3,509 matches
-
TBC, inflamații nespecifice etc.). Există trei contraindicații importante ale rezecțiilor bronșice:administrarea de corticosteroizi în doză mare - doze scăzute de 5-10 mg prednison pe zi ar favoriza cicatrizarea;prezența inflamației acute bronșice; iradiere preoperatorie în doză mare, de peste 5 000 Rad, mai recent de un an [34]. A. Rezecții bronho-anastomoze (RBA „sleeve-resection”) Rezecțiile bronho-anastomoză cu sau fără rezecție de parenchim pulmonar reprezintă o metodă chirurgicală conservatoare. A I. RBA fără rezecție de parenchim pulmonar se poate practica atunci când tumora carcinoidă este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal, precum și benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neîndiguite aparțin grupei de păduri cu funcții speciale de protecție a apelor și sunt gospodărite ca atare prin tratamente intensive, interzicându-se tăierile rase sau tratamentele cu perioada scurta de regenerare. ... (2) Pădurile de protecție a apelor, cele de protecție a solurilor, situate pe stâncării, grohotișuri, pe soluri erodate, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade și alte asemenea păduri se gospodăresc
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
C. Ioan Preda M. Răzvan Ioan Preda Gh. Cecilia Preoteasa G. Maria Pricop C. Cornel Mircea Prini P. Gheorghe Prisecariu S. Ionel Prutianu V. Ștefan Puchea I. Ene Puchin C. Marin Puscasu G. Ion Racoveanu G. Constantin Ractei Gh. Vasile Rad P. Daniel Radu I. Dan Cristian Radau I. Dumitru Rădoi Gh. Gheorghe Rădoi M. Marian Radu D. Vasile Radu N. Costache Radu V. Aurel Radu E. Emil Radu V. Ion Radu Gh. Ștefan Radu Gh. Gheorghe Rădulescu N. Mircea Rădulescu
DECRET Nr. 400 din 27 decembrie 1995 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112947_a_114276]
-
fiarele astea ? (gardurile de protecție, n.m.) Aici nu aveți ce să ne faceți, trebuie să vă purtați frumos, tati, nu mai dați cu gaz, că suntem la Biserică, nu la stadion !” Tot în acest timp, doi bărbați tineri, bruneți și rași în cap, cu ochelari de soare negri la fel ca și BMW-ul X6 uriaș din dotare, forțează trecerea de-a lungul rândului, până aproape de punctul zero. Chiar mă întreb cum au reușit să ajungă atât de adânc în inima
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a fi așezate acolo de la începuturile lumii. Nimic nu pare a se fi schimbat aici. Ba nu, mă înșel, încep să se zărească ici și colo, printre casele tradiționale, un soi de abcese vizuale, construcții îmbrăcate în polistiren, acțiune care rade ca un brici orice detaliu arhitectonic. Vopsite în culori țipătoare (predomină turcoazul și verdele prăzuliu), casele cele noi par a fi fructul unui experiment vizual, cu marker fluorescent. În fața porților, sunt parcate mașini uzate, înmatriculate în Italia, care parcă suspină
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al bisericii. Parcagiii, foarte numeroși de obicei în zonă, au dispărut complet ; anul trecut ei se făceau remarcați prin ajutorul informal pe care-l dădeau polițiștilor locali în organizare, ca niște oameni „de-ai casei”, inițiați în problemele zonei. Erau rași, frezați, îmbrăcați la patru ace. Să fi fost ei oare vânați de către jandarmi ? Preoții bisericii să le fi interzis prezența ? - nu-mi explic prea bine motivul absenței lor. Vânzătoarea de ciorapi și șosete de lână din Argeș, Corbii de Piatră
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
contează”. Amândoi reporterii de teren, fata și băiatul, termină directul după câteva minute, își scot căștile din urechi, sunt vizibil mulțumiți de cum a ieșit intervenția, se citește acest lucru pe fața lor. Gata, zice unul dintre cameramani, „mergem acasă și radem o bere”, apoi face un gest scurt cu palma, ca și cum ar fi tăiat capătul microfonului. Cameramanii, reporterii, băieții de la carele de transmisie se cunosc toți între ei, au format un fel de careu al lor, nu departe de clopotnița din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la munte. Bunicile sunt îmbrăcate simplu, fără extravaganță, soțiile sunt foarte „ortodoxe”, cu fuste lungi, negre, bluze cuviincioase, copiii au numai straie de firmă, mărci renumite. Ei, bărbații, au o ținută lejeră, de condus, treninguri, obligatoriu de firmă, adidași, sunt rași în cap, cu urechile grase - cu alte cuvinte, niște „biznismeni patrioți”. Tot grupul, cam 15-20 de persoane cu totul, se îndreaptă către baza rândului. Mă întreb dacă există o „etică ortodoxă” postdecembristă a succesului în afaceri. În ce măsură acești oameni sunt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
