2,944 matches
-
de astăzi ar uza de un concept sărac de rațiune, ca și când ar fi vorba de o atitudine logică. De pildă, când vorbește despre om ca ființă în lume, căzută sau absurdă, crede că astfel de determinații exced orice formă de raționalitate.<ref id="140">Cf. Constantin Noica, Încercare asupra filozofiei tradiționale (studiu publicat ca prim volum al lucrării Devenirea întru ființă), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 117 sqq.</ref> A fi rațional și a fi absurd apar acum ca
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
impossibile 147, 156, 181 quia ineptum 146, 147, 156 quia pudendum 147 (n. 147), 156 R rațiune 82, 85, 96, 140-141, 147, 148, 153-154, 158 (n. 155) rațional demers ~ 71, 73, 74, 85-86, 149 nonsensul unor acte ~e (vezi „nonsens“) raționalitate 85, 140 rău (problema ~lui) 48 (n. 35), 89, 161, 184 reductio ad absurdum 56, 60 (n. 47) religios (sens ~ al unor acte) 19, 92, 114, 164, 189 repetare (în sens existențial) 176- 182 reprezentare 26, 43, 79, 89, 143
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
afară de gândul stereotip al lozincii: cauza ne face să gândim la cauze, fără să ieșim din cercul vicios al acestei bâlbâieli de sens. Dacă ne-am întreba, de exemplu: „Ce cauză are hazardul?“, am simți, prin instinctul logic al unei raționalități imanente, că întrebarea produce oarecare confuzie, un fel de pervertire a sensului. Dacă ne întrebăm însă: „Ce sens are hazardul?“, întrebarea capătă valoare și devine productivă. Cauza are acest efect de falsificare: ea lasă impresia că introduce sens, dar produce
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
cerul sau dacă, dimpotrivă, este rezultatul unui proces subtil, în care hotarul pare că "se dă" singur - este un lucru la care, în fond, nu se poate răspunde. Oricum, hotarul este dat sau primit, indiferent dacă el este efectul unei raționalități "oarbe" sau proiecția liberă a unui spirit divin. Orice lucru este "hotărît" de la bun început, în măsura în care el a primit hotarul care-l constituie și în virtutea căruia el este ceea ce este. Tocmai pentru că au primit hotare, pentru că nimic nu mai e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o adeverim cu fiecare din noi și în orizontul căreia trăim. Sigur că orice valoare de acest tip este un tópos noetós, dar eu îl înțeleg ca pe o realitate ontologică pe care o definesc prin element - așa cum e viața, raționalitatea, logosul limbilor, relațiile de producție dacă vreți -, în care trăiește fiecare. Elementul, cu ajutorul căruia înțeleg și Ideea, este realitatea care se distribuie fără să se împartă, ca lumina soarelui, ca un cântec, ca o valoare. Prietenia, deși o consumăm cu toții
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un contur care să poată fi perceput prin analizatorii obișnuiți. Nu "vezi" relațiile de producție, dar nici nu poți spune că nu există și nici nu poți spune că realitatea ta de individ e mai puternică decât viața, limba sau raționalitatea. Cu alte cuvinte, ești "întru ceva" care e mai puternic decât tine, dar care se adeverește prin tine, prin fiecare caz individual. Cum să putem vorbi atunci atât de ușor despre consistența obiectivă a Ideilor? În fond, Platon se întreabă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ancestrală, tânărul susține că să-ți părăsești patria e parcă ți-ai ucide mama (III, p. 87). Iubita eroului, Aglaia, e convinsă că cel drag nu poate fi intimidat de nicio forță a întunericului într-o epocă istorică guvernată de raționalitate : O să-l amenințe cu răzbunarea zeilor ? Trăim o eră luminată. Cine mai crede în ceva supranatural ? (III, p. 88). În schimb, Pilades se teme ca nu cumva prietenul său să devină victima propriilor fantasme inconștiente : Nu mai credem în supranatural
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
acțiune (Hegel, 1968, 409). Libertatea s-a promovat și s-a afirmat atât în conștiința europeană, cât și în structurile instituționale. Analizând caracteristicile Occidentului, filosoful german Karl Jaspers (Bagdasar, 1969, 91-92) aprecia că ideea de libertate politică născută în Grecia, raționalitatea asociată cu o conștiință a limitelor ei, subiectivitatea despre existența personală și alcătuirea unor instituții care nu se închistează sunt principalele elemente definitorii, specifice ale acestuia și, am adăuga noi, ale întregii Europe în devenire. Continentul nostru reprezintă o unitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
europene. Gândirea nici unei culturi nu a reușit să elibereze conștiința morală a omului de puteri oculte sau de forțe transcendente ca cea europeană. Arta europeană are o structură aparte, sociologul german Max Weber demonstrând cum europenii au știut să introducă raționalitatea în toate domeniile artei atât de prețuite în timp. De asemenea, religia popoarelor europene are unele caracteristici diferite de celelalte religii ale lumii. Catolicismul și ortodoxismul, întemeindu-se pe actul originar al creației, nu exclud din sânul lor formele logice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
