18,605 matches
-
înțeles uimirea. Parcă pășisem în Grădina Raiului! La un moment dat aleea s-a îngustat considerabil și deodată, în fața noastră a apărut o stâncă de-o formă neobișnuită din care se scurgeau, limpezi precum cristalul, fire de apă îmbrățișate între ramurile tinere și înverzite ale unor plante cățărătoare rare și care-și aveau apoi sfârșitul la baza acesteia, într-un fel de ochi de apă înconjurat de pietre purtătoare de simboluri mitice, cunoscut sub numele de Băile Afroditei. Legenda spune că
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
mai prestigioase instituții financiare ale lumii; nenumărați brokeri de bursă dezvoltă aici afaceri impresionante și pot să vă spun cu certitudine că este așa, fiica mea însăși lucrând într-o astfel de companie. Portul Limassol, unitățile economice productive din diverse ramuri economice despre care îmi rezerv plăcerea de a vorbi într-un alt material, alături de turismul care atrage aici sute de mii de vizitatori anual, conferă orașului posibilitatea de a se situa pe un loc fruntaș în topul orașelor de pe insulă
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
doină din fluier. Este un tablou idilic, cum este zugrăvit și în poezie: „La șipot vine copilița, Cu păr desprins, cu umeri goi, Își umple până-n ochi cofița Și fuge repede-napoi. Din ce în ce, căldura crește Și toate ramurile tac Prin aer molcom rătăcește Mireasma florilor de mac”. Se lasă seara peste Domnești. Aerul se răcorește și valuri de umbră încep să-nece Valea Doamnei. Este timpul ca acei truditori care au muncit toată ziua să se îndrepte spre
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
așezat în ordinea-ți firească. Dar nu-i a mea, în hăuri mă arunc. Ecoul depărtării să lovească Singurătatea ta , cu scâncete de prunc. Mă strigă noaptea, cântecul de iele În dansul lor să mă prefac blestem. Să te găsească ramurile mele În nopțile în care muguri gem... Referință Bibliografică: În nopțile când muguri gem / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 228, Anul I, 16 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎN NOPŢILE CÂND MUGURI GEM de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360879_a_362208]
-
statele dictatoriale puterea executivă nu este răspunzătoare în fața puterii legislative și nici nu poate fi criticată de puterea judiciară. Sunt însă state dictatoriale ce pot fi descrise ca bazate pe aparat, înțelegând prin aceasta unul din aparatele sau una din ramurile puterii executive: partid, forțe armate sau poliție politică. Ideologia pe care o profesează și o pune în aplicare oricare din acestea înainte și după venirea la putere le justifică rolul conducător. O trăsătură comună fostelor state socialiste o constituie absența
ESEU DESPRE PUTERE (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360883_a_362212]
-
sapiențial/soteriologică, revărsată de ecoul biblic: „Au venit peste mine clipe de întristare (...) harfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul meu scoate sunete plângătoare. ...Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea pe ramurile mele“.(Cartea lui Iov). Întregul fond liric este dominat de un spirit interogativ, care filtrează medierea paralelismului gândirii gândurilor la temperatura travaliului re/creator. În opoziție cu tragismul lumii exterioare, poeta caută răspunsuri, certitudini lămuritoare. Gândurile „slăbite“ sunt întrebate sub
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
și contemplativ, lumea poetică își rămâne consecventă: juvenilul (Zburau în aer păsări-paradis, p.63), introspecția (Trupurile noastre, la soare,/ Două coloane răsturnate,/ Ce susțineau cândva/ Altarul iubirii, p.23), tardivitatea ( Privește cum se desfrunzesc păduri,/ Dezvăluindu-și limpede misterul,/ Cum ramuri goale țin pe brațe răni,/ Să nu se prăbușească în noi cerul, p122), referentul homeric (Așa cum mă-nvățară vechii greci,/ Mi-astup urechile când trec prin mare, p.32), sensibilitatea feminină ‒ elevată, subtilă și totuși sinceră ‒ dau o notă aparte
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
Regizorul ). E un destin fără finalitate, împotriva căruia individul nu poate lupta, căci oricum se va prăbuși în ocean : “ în amintire / orizontul iar mă cheamă / și-mi lăcrimează prăbușirea-n geam / rambursați icarul îndrăgostitului și poetului / frunză / mă desparte de ram “ ( Am visat ), „ foșnesc din verb / și / câțiva icari îmi ies înainte / iar cerul are aripi / și topește cuvinte “ ( Regizorul ). În același timp, omul are posibilitatea dedublării, în fiecare individ existând o ființă perfectă, metafizica, nemuritoare, un arheu „ fulgii pășesc / în
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
