2,812 matches
-
imaginii, ni se deschide accesul către orizontul simbolic al poemului. Care este Însă traseul pe care-l urmează cititorul ca să pătrundă Înțelesurile poemului și să se bucure de tîlcurile lui? Rătăcirea. Rătăcirea este o căutare răzleață a drumului, a țintei. Rătăcirea Înseamnă a ajunge mereu Într-un loc În care nu te așteptai să te afli. Rătăcirea, În sensul ei figurat de a colinda cu voluptate un tărîm miraculos, este simbolul unui traseu inițiatic prin care un teritoriu neutru, legat prin
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
-l urmează cititorul ca să pătrundă Înțelesurile poemului și să se bucure de tîlcurile lui? Rătăcirea. Rătăcirea este o căutare răzleață a drumului, a țintei. Rătăcirea Înseamnă a ajunge mereu Într-un loc În care nu te așteptai să te afli. Rătăcirea, În sensul ei figurat de a colinda cu voluptate un tărîm miraculos, este simbolul unui traseu inițiatic prin care un teritoriu neutru, legat prin rețeaua pașilor celui ce Îl străbate, devine ținut. Taina unui haiku se mărturisește doar celui ce
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
un caracter nomad mai degrabă decât sedentar, ei sunt definiți prin mișcarea pe care o practică prin și între spațiile politice. Ei problematizează și desfid "imperativul teritorial" al statului suveran (Soguk și Whitehall 1999: 682). Într-adevăr, mișcarea lor de rătăcire dislocă norma ontopologică ce caută să fixeze identitățile oamenilor în cadrul frontierelor spațiale ale statului național (1999: 697). Drept consecință, conceptele pe care le avem despre centralitatea statului sunt problematizate, la fel ca și înțelegerea pe care o avem despre caracterul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
iubește florile cu o dragoste dezinteresată. Dragostea germană pentru natură să-l fi făcut oare pe omul nostru sensibil să uite tot ce distinge o floarea-soarelui de un tablou de Van Gogh? E drept că și artiștii se lasă pradă rătăcirii. "Un trunchi de copac, spunea Brâncuși, este deja o mare sculptură." Iată o adevărată "vorbă de artist", spune visător cititorul nostru italo-american. Fermecător, poetic și stupid. Un stejar e definitiv și incontestabil. Nu e construit de o privire, ci se
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
la greci cât și la creștinii din Evul Mediu ideea de creație este un pistol cu un singur foc. Nu există imaginație creatoare înainte de Dumnezeu. Aceasta nu are de ales decât între redundanță, ca transpunere în imagine a originii, și rătăcire ("dăscăliță de eroare și falsitate"), dacă se îndepărtează de origine. Poate doar să ilustreze, ca mai târziu la Toma din Aquino, Ființa sau Rațiunea, adică ordinea naturală a lucrurilor. De unde primatul cunoașterii asupra acțiunii și al acțiunii asupra facerii. Mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Mântuitorul, Sfinții Apostoli și Sfinții Părinți, precum și de a urma pilda sfinților iubitori de Dumnezeu, apărători ai Ortodoxiei și mărturisitori ai ei. Într-o lume confruntată cu slăbirea credinței, secularizarea, necredința, îndoiala, împuținarea credinței, deznădejdea, lipsa de sens a existenței, rătăcirile sectare și sincretismul religios, învățăturile Sfinților Părinți sunt o adevărată călăuză în a înțelege credința ca pe un adevăr dincolo de îndoială, a dobândi puterea ei și în a primi și a mărturisi tot ceea ce învață Biserica despre Dumnezeu Cel veșnic
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
va fi viu tot dreptul (Rom. 1, 17). Cel ce o nesocotește va cădea din bunăvoința dumnezeiască. Căci fără de credință nu este cu putință a plăcea lui Dumnezeu (Evr. 11, 6). Credința eliberează pururea neamul nostru de tot felul de rătăciri și ne întemeiază pe noi în adevăr, și în noi adevărul din care nimeni nu ne va clinti, chiar dacă ne-ar socoti nebuni, pe noi cei ce prin credința cea adevărată ieșim prin extazul mai presus de înțelegere și mărturisim
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Trebuie deci o a doua privire mai pătrunzătoare și la luminile rațiunii vor trebui să se adauge cele ale credinței. Și a pretinde să se ridice la esența divină și la tainele lui Dumnezeu prin singure forțele naturale este o rătăcire”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 158) „Nebunie este să judece omenește despre lucrurile divine, și să înlocuiască în lume supranaturalul și divinul cu rațiunea în locul credinței”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și nu e nimic în cele făcute care să nu aibă ca Stăpân pe Cel Unul, chiar dacă cel făcut nu știe aceasta. Fiindcă nimeni n-ar putea să spună despre Creatorul tuturor că ar putea pierde stăpânirea peste toate din cauza rătăcirii unora, ci, mai degrabă, toate sunt supuse Lui fiindcă au fost făcute și aduse la existență prin El. Acesta fiind adevărul, erau ai lui Dumnezeu celui după fire și cei ținuți în rătăcirile diavolului, și cei pierduți în deșertăciunile lumești
