141,440 matches
-
de moment de cea mai profundă umanitate, ostașii au fost mai onorabili și mai umani decât cei care au hotărât declanșarea războiului. Acest armistițiu tacit, depășind toate barierele care puneau ostașii în slujba morții, a devenit simbolul păcii într-un război devastator. Superiorii aflând de acest Armistițiu tacit au rămas încremeniți. Generalii au fost nevoiți să vină în prima linie și să ordone deschiderea focului sub amenințarea executării oamenilor pentru trădare. Inevitabil, în următoarele zile, ambele părți au fost obligate să
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
tras trei gloanțe în aer și am pus steagul pe care scria pe parapet. Un german a pus un steag pe care scria . Ne-am salutat și ne-am întors în tranșee. El a tras două gloanțe în aer și războiul începuse din nou", isi amintea căpitanul britanic Charles "Buffalo Bill" Stockwell. Superiorii au ținut ascuns această întâmplare pentru a nu tulbură opinia publică, dar scrisorile și fragmente de jurnal ale soldaților au ajuns în mâinile presei și vestea s-a
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
mari care au declanșat acest măcel al omenirii, fraternitatea această a fost privită că o trădare și nu ca un gest de mare încărcătură umană. Imaginea acestor fapte va dăinui peste timp. Scriitorul Erich Maria Remarque, participant la ororile acestui război, a descris aceast armistițiu tacit în excepționalul român „Nimic nou pe frontul de vest" care a fost ecranizat magistral în anul 1930 și iar în 1979. În ultimii ani și presa noastră a publicat articole, comentarii, scrisori sau fragmente din
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
de omenie și frățietate creștină dată de bărbații Europei. Tulburător de frumoasă pagina a dragostei de viață țâșnită din ghearele morții și în același timp, minunată lecție de omenie și frățietate creștină dată de soldații aflați pe front în Primul Război Mondial ! ---------------------------------------- Elenă BUICĂ Pickering, Toronto, Canada Crăciun 2014 Referință Bibliografica: Elenă BUICĂ - 100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIȚIU DE CRĂCIUN / Elenă Buică : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1487, Anul V, 26 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elenă
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
istorie, și acum, pe lângă picioarele tronului foșgăiau mii de curteni, dregători, slugi, lingăi, sfetnici, șopterii, muieri cu felurite daruri, spioni, turnători sau simplii aplaudaci. Toți având însă un singur scop! Să facă avere. Și chiar reușeau! Numai că, împărăția nefăcând războaie sau alte forme mai moderne de a te îmbogăți precum: afaceri, producție industrială, agrară sau comerț, curtenii jefuiau cu mare pasiune și admirabilă abilitate tot ce se mai găsea prin ogradă, lăsat de vechea și nefericita societate anterioară atunci când noroadele
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
până la Cotu’ Donului, Sevastopol și Stalingrad, întorși din prizonierat și lagăre în Siberia prin anii ’50, eliberați târziu, când familiile le făcuseră toate pomenile, și când prieteni de la Răsărit făceau legea tătucului Stalin în România, care plătea grele datorii de război, deși, după actul de la 23 august 1944, ar fi trebuit să aibă statutul de învingător, nu de învins!? Pagini însemnate sunt rezervate episoadelor „Transfăgărășanului”, o altă epopee-simbol a construirii socialismului, șantierele de muncă patriotică, de fapt de muncă forțată mascată
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
Autorului In contextul crizei din peninsula Crimeea, când marile puteri militare ale lumii par să-și poziționeze și concentreze o parte însemnată de militari și armament în această zonă, parcă începem să ne gândim că se prefigurează premizele unui nou război mondial. Oare omenirea nu a învățat nimic din cele două războaie mondiale? Sau tocmai asta e problema, că singurul lucru pe care l-a învățat este faptul că muniția de război, blindatele, avioanele și alte dispozitive distrugătoare trebuie “primenite” din
VIOLENŢA NAŞTE MONŞTRI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380709_a_382038]
-
ale lumii par să-și poziționeze și concentreze o parte însemnată de militari și armament în această zonă, parcă începem să ne gândim că se prefigurează premizele unui nou război mondial. Oare omenirea nu a învățat nimic din cele două războaie mondiale? Sau tocmai asta e problema, că singurul lucru pe care l-a învățat este faptul că muniția de război, blindatele, avioanele și alte dispozitive distrugătoare trebuie “primenite” din când în când, să nu cumva să rămână sub formă de
VIOLENŢA NAŞTE MONŞTRI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380709_a_382038]
-
