat la Secția de presă a Apărării Patriotice din Cluj, și la București, ca reporter la „România liberă”. De aici este recrutat pentru Școala de Literatură „M. Eminescu” (1951-1952), iar la absolvire, după un răstimp petrecut în postul de inspector la Ministerul Artelor și ca preparator la Catedra de estetică a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, revine în presă: reporter la revista „România azi” din cadrul Redacției publicațiilor pentru străinătate (1953-1956), redactor la „Scânteia tineretului
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
constituit preocuparea Guvernului pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare a educației pentru adulți, prin crearea cadrului general de colaborare, de participare a adulților la pregătire, cadru ce facilitează recunoașterea diplomelor emise de diferitele instituții educaționale pentru adulți. Totuși, în acest răstimp, nu s-a reușit elaborarea unei legi-cadru a educației adulților sau a unei strategii unitare naționale privind educația adulților, datorită divergențelor de interese ale diferitelor ministere. S-au elaborat o serie de acte legislative, multe dintre ele incoerente, datorită unei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
constituit preocuparea Guvernului pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare a educației pentru adulți, prin crearea cadrului general de colaborare, de participare a adulților la pregătire, cadru ce facilitează recunoașterea diplomelor emise de diferitele instituții educaționale pentru adulți. Totuși, în acest răstimp, nu s-a reușit elaborarea unei legi-cadru a educației adulților sau a unei strategii unitare naționale privind educația adulților, datorită divergențelor de interese ale diferitelor ministere. S-au elaborat o serie de acte legislative, multe dintre ele incoerente, datorită unei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și al părților ungurene. Transilvania imperială Ca istoric, hazardul carierei și diferitele alegeri profesionale m-au Împins să studiez epoca modernă, adică perioada În care s-a modelat chipul recent al Transilvaniei. Este vorba de intervalul secolelor XVIII-XIX, adică de răstimpul În care această provincie a Coroanei Sfântului Ștefan s-a aflat sub stăpânirea Casei de Habsburg. Nu știu exact cum am ajuns „să fac” tocmai istorie modernă. Fără Îndoială, Întâmplarea a jucat un rol important. Dar, indiferent dacă a fost
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
poate stimula, În modul cel mai productiv, competiția dintre generația mea și promoțiile anterioare de istorici. Să nu uităm Însă că dacă acest proiect se va transforma În realitate, nu facem altceva decât să pregătim condițiile ca peste un alt răstimp, nu foarte Îndepărtat, o nouă ceată de tineri furioși să conteste și această generație... și să o transforme În istorie. Arhivele, publicul și istoricii Pe de o parte, trecutul se conservă În memoria noastră, sub forma volatilă a amintirilor. Pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Revoluția poate fi definită mai curând ca o acțiune ce oferă iluzia unei schimbări radicale, decât una care să Înfăptuiască Într-adevăr schimbarea respectivă. Acest lucru este valabil deoarece acele aspecte pe care revoluția intenționează să le preschimbe Într-un răstimp foarte scurt ( În câteva zile, câteva luni sau un an), nu pot fi schimbate cu adevărat decât Într-o perioadă mult mai lungă, În decenii de transformări structurale. Dinastiile, tiraniile, guvernele, regimurile politice pot fi măturate aproape instantaneu de o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
situațiile În care „agitatorul” era chiar preotul locului, sau măcar tânărul fiu al acestuia, de obicei student la vreun seminar teologic, atunci țăranii puteau fi afiliați mult mai ușor la una dintre „cauzele” revoluționare. Vara anului 1848 a fost un răstimp al tensiunilor și confuziilor, care a pregătit terenul pentru izbucnirea războiului civil din toamnă. Documentele năsăudene ilustrează și ele foarte bine „criza loialităților” (cum o numește Liviu Maior XE "Maior" ), provocată, În primul rând, de distanțarea treptată a revoluției maghiare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
facil, cu privire la superioritatea eternă a Transilvaniei În ceea ce privește civilizația și etica muncii. În primul rând, tradiția consemnată de Neculce XE "Neculce" pare să transmită, Într-adevăr, spiritul medieval al veacului al XV-lea, și nu mentalitatea Secolului Luminilor. Dar În acest răstimp de peste două sute de ani, Europa Centrală și Răsăriteană fusese marcată de „a doua iobăgie”, o transformare social-economică care a dus la valorizarea superioară a domeniilor feudale de aici, profilate acum pe exportul de produse agricole În direcția Europei Apusene. Acest
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe socoteala sau chiar Împotriva ei. Biserica pierde definitiv acel timp care nu-i mai este consacrat ori subordonat. Iar procesul nu este nicidecum tautologic. Timpul muncii, timpul eficienței, timpul profitului, trezite la viață de orologiul Curții, nu mai cunosc răstimpuri de sărbătoare și de reculegere. Afacerile și banii nu se odihnesc niciodată. Să ascultăm deci reacția lui Antim Ivireanul: „semeți și tari de cap”, negustorii și meșteșugarii nici nu se gândesc să mai respecte măcar timpul liturgic și să se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
două ori În 1840. Ceea ce se poate remarca În acești doi ani, săraci ca informație datorită motivelor expuse mai sus, este elaborarea unor clișee, a unor stereotipii care vor defini de acum Înainte imaginea Irlandei, În permanență. Ele apar la răstimpuri, chiar În absența unor știri mai consistente, nu pentru a prezenta cititorilor un anumit aspect evenimențial, ci pentru a readuce mereu În actualitate, ca un memento, datele exemplare ale modelului irlandez. Un asemenea clișeu e tocmai cel al luptei politico-naționale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]