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ar putea pierde stăpânirea peste toate din cauza rătăcirii unora, ci, mai degrabă, toate sunt supuse Lui fiindcă au fost făcute și aduse la existență prin El. Acesta fiind adevărul, erau ai lui Dumnezeu celui după fire și cei ținuți în rătăcirile diavolului, și cei pierduți în deșertăciunile lumești”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a unsprezecea, cap. 7, în PSB, vol. 41, p. 1025) „Sufletele otrăvite de veninul necredinței greu pot să scape de urmele neevlaviei lor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în mijlocul grâului bun; neghină, grâu rău, sec, stricătoare grâului și care i se aseamănă. Erezia, ca și diavolul - tatăl ei, arată Adevărul. Ea nu-l răstoarnă cu o lovitură ca și necredința; ea se mulțumește de a amesteca cu el rătăcirile, așa cum a fost amestecată neghina cu grâul curat. La fiecare învățătură universală erezia a venit să-i amestece stricăciuni care, fără a distruge deodată, le strică, le denaturează”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 111-112) Diferite
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
tăcerii, având un singur scop: să calomnieze pe Cel slăvit de toată creația”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea întâi, cap. 5, în PSB, vol. 41, p. 60) „Întrucât însă adeseori ereticii obișnuiesc să ducă în rătăcire inimile credincioșilor mai simpli prin sofisme viclene, nu-mi pare nepotrivit să fac cunoscute obișnuitele lor argumentări și să dau pe față înșelăciunile și minciunile lor”. (Origen, Despre principii, cartea a II-a, III, 4, în PSB, vol. 8, p.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vatămă, ci unul luptă împotriva mântuirii lui, iar celălalt pentru mântuirea lui. Dar, după cum am spus, ereticii, răstălmăcind Scripturile, trec cu vederea unele texte din Scriptură și caută doar, doar, vor găsi un text care ar părea de acord cu rătăcirea lor. Să nu-mi spui mie că Scriptura e de vină. Nu-i de vină Scriptura, ci nesocotința lor. Și mierea e dulce, dar bolnavul o socoate amară. Nu mierea e de vină, ci boala. Tot așa și nebunii care
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lui Arie. A se vedea mai pe larg la Mitropolit Nicolae Corneanu, Moartea ereticului Arie în lumina documentelor vremii, în Studii Patristice, Timișoara, 1984, p. 239-244 (n.s. 105, p. 126) footnote>. (Socrate, I, 25). După un timp, un partizan al rătăcirii lui Arie, bogat și influent, și-a dat silința să cumpere de la stat locul acela. Și demolând ceea ce era înainte, a clădit acolo o casă care să ducă la uitarea acelui fapt și în felul acesta să i se piardă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
creștin. A inventat erezii și schisme prin care să răstoarne credința, să corupă adevărul, să dezbine unitatea Bisericii. Pe cei pe care nu-i putea ține pe drumul orbirii celei vechi îi înșeală și-i abate pe calea unei noi rătăciri. Răpește pe oameni chiar din biserică și, tocmai când li se pare că s-au apropiat de lumină și au scăpat de noaptea acestei lumi, tocmai atunci îi coboară iarăși în întuneric, încât se numesc creștini și cei ce nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
din acestea își scot concluziile necesare; iar pentru a-și susține părerile lor se hărțuiesc cu cei care se îndeletnicesc cu adevărata filosofie. Vor mai bine să sufere totul și, după cum spune proverbul, pun totul în mișcare ca să-și păstreze rătăcirea lor, chiar tăgăduind Scripturile; mândri de erezia lor își schimbă firea; în adunările lor umblă după mult cântatul scaun dintâi, iar la ospețele lor, pe care cu nume fals le numesc agape, doresc să aibă locul de onoare”. (Clement Alexandrinul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
hotare și au căzut din vrednicia cuvenită lor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omil. VII, VI, în PSB, vol. 21, p. 95) „Că două sunt ordinele demonilor: unul, care introduce plăcerile în trup și altul care insuflă rătăcirile în suflet. Acesta (din) urmă este greu de supus. Pe unii ca aceștia îi trimite satan vrăjitorilor, rătăciților, ereticilor și celor asemenea lor”. (Viața Sfântului Macarie Egipteanul, în PSB, vol. 34, p. 48) „Unele duhuri se străduiesc să le insufle