la schimbare Dimensiuni Acțiuni 1. Instrucție și comunicare A furniza fapte și informația printr-o comunicare bogată privind schimbarea. Aceasta poate lua forma discuțiilor de la om la om, prezentărilor în grup, memoriilor și rapoartelor adresate membrilor organizației cu privire la necesitatea și raționalitatea schimbării. 2. Participare și implicare A permite tuturor celor afectați de schimbare să-și spună cuvântul cu privire la modul în care să se petreacă schimbarea, permițându-le (și încurajându-i) să participe la schimbarea proiectului și la aplicarea sa. Comitetele ad-hoc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
două zone incluse în rețeaua de migrație este mai mare, cu atât consistența trendului dintre cele două zone tinde să se diminueze. În plus, trebuie avut în vedere faptul că atitudinile și comportamentul potențialilor emigranți se constituie numai la nivelul raționalității individuale ce vizează de asemenea interesele grupului proxim (eventual ale familiei lărgite). De asemenea, rațiunile de emigrare ce țintesc spre maximizarea veniturilor persoanei/familiei au totuși în vedere riscurile asumate, precum și intențiile de a le minimiza. Studiile realizate până în prezent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
morala pentru o astfel de ființă, care poate fi cea mai generoasă fiindcă este atât de absurdă încît poate să renunțe la lume și ca atare să dea tot ce se poate da? Generozitatea este incompatibilă cu morala, cu această raționalitate a obiceiurilor, conștiinței, cu această mecanizare a vieții. Orice faptă generoasă este absurdă, este o renunțare ce nu se poate găsi la omul comun, care se îmbracă în hainele moralei spre a-și ascunde vulgara lui nulitate. Tot ce este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
putea plânge, căci indiferențierea organică a României a prezentat substratul concret pentru un gen naiv de viață. N-am fost noi prea mult popor și prea puțin națiune, mult mai mult societate, decât stat? Iar din punctul de vedere al raționalității formelor de cultură, nu reprezintă alcătuirile noastre de viață un excedent de irațional? Dar dacă ne-au fost interzise deliciile naivității, nu ne mai rămâne decât să dăm intrării noastre conștiente în cultură un accent de frenezie necunoscută României. Ar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
existența statului, să-ți anihilezi principiul anarhic, să-ți uiți că ești persoană. Dumnezeu n-a devenit actual decât prin Christos: așa statul, prin Hegel. A vorbi despre stat ca "infinit real", "mers al lui Dumnezeu în lume". "Spiritul în raționalitatea sa absolută", "ideea divină pe Pămînt" etc. este un lucru atât de extraordinar, încît viziunile în Dumnezeu ale Sfântului Ioan al Crucii sau paradoxele poetice despre divinitate ale lui Angelus Silesius îmi par simple banalități. Hegel e cel mai mare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a mulțimilor, ci de un fenomen mai profund, bazîndu-se pe solidarități istorice nebănuite. În fiecare om care pleacă la război, se petrece următorul proces: nu accept războiul, dar îl fac ca națiune. Individual, istoria are un mai mare coeficient de raționalitate, decât colectiv. Atât timp cât vor exista națiuni, vor fi și războaie. Nici unul dintre noi nu va vrea să le facă; ele însă se vor face. Națiunea este un fel de abstracțiune vitală, fiindcă ne dă iluzia că este ceva vag, pentru ca
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Națiunea cuprinde elemente mult mai complexe și mai diverse decât poate să le centreze și să le cristalizeze statul. De Maistre trebuia să spună stat, iar nu națiune, deoarece aceasta închide în sfera ei mai mult decât statul, a cărui raționalitate abstractă nu poate subsuma atâtea elemente iraționale din existența națiunii. Formele de stat sânt substituibile, pe când națiunea este o fatalitate. De aceea, ele sânt un obiectiv principal al revoluției.Pînă acum nu s-a găsit un Sisif al revoluției, care
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
societății pentru a dovedi dezechilibrul omului în libertate, ne arată până la orbire că rațiunea nu este esența omului și în nici un caz marginea lui. Iraționalismul susține teoria organică a statului și a dreptului; în realitate, ar trebui să le afirme raționalitatea ca antipod esenței iraționale a omului. Cum structura normativă a dreptului nu este reductibilă la date istorice și la o evoluție pur organică, așa cum a conceput istoricismul juridic al unui Savigny sau Puchta, ci presupune o intervenție conștientă și voluntară
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