puterea sa inițială, aceea de a institui realul, însă nu în sensul unor necuvinte, ci în sensul unei pierderi a transcendentalului, a unei demitizări. Cuvintele se umilesc prin tăcere : „ ca si cand / s-ar fi umilit cuvintele / într-un copac tăcut / fără ramuri “ ( Portret ), sângerează : „ întorc ziua noaptea cu silabe / și-mi curge sânge din cuvânt “ ( Lanțurile ), cuvintelor le este sete : „ în lacrima / .... / silabe-nsetate “ ( Exercițiu ), iubesc : „ vino cuvântule / și-mi desenează mâna prelunga și mireasma de toamnă / vino / iubește-te “ ( Vers ), primind
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
zilnic foarte multe audiențe, în cadrul cărora asculta doleanțele și sugestiile multor clerici și a multor mireni. Convoca consiliul eparhial și permanența eparhială ori de câte ori era nevoie, consulta, elabora și semna foarte multe acte și documente eparhiale pentru diferite probleme din diferite ramuri și domenii cum ar fi: domeniul învățământului teologic, aproba diferite acțiuni și manifestări culturale, implicându-se și participând personal la ele, la buna organizare și funcționare a lor. De asemeni redacta, emitea și aproba diferite acte și documente chiriarhale de
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
de tâmpla legilor pure și dacă în cântecul tău cuvintele își pierd limitele în fiecare literă crește fragmentul - ecou al cerului răsari în tăcere mut de frumusețea ochiului de apă adâncă strălucire înaltă răscolire regăsire la capătul-început de drum sub ramurile care bat veșnic toba ascultării și dacă vorbele tale astupă nefiresc fântâna iubirii înveți tăcerea lacrimii când lunecă pe obrazul pământului mai târziu vei rosti un singur nume în ruga deplină a ființei fântâna va prinde iar seninul cerului în
RĂSARI ÎN TĂCERE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364081_a_365410]
-
Toate Articolele Autorului În drumul său În drumul său spre neant, bicefaloclenia a mai dobândit o victorie, o victorie jalnică și ridicolă, așa cum cocoșul trâmbițează prinderea unui vierme umed și roșu sub baliga proaspătă a calului, un bicefal cu două ramuri aruncate spre cer, el - un urmaș al lui Down, bietul de el, buchisind încă la gramatica lui Trăznea, mă bucur de o bună tovărășie, încet ne urnim și noi, n-avem cum altfel, pe aceeași cărare, spre același neant, noi
ÎN DRUMUL SĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364129_a_365458]
-
lanțuri ne-nfierară. Nu am țară câtă vreme Vremile când lup eram Și nu câine care geme Au trecut și-n jug și-n ham Că rămân am a mă teme... Nu am țară câtă jale Pentru râu am, pentru ram, Pentru frații ce în cale Pribegind îi întâlneam De la Nistru mai la vale. Nu am țară câtă apă Și pământ și cer aveam, Câtă brazdă-n rod sub sapă, Câte pâini pomeni dădeam Și țărână pentru groapă. Nu am țară
NU AM ŢARĂ CÂTĂ ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364152_a_365481]
-
un picior aproape că și-l scrântise. Traista i se opri peste cap. Se dezmetici cu greu din căzătură și începu să se târască, ajutându-se de mâini și de picioare, prin albia sălbatică a râpii. Sus de tot, printre ramurile încâlcite ale boscheților, se vedeau malurile galbene, luminate probabil de luna pe care el n-o mai vedea din viroagă. Oare cum să se cațere înapoi, până sus, printre pietre, mărăcini și crengi de salcâm? Simțea că nu mai e
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
câte alte flori necunoscute mie ca nume. Printre ele începuseră să-și întindă "tentaculele" căpșunul care urma să ia locul florilor primăvăratice. Cireșul de lângă una dintre cele două sere, începuse să-și deschidă câte un buchețel de flori pe vârfurile ramurilor, iar vița de vie să-și desfacă frunzele. Dea lungul întregii grădini erau o mulțime de jardiniere pline cu alte flori care nu aveau încă perioada de înflorire, fiind mai târzie sau în vară. De asemeni pe rafturile din cele
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
îngropându-mă într-un veac de uitare numai mireasma femeii iubite mai trece prin vântul de miază-zi mersul ei mai curat decât apa fântânilor miroase a trandafiri și-a iluzii livada mea de vise bate-a culorile toamnei și-a ramuri tremurătoare de stele deschid geamul să văd zăpezile de mâine și te chem să-mi ștergi tâmpla de brume iubito... duminică, 4 august 2013 Referință Bibliografică: gvadriga singurătății / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 947, Anul III
GVADRIGA SINGURĂTĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364193_a_365522]
-
robii din lagărul lumii de-afară! Credință, români, în a patriei cruce, În Dacia Mare pe glia moșească, În pruncii de mâine, în limba cea dulce, Și Țara și Neamul în veci să trăiască! Aici ne iubește și răul și ramul Și glia străbuna de veacuri ne știe, Aici ne sunt morții, trăiască-ne Neamul, Trăiască-ne Țară în veci de vecie! (Romero Tarhon) A ÎNCEPUT REUNIREA DE SPIRIT ȘI COAGULAREA ISTORICĂ A SOCIETĂȚII CIVICE, AȘA CUM ANTICIPAM RECENT ÎN ULTIMUL ARTICOL
