8,590 matches
-
e ditës mbi fije të argjentë tani mbaj margaritarë vallëzoj me to duke u kënduar yjeve këngë përmallimi për ty 14 eu strig... tu esti ecoul ce-mi răspunde din negura ciudată ești compasul ce-mi arată drumul când mă rătăcesc ești lumină ce-n inima îmi pune a ei căldură minunată 14 unë ftoj... ți je jehona që më përgjigjet nga mjegulla e çuditshme je kompasi që mă rrëfen rrugën kur po degdisem je drita që në zemër më vë
POEZIE GERMANĂ. RENATE MÜLLER ÎN LIMBA ALBANEZĂ DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367915_a_369244]
-
VĂ SPUN Am străbătut întinderea de piatră goală, pustiul străjuit de stânci acoperite cu gheață și-am întrupat cuvântul ca să înțelegeți tot ce vă spun și, mai ales, ce nu vă spun !... OARE CINE SUNT? Sunt, oare, pana de pasăre rătăcită-n agonia zborului? sau izvorul secat din lacrima toamnei? Sunt amurgul înnourat de-acele ploi îndelungate? sau doar o ancoră legată de cer și aruncată-n oceane?! Dar și mai mult de-atât aș vrea să știu ce ferecă porțile
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]
-
se naște dintr-un vis Căutând mereu pe unde Dragostea ni se ascunde Printre vrăjile de mai Pe potecile din rai, În lume nu prea se poate Patimă fără păcate, În noi se năruiesc statui Și rămânând ai nimănui Ne rătăcim mereu pe drum Făcând iluziile scrum... sâmbătă, 9 mai 2015 Referință Bibliografică: dragoste fără păcate... Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1590, Anul V, 09 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile
DRAGOSTE FĂRĂ PĂCATE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368025_a_369354]
-
Acasa > Poeme > Devotament > PROEMINENȚE Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1591 din 10 mai 2015 Toate Articolele Autorului Noduri simt sub pielea mării, noduri mari, marinărești și mă-ntreb de-i vina sării. Zile-n șir de rătăcești nu vezi bărci, nu vezi corăbii, țărmurile s-au mutat în clepsidre și mici săbii de seism au feliat liniștea acestei curgeri... Țipă-n valuri pescăruși de când tuni și de când fulgeri, timp hain și cad răpuși în abisul dintre rânduri
PROEMINENŢE de AURA POPA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368046_a_369375]
-
de vecin, să-i spun «Bună dimineață!». Mi-era dor să mă duc la colț, la piine și să întreb - «De ce nu e pâinea proaspătă?» sau vizavi, la magazin,să aleg roșiile sau pentru că „iarbă verde de acasă, să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă!” - Odată ajunsă în România ai continuat să te ocupi de muzică ? - Da, muzica e viața mea. - Vorbeste-ne despre show-ul pe care il realizezi în prezent, alături de scriitoarea Rodica Elenă Lupu. - Din anul 2006
O VIAŢĂ DE ARTIST. DIALOG CU LUCKY MARINESCU, DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ FACI MUZICĂ ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN SUA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367305_a_368634]
-
am sa-l pun in ramă am sa fur cochilia unui melc să-l ascund de-a lumii rană poemul acesta scris pentru tine e arderea mea de fiecare zi e frica mea, teama, deznădejdea spaima de-a nu mă rătăci poemul acesta scris pentru tine mâinile mele îl mângâie pătimaș prin el vreau să te răscolesc până la ultima fibră de călău și ocnaș cu palmele vreau a săpa până voi găsi în tine izvorul din care iubirea să țâșnească răcorindu
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU DEMIURGULUI Din lumea ta unică te-ai rostogolit , deodată,-n hau - ce va fi fost în sufletul tău despuiat în sfântă duminică? altădată te-ai rătăcit ori ai desțelenit cărarea - până s-a luminat zarea cu Zeul de mână te-ai trezit - cine, știe, poate chiar el te-a hirotonit preot peste lumea misterelor să slujești în Templul Sferelor să mă dezlegi de ultimul mit - poate
ELOGIU DEMIURGULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367338_a_368667]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > O FEMEIE ADEVĂRATĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Mă aflam, într-o zi, cu ceva probleme, prin spital. Mă rătăcisem prin atâtea cabinete și laboratoare. N-am prea avut până acum nevoie de doctori. M-am bucurat, până la această vârstă, de o sănătate destul de bună. Numai să nu vorbesc într-un ceas rău! Doamne ferește! Pe hol era multă gălăgie, semn
O FEMEIE ADEVĂRATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367372_a_368701]
-
chiar El), toate acestea formându-se într-un oportun prilej de meditație și reflecție și într-un imperativ pentru cei de azi, și de mâine: pentru a fi cu luare aminte, și pentru a fi aproape de popor, spre a nu rătăci! Prin urmare, lucrarea în cauză reprezintă o contribuție la cunoașterea istoriei celor două biserici românești căci autorul, care este cât se poate de obiectiv și de echilibrat în judecățile sale, așa cum îi stă bine oricărui istoric, emite opinii întemeiate pe