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Ioan Casian, 84 Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea a IV-a, cap. VI, 1, în PSB, vol. 57, p. 810) „... Omonimia<footnote Notă Pr. Stăniloae: Același nume pentru multe înțelesuri. (n.s. 666, p. 319) footnote> este adeseori, binecuvântaților, cauza rătăcirii, auzitorul mutându-se la alt înțeles decât ca cel exprimat de cuvânt”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Scrieri, 23, în PSB, vol. 81, p. 319) „Dacă ar fi primit cu inima curată învățăturile dumnezeieștii Scripturi și n-ar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Îmbrățișați pe Priscilla și Aquila și cele următoare, cuvântul I, în vol. Cateheze maritale, p. 144-145) „Cei fără Dumnezeu eretici, care curg ca un lac mare strâns de multă ploaie (...) de unde s-a întâmplat aceasta (rătăcirea lor - n.n.)? Adesea este că din necunoștința și din neînvățătura celor mai mari, că unde sunt păstorii neînvățați, acolo se strâng lupii și prăpădesc oile”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 173
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
despre desăvârșirea prin virtute, în PSB, vol. 29, p. 72) „... nu se poate încununa cineva ca biruitor dacă nu luptă în luptă dreaptă”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, în PSB, vol. 30, p. 476) „... în vremea rătăcirii, omul cel vechi se dezbracă de omul cel desăvârșit și se îmbracă cu veșmântul împărăției întunericului, cu defăimarea, cu necredința, cu obrăznicia, cu gândul măririi deșarte, cu mândria, cu iubirea de arginți și cu celelalte veșminte, zdrențăroase, murdare și întinate
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
D. Levițchi, publicată în Shakespare, Opere complete, volumul 8, Editura Univers, București, 1990, pp. 347-411. Prospero Acțiunea din Furtuna și personajele din ea se situează la interferența dintre două lumi: lumea ca lume, cu patimile ei, trădări și restatorniciri, pierzanii, rătăciri și regăsiri, iubiri, pofte nesăbuite de mărire; și o altă lume, cu alt cifru, cu alte feluri de ființe, cu alte timpuri și cu alte legi. Iar între aceste două lumi se află Prospero, Prospero ducele de Milan și Prospero
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
jos.“ Dar libertatea lui Ariel nu este prea ușor de înțeles în conținutul ei, de bună seamă pentru că o judecăm antropomorfic. Desțărmurirea lui poate să ne apară vană, ca o atotputernicie deșartă, ca lipsa de formă a aerului, ca o rătăcire fără țel și fără noimă. Pe de altă 164 parte însă, nu ne e îngăduit să o gândim ca simpla slobozenie a unui mânz zburdând pe pajiști, a unui ied ce sare și tot sare după nazurile lui. Este mai
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
din ea însăși și din mirifica ei substanță, mereu mai vie în trecerea vremilor, intactă. Prospero Acțiunea din Furtuna și personajele din ea se situează la interferența dintre două lumi: lumea ca lume, cu patimile ei, trădări și restatorniciri, pierzanii, rătăciri și regăsiri, iubiri, pofte nesăbuite de mărire; și o altă lume, cu alt cifru, cu alte feluri de ființe, cu alte timpuri și cu alte legi. Iar între aceste două lumi se află Prospero, Prospero ducele de Milan și Prospero
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
jos.“ Dar libertatea lui Ariel nu este prea ușor de înțeles în conținutul ei, de bună seamă pentru că o judecăm antropomorfic. Desțărmurirea lui poate să ne apară vană, ca o atotputernicie deșartă, ca lipsa de formă a aerului, ca o rătăcire fără țel și fără noimă. Pe de altă parte însă, nu ne e îngăduit să o gândim ca simpla slobozenie a unui mânz zburdând pe pajiști, a unui ied ce sare și tot sare după nazurile lui. Este mai mult
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
decât fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. Iar acum, vin la Tine și aceasta le grăiesc în lume, ca să fie de-plină bucuria Mea în ei” (Ioan 17, 1 13).Pericopa „Apostolului” zilei aduce aminte de astfel de zguduiridin cauza rătăcirilor. Sfântul Apostol Pavel cheamă insistent preoțiidin Efes la păstrarea credinței adevărate apostolice. „Drept aceea,luați aminte la voi înșivă și la toată turma întru care Duhul Sfânt v-apus pe voi veghetori ca să păstoriți Biserica lui Dumnezeu, pe carea câștigat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]