localnicii - și ei se duceau la iaz și de acolo Începeau toate infecțiile... A existat exantematicul, dar după asta a Început cel intestinal: vara Începeau muștele să roiască peste toate astea și Începea altă poveste... Și tifosul ăsta intestinal a ras o mulțime de oameni. Chiar și cei care au scăpat de tifosul exantematic picau În alt tifos, fiind deja slăbiți... Din familia dumneavoastră s-a Îmbolnăvit cineva de această boală? Da, mătușa cu care am plecat s-a Îmbolnăvit de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vinuri, foarte bine!”. Când ne-am dus mai Încolo... Că după aceea ne-au dus Într-o baracă unde trebuia să ne dezbrăcăm de toate hainele, numai pantofii ne-au rămas, și am făcut baie, ne-au tuns, ne-au ras și ne-au Îmbrăcat În haine vărgate, ca la Închisori. Apoi ne-au dus Într-un lagăr. Auschwitz avea mai multe lagăre: era un lagăr mare, dar Împărțit În lagăre mai mici, dar tot așa, cu sârmă ghimpată. Ne-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și acolo ne-au luat În primire asistente, bărbați și femei, erau mai mulți negri, și turnau peste noi săpun lichid - nici nu văzusem până atunci săpun lichid, de unde să văd; și cu peria ne-au curățat complet, ne-au ras, ne-au tuns, ne-au făcut injecții și după aceea, ironia soartei, ne-au Îmbrăcat În haine SS. Deci găsiseră acolo o magazie de efecte militare, au dat jos Însemnele și ne-au Îmbrăcat pe noi, cu cizme, cu tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a făcut o rană... M-am dus și mi-am spălat piciorul și am intrat la medic. Medicul a fost așa de cumsecade, o femeie, a spus că nu e rană, e murdărie și a luat o pipetă și a ras-o așa, a dat-o jos. Vă puteți Închipui: am rămas așa cu piciorul, era numai carne crudă! Acolo, la Ravensbruck, am văzut pentru prima oară gemeni, pentru că acolo se făceau experiențe pe gemeni. Dacă doi gemeni, În aceeași stare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Nu ne-am mai Întâlnit niciodată: au fost exterminați imediat. Când am intrat În lagăr... Știți, Înainte de asta oamenii ne ziceau să aruncăm tot - n-am aruncat, am crezut că o să avem nevoie. Ne-au dus la baie, ne-au ras, ne-au luat hainele, ne-au luat tot și ne-au lăsat bocancii, adică pantofii. Ne-au dat niște haine din alea, vărgate și ne-au băgat În lagărul de țigani. Țiganii fuseseră cu o săptămână Înainte exterminați. Acolo stăteam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fost un fel de scandal, pentru că atunci Slovacia ținea Încă de Ungaria. Dar asta a fost situația. - Cum arăta un deținut - sau o deținută, că tot vorbeați despre aceste femei? Erau rase În cap, erau tunse, cum arătau? - Nu erau rase În cap. Ne bărbieream... - Cine vă bărbierea? - Noi. Nu uitați că venisem din armată, organizație militară. Cu aparatul de bărbierit ne bărbieream. Nu exista frizer care să te aranjeze. În general, igiena proprie era grija fiecăruia. Doar o dată am fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
se Înjgheba un fel de aparat de ras. Și cu apă pe față, fără săpun. Îți dai seama ce era bărbieritul... O plăcere... (râde). Și mi se pare că tot atunci ne-au și tuns complet. - La cât timp se rădea? - La vreo lună și jumătate. Cam de la o lună și jumătate te tundeau sau, cel puțin, Îți făceau cărarea și te bărbiereau. Bineînțeles, la bărbierit era bătaie, moarte de om... La Început lamele alea vechi totuși mai mergeau, dar, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
milă!” Românii n-au știut să contracareze propaganda ungurească, așteptând să curgă evenimentele peste ei. Nu era vorba de a se răspunde la ură cu ură și nici să îndemne la omor; erau suficiente argumente pentru a tempera zelul „spendidei rase”. Armata română ocupase la 6 august 1919 Budapesta, punând capăt statului comunist condus de Bela Kun, retrăgându-se apoi fără să ocupe nici un teritoriu ungar, deși ar fi trebuit să se oprească pe Tisa. Nu s-a exploatat această situație
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
loc în preajma aniversării, ca în fiecare an, la 15 martie, a „revoluției” maghiare și secuiești, care a urmărit refacerea Ungariei Mari și a unui Imperiu unguresc în S-E Europei. Să ne așteptăm și în acest an ca reprezentanții „splendidei rase” ă ungurii de gradul II cu secuii și ungurii din Pustă, care intră în România ca într-o stână fără câini, să aniverseze „revoluția” lor mult trâmbițată, care de fapt este o contrarevoluție, desfășurată sub forma unui război purtat împotriva