PARINTELE IOAN ALEXANDRU MIZGAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367330_a_368659]
-
în viziunea „ctitorilor noilor rânduieli”) să țină trează prostimea locuitoare, din orice colț al așezării se va fi uitat către ea. Domina cu cutezanță și emfază, transmițând la intervale regulate semnale luminoase, parcă pentru a întoarce din drum pe „cei rătăciți”. Era un semn dar ce zic, un reper către o cale și o circulație anapoda, dar cine să fi știut !? Era mândria rucărenilor. Transmitea, de-acolo de sus, sacadate semnale, pâlpăiri de-o fracțiune de secundă. Într-alt fel, o
STEAUA ROŞIE CU CINCI COLŢURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367383_a_368712]
-
la pescuit pe mare. Lansarea la apă a bărcilor se face colectiv, de către cel puțin două persoane, fiecare barcă fiind de peste 100 kilograme și ridicată pe plajă la 5-6 metri distanță de apă. Pe cer, mai străluceau palid câteva stele, rătăcite printre norii întunecați Era un cer care nu prevestea o zi însorită, putea să plouă sau să apară valurile largi. Vântul bătea destul de neplăcut, dinspre mal înspre larg. Deocamdată, marea se prezenta ondulată, de gradul doi spre trei. Mi-am
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367403_a_368732]
-
ori 33 ani, important este că acest 33 că o mantra, circulă și pe buzele orelistului: “zii33!” Spune el pacientului care-i vede numai freamătul buzelor țuguiate de tăria cifrei 3! “zii 33, odată cu mine! Zii 33!” Numărul magic se rătăcește și pe buzele preotului povestitor despre IIsus! Dacă cerul ar fi fost la scoala cifrelor 33 ar fi scris pe fiecare stea căzătoare 33 ar fi scris pe fiecare nor stellar! Poate un an cu 33 de luni Ar apară
MEDALION NICHITA STĂNESCU (31.03.1933-13.12.1983) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367428_a_368757]
-
a l i o n Marin Sorescu (29.02.1936- 08.12.1996) O punte invizibilă (Plouă cu îngeri la răscruci) Serile își poartă luceferii pe umerii goi, timpul e însetat, bea sângele mieilor calzi. Zeii cântăresc flori și femei rătăcite pe talere de argint, își întorc buzunarele pe dos în fiecare stație de tramvai, au coborât simandicoși și țicniți: să fluiere în stații săraci și câini vagabonzi, parcă au pierdut ceva, parcă au găsit ceva! parcă ar fi venit la
MEDALION MARIN SORESCU (29.02.1936-08.12.1996) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367425_a_368754]
-
13”). Și: „13, ca niște limbi de clopot / înfioară cerul și pământul / cu sunetul său de dincolo /.../ casa mea are numărul 13” („Îngerul Poeziei”). În sfârșit: „Iisus avea 33 de ani când a plecat și a revenit! /.../ Numărul magic se rătăcește // și pe buzele preotului povestitor despre Iisus! // Dacă cerul ar fi fost la școala cifrelor / 33 ar fi scris pe fiecare stea căzătoare / 33 ar fi scris pe fiecare nor stelar / Poate un an cu 33 de luni / Ar apăra
CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ, LA VOLUMUL DE POEZIE „ULTIMUL ZBOR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367427_a_368756]
-
a Tatălui - a compus un buchet de cântări numit „Banchetul”. Mincinosul acesta știa împactul cântării, care poate face uneori, mai mult decât cuvântul rostit, căci gâdilă auzul omului și așa pătrund mai ușor ereziile sale în sufletul credinciosului, pe mulți rătăcindu-i de la dreapta credință. De dragul de a vorbi, omul folosește cuvântul ca să-i judece pe semenii săi. Judecarea aproapelui este o adevărată cruzime putând duce până la dezbinarea unor familii, distrugerea unor orașe și chiar țări, cu ajutorul războaielor și a conflictelor
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
-
și a limbajului reprezintă un capitol însemnat al antropologiei scripturistice și, deci teologice: „De grăiți într-adevăr dreptate, drept judecați, fii ai oamenilor. Pentru că în inimă fărădelege lucrați pe pământ, nedreptate mâinile voastre împletesc. Înstrăinatu-s-au păcătoșii de la naștere, rătăcit-au în pântece, grăit-au minciuni” susține Profetul David în Psalm. 57, verset. 1-3. Iar Sfântul Apostol Pavel, adresându-se creștinilor din Efes, le poruncește: „să vă dezbrăcați de viețuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi,... și să
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
-
