357,741 matches
-
-i orbească pe unii și să-i lumineze pe ceilalți. Pascal Ce determină după părerea Dv. apartenența unui scriitor la un anumit orizont cultural și cum se poate integra într-o societate ostilă? Întrebarea Dv. mă trimite cu gîndul la raportul dintre determinism și libertate. Nu mă refer la doctrinele deterministe cunoscute: marxismul (primatul condițiilor sociale și economice), darwinismul social (primatul biologic și al rasei) sau naturalismul cultural inspirat de Nietzche și Freud (voința de putere sau inconștientul). Determinismul care a
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
noțiunea de generație nu-mi convine deoarece mă încadrează în anumiți parametrii care îmi sînt străini. Era la modă "noul roman francez" și mulți colegi au fost tentați să adopte acest stil. Nu am acceptat "modelele literare", m-a preocupat raportul dintre gîndirea literară și scriitură, construcția romanescă și realismul magic și parabolic, contrar realismului socialist. "Ce aveam de spus" era la fel de important cu "forma și stilul" pe care le-am adoptat. Totul începe în real și se termină în metafizic
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
au căpătat nume franceze, iar acțiunea se petrecea în insula Belle-Ile pe care am găsit-o întîmplător pe harta Franței. Cu cît "deschiderea inspirației" era mai mare, cu atît preocuparea de a mă adresa unui cititor universal devenea mai pregnantă. Raportul dintre "Eul care scrie" și "Eul care citește" se amplifica în intensitate și diversificare, fără să știu dacă romanul va dobîndi o putere profetică. Prin Al doilea mesager, am anticipat tot ce am trăit ulteorior. Întîi am scris și apoi
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Daniel Cristea-Enache. În paginile 10-11 ale aceluiași număr, Tatiana Pokivailova și Gh. Buzatu publică un grupaj de documente referitoare la vizita lui George Enescu și a Marucăi Cantacuzino la Moscova, în aprilie 1946. Provenite din Arhiva MAE al URSS, aceste "rapoarte" în care oficialii sovietici relatează ce au discutat cu soții Enescu sînt grozav de interesante azi. Astfel, în "minuta" întrevederii cu prințesa, redactată la 20 aprilie 1946 de A. Karaganov, locțiitor al președintelui Organizației pentru legături culturale cu străinătatea (VOKS
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
ce o consideră doar istorie: "Regîndind astăzi temele cruciale ale Congresului al IX-lea și evitînd ispita a ceea ce Timothy Garton Ash numește determinism retrospectiv, este limpede că existau suficiente motive de anxietate în acel iulie 1965: accentele patetic-patriotarde ale raportului lui Ceaușescu, jocurile de culise derulate în total dispreț față de delegații la Congres, elogierea excesivă a liderului, ca început al unei tot mai asfixiante idolatrii. Erau însă și motive de speranță, iar a le ignora astăzi, știind tot ce știm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
sfert de veac în urmă, Darnton aterizase pe pămînt european, mai întîi la Oxford, apoi în Franța. Universitatea engleză propunea în anii '60 un ansamblu de cercetări asupra Secolului Luminilor, în Italia, dar și în Franța. Darnton a studiat inițial raporturile pe care Jefferson, unul din părinții fondatori ai Americii, le-a avut în 1787 cu Societatea galo-americană din Parisul de la sfîrșitul Vechiului Regim. Așa a căzut peste figura unui jurnalist strălucit și poligraf plin de datorii, înghesuit de poliție pentru
Un american la Paris by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16834_a_18159]
-
facto o arestare după un plan foarte bine pus la punct de T. Maiorescu." Actuala fază a cercetărilor: ce vorbă goală! Ce s-a aflat între timp ca să dea ipotezei greutatea unui adevăr istoric? La cămașa de forță semnalată de raportul poliției, se adaugă... morfina. Un martor remarcase că Eminescu, legat, "nu mai avea privire". Era efectul morfinei", zice dl Codreanu. Luîndu-se, poate, după dl Cernăianu. Nu știu sursa. Cît despre proba materială, ce să mai vorbim! După morfină, drogurile, cu
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