al devenirii. Nu e semnificativ că raționalismul în degradarea lui, intelectualismul, s-au preocupat mai mult de teoria statului decât iraționalismul, care se oprește mai bucuros la națiune și preferă dreptului poporul? Drept, stat, națiune, popor indică o descreștere a raționalității și o creștere spre primordial. Poporul este totdeauna originar; națiunea, statul și dreptul își distribuie în proporții diferite elementele istorice și cele raționale. Teoria lui Kelsen, după care statul este de esență juridică, precum dreptul este de esență statală, ajungând
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fiecare păstor, din moment ce beneficiile (obținute individual) depășesc sistematic costurile (plătite colectiv), caz valabil chiar și în cazul în care pășunea devine supraexploatată. Dar acest raționament este valabil atât pentru fiecare păstor, cât și pentru orice dimensiune a turmei, astfel că raționalitatea individuală va conduce în mod inevitabil la depășirea capacității de susținere a pășunii și menținerea consumului la nivelul de supraexploatare. În termenii lui Hardin, „în acest punct logica inerentă a bunurilor comune generează, neîndurător, tragedia [...]. Fiecare individ este prins într-
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Anei o sumă de bani, care poate lua orice valoare între 0 și 100 de lei. Ambii își vor păstra veniturile doar dacă Ana va fi mulțumită de valoarea sumei primite. Predicția teoriei non cooperative a jocurilor, bazată pe asumpția raționalității perfecte, va fi următoarea: Andrei îi va oferi Anei suma minimă , iar Ana va fi mulțumită cu aceasta dat fiind faptul că valoarea sa depășește oricum suma deținută în momentul începerii jocului. Rezultatele experimentale (vezi, spre exemplu, Binmore et al
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și Andrei 3 lei. În acest caz, Andrei decide dacă jocul continuă, fiind implementată aceeași procedură. Jocul continuă (în cazul în care nimeni nu decide să îl oprească) până în tura n, ambii jucători având această informație . Predicția bazată pe asumpția raționalității perfecte și realizată prin inducție inversă este că Ana va decide să încheie jocul în prima tură, obținând astfel doar 2 lei, în condițiile în care ar fi putut obține o sumă mai mare dacă jocul ar fi fost încheiat
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
între alternative de comportament, date fiind constrângerile mai sus enumerate. Participanții pot fi atât indivizi, cât și entități colective, precum state, firme, ONG-uri etc. Una dintre diferențele fundamentale dintre CADI și modelele clasice din teoria jocurilor este tipul de raționalitate al indivizilor. Astfel, în CADI, indivizii nu sunt caracterizați de o raționalitate perfectă, ci de o raționalitate limitată (Ostrom, 1998, p. 9). Indivizii „încearcă să se descurce pe cât de bine pot date fiind constrângerile cu care se confruntă, sunt capabili
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
fi atât indivizi, cât și entități colective, precum state, firme, ONG-uri etc. Una dintre diferențele fundamentale dintre CADI și modelele clasice din teoria jocurilor este tipul de raționalitate al indivizilor. Astfel, în CADI, indivizii nu sunt caracterizați de o raționalitate perfectă, ci de o raționalitate limitată (Ostrom, 1998, p. 9). Indivizii „încearcă să se descurce pe cât de bine pot date fiind constrângerile cu care se confruntă, sunt capabili să învețe euristic norme și reguli și să întreprindă schimbări cu scopul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
entități colective, precum state, firme, ONG-uri etc. Una dintre diferențele fundamentale dintre CADI și modelele clasice din teoria jocurilor este tipul de raționalitate al indivizilor. Astfel, în CADI, indivizii nu sunt caracterizați de o raționalitate perfectă, ci de o raționalitate limitată (Ostrom, 1998, p. 9). Indivizii „încearcă să se descurce pe cât de bine pot date fiind constrângerile cu care se confruntă, sunt capabili să învețe euristic norme și reguli și să întreprindă schimbări cu scopul de a îmbunătăți rezultatele” (Ostrom
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și voi accepta zisa lui Aristotel: viciul este excesul și lipsa, virtutea este măsura, echilibrul. În mod tradițional, femininul se asociază simbolic cu materia, imanența, trupul, sensibilitatea, emoția, slăbiciunea, dependența, impuritata, haosul, schimbătorul, teama, iar masculinul cu spiritul, transcendența, mintea, raționalitatea, tăria, independența, puritatea, cosmosul, invarianța, curajul. În același mod tradițional, masculinul este socotit superior femininului. În cultura patriarhală este de așteptat ca femeile să dea curs la ceea ce simbolizează. Numai că lumea se compune din femei și bărbați individuali, influențați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]