să ne gândim că se prefigurează premizele unui nou război mondial. Oare omenirea nu a învățat nimic din cele două războaie mondiale? Sau tocmai asta e problema, că singurul lucru pe care l-a învățat este faptul că muniția de război, blindatele, avioanele și alte dispozitive distrugătoare trebuie “primenite” din când în când, să nu cumva să rămână sub formă de vechituri “pe stoc”? Sau poate că nu mai ajung teritoriile, vechilor și noilor imperii? Probabil că nu este suficientă o
VIOLENŢA NAŞTE MONŞTRI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380709_a_382038]
-
când în când, să nu cumva să rămână sub formă de vechituri “pe stoc”? Sau poate că nu mai ajung teritoriile, vechilor și noilor imperii? Probabil că nu este suficientă o criză economică precum cea de dinaintea celui de al doilea război mondial și, inevitabil, ajungem iarăși la război. Această încăpățânare a omului de a se lupta cu orice chip, încep să cred că face parte, nativ, din ADN-ul lui. Se pare că omul este doritor de violență, de distrugere și
VIOLENŢA NAŞTE MONŞTRI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380709_a_382038]
-
rămână sub formă de vechituri “pe stoc”? Sau poate că nu mai ajung teritoriile, vechilor și noilor imperii? Probabil că nu este suficientă o criză economică precum cea de dinaintea celui de al doilea război mondial și, inevitabil, ajungem iarăși la război. Această încăpățânare a omului de a se lupta cu orice chip, încep să cred că face parte, nativ, din ADN-ul lui. Se pare că omul este doritor de violență, de distrugere și de chemare a morții asupra celor mulți
VIOLENŢA NAŞTE MONŞTRI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380709_a_382038]
-
vouă!”, omenirea continuă să fie asuprită, să se războiacă și să-i încalce poruncile. Faptul că toți suntem fii și fiicele lui Dumnezeu, iar în lume există atâta nedreptate ocrotită de legile lumești, aceste acte de asuprire a populațiilor lumii, războaie și crime, reprezintă un adevărat fraticid. Autorul lucrării „Aspecte pedagogice și catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos” Pr. Stavr. Radu Botiș, prin talentul său scriitoricesc, dar și prin harul duhovnicesc primit de la Dumnezeu, reușește să creeze o
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
bun sau rău, de bucurie sau de tristețe, de iubire sau de ură... totul, dar absolut totul are un sfârșit, totul are un rost, totul ne este dat spre a fi împlinit... iar după această experiență, să mai câștigăm un război cu noi înșine... și să devenim mult, mult mai frumoși, mult mai luminoși, mult mai înțelepți... și astfel să putem să fim sprijin și celor care poate că încă nu au înțeles sensul acestor lucruri. Vă doresc din suflet să
DURERE, DURERE... ŞI IAR DURERE... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380762_a_382091]
-
punctul de vedere în toate cărțile sale, de la „Blestem străbun”, Editura ... II. UN ATEU CATRE DIAVOLI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017. Un ateu către diavoli Voi, diavoli ai democrației Setoși de sânge și războaie Ne-ați impus drumul pribegiei Voi, lupilor în piei de oaie! Voi, diavolii democrației Impusă prin glonț și otravă Credința-n lumea veșniciei E crima voastră cea ma gravă Voi, diavoli ai globalizării ... Citește mai mult Un ateu către diavoliVoi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unita Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim cu devotament Întregirea României N-o cerșim în occident Suntem picurii de ploaie Adunați pentru Unire Cum vrem pace, nu războaie ... Citește mai mult PICĂTURI DE VIAȚĂ(După o replică a lui George Simion) Suntem picături de viațăPreludiu de uraganAlungând pâcla de ceațăVom redeveni oceanPicături din apa vieInima unui torentVisăm Marea RomâniePe străvechiul continent Picături de apă vieSuntem fluviu în prezentIar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
redeveni oceanPicături din apa vieInima unui torentVisăm Marea RomâniePe străvechiul continent Picături de apă vieSuntem fluviu în prezentIar Unita RomânieNi-i supremul argumentîmpotriva iobăgieiServim cu devotament întregirea RomânieiN-o cerșim în occidentSuntem picurii de ploaieAdunați pentru UnireCum vrem pace, nu războaie... XXII. JUDECATA SCURTEI VEȘNICII, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016. Judecata scurtei veșnicii S-a sfârșit cu veșnicia ce-o doresc omnipotenții Un popor are renume de-și respectă înțelepții Ce contează viitorul când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unita Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim cu devotament Întregirea României N-o cerșim în occident Suntem picurii de ploaie Adunați pentru Unire Cum vrem pace, nu războaie ... Citește mai mult Picături de viațăPentru Platforma Unionista Actiunea 2012 si George SimionSuntem picături de viațăPreludiu de uraganAlungând pâcla de ceațăVom redeveni oceanPicături din apa vieInima unui torentVisăm Marea RomâniePe străvechiul continent Picături de apă vieSuntem fluviu în prezentIar Unita