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
îndeplinite, își radicalizează discursul, împrumută recuzita iredentistă interbelică, vorbește de o țară pe care, chipurile, ar fi pierdut-o de două ori, în 1526 prima dată și în 1918 a doua oară. Omul nostru, amețit de istoria milenară a „splendidei rase”, vorbește de „Noua descălecare” secuiască, folosind un termen luat din istoriografia românească, cu profunde semnificații: „descălecare” în sens de întemeiere de țară. Acum e mai clar: se cere întemeierea unei țări secuiești, care nu poate fi decât un bantustan, asaltat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
stabilit pentru că are rezonanță istorică: cei 300 de hopliți spartani cu regele Leonida, s-au jertfit în lupta cu perșii de la Termopile, la anul 480 î.Hr., pentru apărarea și salvarea lumii grecești. Tot așa, cei 300 de aleși ai „splendidei rase” sunt gata să se sacrifice pe altarul unei patrii imaginare, dacă ne este îngăduit să comparăm situații și întâmplări mărețe cu niște prea mărunte și nepedepsite ifose secuiești. Și cum ai țară, e și normal să ai zi națională și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Românii încă n-au aflat că Dumnezeu îi ajută pe cei care se ajută singuri. Repetatele inundații (2005, 2006, 2008) și cele de acum, pustiitoare și tragice, ar fi fost mai puțin catastrofale, dacă tu, cap sec și bleg, nu rădeai pădurile din amonte, nu puneai toporul pe lunci și rediuri, mai dădeai câte un hârleț pe la șanț și pe la podeț, ba, chiar îndrăzneai să consolidezi digul...ș.a.m.d. Iată de ce nu-mi vine să-ți plâng de milă, mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Închiria biciclete și o să dăm o tură prin Beijing. Așa am făcut la ultima vizită și m-am distrat grozav“. Prostul de mine! Nu mai fusesem la Beijing din 2001 și, În numai trei ani, dezvoltarea explozivă a orașului a ras de pe fața pământului multe din acele Încântătoare alei pentru bicicliști. Fuseseră fie Îngustate, fie eliminate pentru a se adăuga Încă o bandă de circulație pentru autoturisme și pentru autobuze. Singura porție de ciclism pe care am servit-o acolo mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
a devenit al treilea producător mondial de hardware pentru tehnologia informației, după Statele Unite și Japonia. O agresiune militară a Chinei Împotriva Taiwanului ar Întrerupe o mare parte din procesul de aprovizionare a lumii cu aceste produse... Un asemenea eveniment ar rade dintr-un foc trilioane de dolari din valoarea de piață a companiilor producătoare de tehnologie, listate la bursele din Statele Unite, Japonia și Europa“. Iar dacă liderii Chinei, cum ar fi fostul președinte Jiang Zemin, odată ministru al Electronicii, au pierdut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
general al penitenciarelor, și căpitanul magistrat Aurel Munteanu, comandant militar al penitenciarului Aiud. După o noapte de petrecere și beție, dimineața au scos preoții pe coridorul Celularului și au ordonat frizerilor de drept comun, să-i tundă și să-i radă. Preoții au refuzat, iar colonelul Petrescu l-a lovit pe unul. Noi nu suntem găsiți vinovați pentru atașamentul față de neam și nici caterisiți de Biserică pentru vreo greșeală față de învățătura Sa sau pentru acte nedemne, imorale. Nimeni nu are dreptul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ospățul cu portocale nu mi-a tăiat pofta pentru masa de prânz, alcătuită din chiftele de pește, cu murături indiene foarte condimentate și o salată de morcovi rași, ridichi, năsturel și fasole păstăi. Am avut o perioadă când mâncam morcovi rași cu orice, dar mi-a trecut.) După aceea, tartă de cireșe cu înghețată. În ce privește înghețata, încercam sentimente amestecate până când mi-am dat seama că trebuie întotdeauna consumată împreună cu o prăjitură sau o tartă, și niciodată numai cu fructe. Mâncată singură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
vitregă Angela, în vârstă de șaisprezece ani. — Dumnezeule! Ultima dată când am văzut-o era o gâgâlice cu zulufi de aur. — Nu mai e o gâgâlice cu zulufi de aur. Știi că luna trecută s-a tuns chilug, și-a ras capul? Abia de-a început să-i crească părul. Taică-s\u i-a dat o motocicletă. Și când spun o motocicletă nu mă gândesc la una din alea pât-pât-pât, pe care te așezi ca pe un scaun, ci la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]