DEŞTEAPTĂ-TE, ŢARĂ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364248_a_365577]
-
cercetări importante într-un domeniu nou, teoria grupurilor și algebrelor Lie, fără de care astăzi este de neimaginat matematica modernă, ba chiar și fizica. Noua direcție științifică, plăzmuită în căutările lui de durată împreună cu discipolii săi, s-a transformat într-un ram viguros, pornit de la tulpina scolii științifice a acad. Constantin Sibirschi. Chiar și unii colegi de ai sai (m.c. Nicolae Vulpe, m.c. Mefodie Rațiu) îi spuneau cu bunăvoință și sinceritate în culoare că acesta a inițiat o direcție nouă
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
arta japoneză începând cu folclorul (muzica), pictura... până la haiku. Mugurele, floarea, fructul, apar în cele mai diverse aspecte. Explozia Primăverii se revarsă în cascade de flori de cireș, alb și roz . "Copilul se dă în leagăn în mână cu un ram înflorit de cireș". (haiku-japonez) Există multe varietăți de cireș: cu flori albe și simple, albe cu nuanțe roz sau roz pur. Parcurile și grădinile de lângă temple sunt scăldate într-o mare de flori de la nuanțe de alb până la cele de
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ JAPONEZ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364242_a_365571]
-
turiștii, de pretutindeni, se desfată admirând florile de cireș. „Castelul Chiba” este iluminat pe toată durata festivalului, dând ocazia iubitorilor de frumos să admire priveliștea fantastică a florilor de cireș profilate pe cerul nopții. Priveam fascinați cum se strecurau, printre ramuri și flori, razele lunii. Deodată, cireșii au prins a se înfiora când a trecut adierea vântului printre flori. Au căzut și câțiva picuri, răzleți, de ploaie. Cred că bolta cerească își scutură roua pe pământ așa cum cireșii își scutură florile
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ JAPONEZ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364242_a_365571]
-
18 august 2012 Toate Articolele Autorului EVA Eva nu era frumoasă, Dar avea ceva de acasă! Avea frunze prin copaci, Deci puteai să te îmbraci! Astfel a ajuns celebră Eva, Că mai ascundea câte ceva! Se mai bronza pe câte un ram, Fiind descoperită de Adam! Precum alta prin Eden nu era, Adam s-a îndrăgostit de Eva! Referință Bibliografică: EVA DIN PARADIS / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 596, Anul II, 18 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
EVA DIN PARADIS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364266_a_365595]
-
Acasa > Stihuri > Momente > TOAMNA Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Toamna de Dorel Dănoiu După zilele toride vara a zis „la revedere” ! Gradele tot scad timide. Toamna drepturile-și cere. Ramuri sunt pline de roade, lanuri blonde secerate. Păsări au trimis iscoade înspre țări îndepărtate. Peste dealuri, prin pădure s-a pornit un vânt mai rece iar cohorte de nori sure gonesc vara, ca să plece ! Frunze parcă-s arămite, se desprind
TOAMNA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364275_a_365604]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > POEZII Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Elegia XIV toamna-mbracă ramurile prin suflare colorită pune pe obraz doar frunze frumusețe nedospită. stropii ploii când apar printre păsări ciufulite zâmbetul își pun pe creangă cu-amintiri încremenite. înc-o zi și-o noapte iară vântul bate alergând, prin povestea codrului toamna, pleacă șchiopătând
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363111_a_364440]
-
că, în versurile dedicate unor persoane, materia primă poetică se manifestă, în primul rând, în comparații cu elemente naturale, în metafore și trimiteri la elemente și fenomene naturale („Sunt, prin tine, mic vlăstar/ Unduit de vânt prin câmpuri,/ Dar din ram vechi de stejar/ Ce știe-a doini prin crânguri...”; „Să fii floarea de câmpie,/ Să fii vântul care-adie,/ Să fii izvorul curat,/ Să fii dulce alinat...”). Astfel de comparații șitrimiteri le vom descoperi și în poeziile cu temă religioasă („Liniște
NOU SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363140_a_364469]
-
propriei morți, prea timpurii, un «Memorial Val Chende» în Toronto", spune Sorina Sorescu. În ultimii ani ai vieții, lui Marin Sorescu i s-a făcut o mare nedreptate. În perioada 1978-1990, Marin Sorescu a fost redactor-șef la revista craioveană Ramuri, de unde a fost forțat să plece în 1991, în urma următoarei scrisori:[2] „Către, Șt. Aug. Doinaș, președinte de onoare al U.S. Mircea Dinescu, președinte al U.S. Având în vedere că activitatea lui Marin Sorescu în cadrul revistei «Ramuri» este aproape nulă
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]