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
redeveni oceanPicături din apa vieInima unui torentVisăm Marea RomâniePe străvechiul continent Picături de apă vieSuntem fluviu în prezentIar Unita RomânieNi-i supremul argumentîmpotriva iobăgieiServim cu devotament întregirea RomânieiN-o cerșim în occidentSuntem picurii de ploaieAdunați pentru UnireCum vrem pace, nu războaie... XXV. SALUT, ONORATĂ MOARTE!, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1874 din 17 februarie 2016. Salut, onorată moarte! Salut onorată moarte Am trăit s-apuc schimbate Crezuri de vise deșarte Rupte de realitate Mă gândesc s-ajung pe piscuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
făcută la începutul jocului va duce inevitabil la pierderea partidei. Cu cât putem prevedea mai mult, cu atat vom avea șanse mai mari de a supraviețui vremurilor ce vor veni. Poate că cei mai mulți dintre oameni se tem de un eventual război mondial, de un cataclism cosmic sau de revenirea comunismului în lume. Dar prea puțini se tem de epuizarea totală a resurselor planetei și de efectele catastrofale generate de acest lucru. Și mai grav este faptul că o parte însemnată din
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
căram cu căruță nu este imposibil. Doar că cere mai mult timp. La urma urmei, generații întregi înaintea noastră nu au beneficiat de aceste “indispensabile” tehnologii, dar erau cu toții mai sănătoși și mai fericiți. Și nu i-a omorât nici războaiele, nici cancerul și nici sedentarismul astăzi mult întâlnit. Poate că întoarcerea la o viață mai naturală, fie ea și forțată, ar putea fi chiar binele făcut cu forța de către prostia sau lipsa de prevedere a marilor conducători. Apoi, mai putine
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
vecină unde ghiciseră în cafea ce fac soții lor plecați la muncă prin cele străinătăți. Când intră în casă îi văzu pe cei doi copii mai mari jucându-se de-a arabii și americanii într-un foarte instructiv joc de război, momentan virtual. Observă însă că lipsea Manuelito, mezinul! Întrebă, destul de detașată, unde este. Vizibil deranjați, frații mai mari răspunseră că își pusese oala de noapte în cap ca să-i sperie, însă cum ei erau ocupați, nu a mai putut să
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
așază la locul lor (prime) apariții interbelice. Mai mult decît simple cronici, dar altceva decît forțări de critică academică, contribuțiile lui Aderca au curajul punctului de vedere, adecvat sau nu, și eleganța liniei de modă. Altfel spus, stilul ceremonios, dintre războaie, și privilegiul degetului exact, de cronicar care arată, își fac, la el, bună companie. Luîndu-și ca armă "oarecare ideologie literară" (drept e că volumele din articolele lui se opresc în '47, închizînd numai timpul cînd jocul de idei era mai
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
parte fiind legată de denominațiunea poporului bessilor (Revista Noi Tracii, nr. 4, decembrie 1974). În Iliada lui Homer se păstrează numele unui prinț pelasg, Rigmus (Rigmos), fiul lui Pirou din Tracia, cea cu pământul gras, erou care luase parte la război ca aliat al troienilor (Iliada XX, v, 484-5). La Homer (Iliada VIII, v. 15, II, v. 783) și la Hesiod (Theog. v. 820) „sydereiai pylai”, adică porțile de fier se găseau în țara arimilor, locul unde legendarul balaur Typhon a
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
populație vorbește și Pliniu, care spune că țara în care locuiau arimaspii avea în vechime o celebritate datorită imenselor lor avuții în aur. Aurul era extras din mine de către grifoni, niște păsări legendare, cu care arimaspii se aflau într-un război continuu. (Pliniu, Hist. Nat. VII. 2. 1). Aceeași legendă este transmisă mai departe de cronicarii creștini, începând cu Gheorghe Chendrinul, autorului Hronografului (pag. 162) mai sus menționat (v. Cap. 1 Dacii, subcap. Nume de persoane). De altfel, vechii pelasgi sau
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
pag. 241). Umbrii atribuiau lui Joe/Jupiter, tatăl zeilor epitetul Arimunus, adică Joe al arimilor, la fel cum romanii mai târziu îl numeau Jupiter Ruminus iar capadocienii Zeus Dachie (Strabon, lib. XII. c. 2. 5). Dar și puternicul zeu al războiului Marte, despre care Flacus spunea că locuia pe teritoriul geților (Argon. VI, v. 619), purta epitetul Arimanios (Plutarh, Themist. c. 26); sub numele Hirmin, Marte este amintit în cronica medievală din Witechind (Grimm, D. Myth. p. 327), iar o fiică
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]