4): „Franaçois Vaux de Foletier povestește că, după ce au fost despărțiți de copiii lor, țiganii «au vîndut animalele și uneltele pe care le primiseră, și-au abandonat casele pentru a trăi din nou în corturi sau în bordeie, pentru a rătăci prin cîmpie ori a-și căuta adăpost în munți. Iar copiii care le fuseseră luați cu forța evadau ca să li se alăture».” Maria Tereza a vrut ștergerea din istorie a culturii și limbii romilor. Cel ce era prins că vorbește
UNII UNGURI ȘI GERMANI AU SÂNGE ȚIGĂNESC! MARIA TEREZA A VRUT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367474_a_368803]
-
a lungul potecilor se pot descoperi cuie romane, resturi de coif și fragmente din scuturile dacice. Toate acestea ne-au dat senzația că suntem în inima trecutului milenar. De altfel cărările sunt așa fel croite, că exursioniștii nu se pot rătăcii niciodată, toate duc spre Sarmizegetusa Regia, capitala strămoșilor daci. Când ajungi, după un urcuș anevoios, pe locul enigmaticei așezări fortificate, lumina parcă a încremenit în crucea zilei. Drumul pavat ce duce spre sanctuarul mare de calcar a fost tocit de
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
Echilibrul perfect e o iluzie. Așa cum măsura înalță armonia tot așa rațiunea îmbină perfectul de echilibru. Spațiul se află suspendat între patru puncte iar universul poate susține vârful unei lacrimi. Aici este echilibrul. Nici adevărul nu ne știe pentru că tot rătăcim prin noi după noi. Trebuie să iertăm, atunci vom înțelege totul iar sufletul va plânge de fericire iubirii. Autor Dorina Șișu Dublin - Irlanda Referință Bibliografică: Scări / Dorina Șișu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 206, Anul I, 25 iulie 2011
SCĂRI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366799_a_368128]
-
sunetele ce-mi inundă Toate ungherele, glumesc se înțelege... Am început să țip și toți ne-am speriat Atunci am simțit pentru prima oară Frisonul rece și inconfundabil al morții Parcă toată mintea mi s-a scurs subțiindu-se Și rătăcind în toate arterele și vinele, articulațiile Am fugit cu toți după ce țața Chiroftia lu' Șerb Vecina de peste gard a alergat să vadă tărăboiul Mi-a pus o frunză de pătlagină și a încercat Să ne îmbărbăteze, sunteți bărbați, ce dracu
ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI (1948-2006) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366808_a_368137]
-
ființarea pe urme. Limbile metafizice, limbile gândirii, rostul vorbirii, tunet răsunet, vaiet de eu-ri. Eternitate dintr-un eu sunt, adevăr fără timp, fără mine, te supui legii efemerului încercând să descoperi cine ești tu. Suntem lucruri din amintiri, degajam visare, rătăcim rătăcirile noastre, amețim drumuri rătăcind drumul propriu. Autor Dorina Șișu Dublin - Ireland
FĂRĂ CRUCE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366813_a_368142]
-
limbile gândirii, rostul vorbirii, tunet răsunet, vaiet de eu-ri. Eternitate dintr-un eu sunt, adevăr fără timp, fără mine, te supui legii efemerului încercând să descoperi cine ești tu. Suntem lucruri din amintiri, degajam visare, rătăcim rătăcirile noastre, amețim drumuri rătăcind drumul propriu. Autor Dorina Șișu Dublin - Ireland
FĂRĂ CRUCE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366813_a_368142]
-
toată întinderea litoralului, de la Vama Veche până la Olimp și încă se mai auzeau muzica discotecilor din Venus. În larg, navele militare își mai etalau becurile de veghe la puntea de comandă. Din când în când, se auzea țipătul unui cormoran rătăcit de cârd. Ca o muzică în surdină, percepeam clipocitul valurilor molcome ce se loveau de barcă. Un guvid trăgea furios de nailonul voltei. Cu mișcări repezi l-am scos din apă și l-am aruncat în minciogul larg, fixat de
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
George Safir Publicat în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Mă-ntorc la Tine, în sfârșit, La sânul cald al lui Avraam Căci, Doamne, multe am greșit, Din tot ce-am vrut, nimic nu am! Am rătăcit pe mări bătrâne, Visând fecioare desfrânate Și parcă urlă-n mine-un câine Ca un ecou prin vechi palate... Mă-ntorc la Tine, e târziu? Ți-am auzit astăzi chemarea, Un strop de apă în pustiu, Căci prea sărată este
MĂ-NTORC LA TINE, E TÂRZIU? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366860_a_368189]
-
pe fiecare după planul Său veșnic. Cum? Aceasta nu o putem spune noi, dar, din cele ce observăm noi înșine în viața noastră și cum ne spun unii Părinți, în vremurile în care credința se va împuțina, lumea se va rătăci. Lui Dumnezeu nu-i mai rămâne decât să întoarcă pe oameni la credință prin calea aceasta a necazurilor, a pătimirilor, a suferințelor, a încercărilor. La acestea ajungem nu pentru că vrea Dumnezeu, ci din cauza rătăcirii noastre, a lipsei de credință, de
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]