volumul meu Célébration, în capitolul despre Sfântul apostol Pavel: "Iisus, spunea abatele Munier, pornind de la simbolistica creștinismului auroral, Iisus este peștele, dar sfântul Pavel e scheletul peștelui". Iar fără schelet, un pește e o moluscă. R: Referindu-se la același raport dintre Iisus și Sf. Pavel, Cioran, vizând alte ținte, a spus un alt lucru: că apostolul e nici mai mult, nici mai puțin decât "un agent electoral". M.T.: Cioran, pe care eu îl iubesc foarte mult, a spus ceva și
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
conștiinței: el este transcedent - contrar imanentismului, idealismului de tip Berkeley... "Ca regulă absolut universală, un lucru nu poate fi dat - în nici o percepție posibilă, cu alte cuvinte în nici o conștiință posibilă în general, - drept ceva imanent în mod real". (Ideen) * Raportul imagine-gîndire. Vezi și Sartre: L'Imagination care este direct influențat de Husserl. Temeiul existențialismului, - cafeneaua Flora... Naivitatea gîndirii pragmatice engleze: să crezi că în conștiința ta ar exista niște còpii ale lucrurilor fizic percepute. Saltul gîndirii moderne husserliene și a
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
diferite, metafizica (naivă) imanentistă a imaginii... Subiectul cunoaște direct obiectul, nu prin intermediul unui clișeu,... nu prin intermediul unei còpii - s-a văzut - al unei imagini, așadar, conținută în conștiință (naivitate primitivă!). Astfel, îndepărtînd din intelect "còpiile", Husserl a rezolvat dificultatea problemei raportului "imagine-gîndire". O eliberare extremă a gîndirii. Revoluția ei modernă. Imaginea, prin urmare, nu este decît un nume pentru funcția ce o are conștiința de a-și viza obiectul. Datorită numelui, formal!... Departe de a fi o copie, (ceea ce implică o
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
devine,... atenție!... dimpotrivă, "anume manieră de a anima, de a însufleți în mod intențional un anume conținut hyletic (obiect, materie, substanță în general)." Realitatea psihică, concretă, o vom numi noeză. Sensul ce umple realitatea, îl vom numi noemă. De reținut raportul fundamental: noeză-noemă al cunoașterii fenomenologice... * Act noetic. Intenționalitate sau act noetic, capacitatea pe care o are spiritul de a transforma lucrurile într-un sens diferit de materialitatea percepției, de fizica ei. Diferență între percepție și imagine. Diferența dintre imaginea-ficțiune și
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
trupească și figurativă mult mai accentuată. Materia devine, astfel, din ce în ce mai vizibilă, forma plastică mai puternic antropomorfizată, ținta doctrinară tot mai limpede. Numai că o asemenea seducție în fața corporalității are un mare grad de ambiguitate, ea nefiind nici complet gratuită sub raportul intențiilor, nici explicit subordonată unui program iconografic de tip eclezial. Iar această ambiguitate, care este chiar una a naturii figurativului, dar și una a gîndirii din spatele formei, se adîncește și mai mult prin drenajul memoriei orientale și prin contaminarea vizibilă
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
cele îndelungate și cu o luptă pe viață și pe moarte. Evreii cu o gîndire hiper-evoluată și care văd mai mult relațiile dintre lucruri decît esența lucrurilor, - treaba metafizicienilor germani, de obicei. Noțiunea de relație. Noțiunea de esență. În acest raport se află totul, ca înaintare a cunoașterii. Ancheta episcopului Jacques Fournier de Pamiers, sec. XIV. Despre Catherism, sectă religioasă avînd ca reguli: Pentru că totul este interzis, nimic nu-i oprit!" Sau: Cînd bornele sînt depășite, nu mai există nici o limită
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
școlile (a)românești din Macedonia. Se vorbește de o școală din Ianina unde au fost aduși elevi interni de la Monastir și împrejurimi. Dar, și în acest caz, se înregistrează activitatea distrugătoare a autorităților grecești împotriva școlilor românești (e citat un raport al consulului italian datat 1905), pînă la organizarea unor bande grecești prădalnice și antiaromânești. Dl Gh. Carageani, comentînd prigoana organizată, afirmă că "alternativele acestor aromâni erau deci următoarele: să-și lase proprii copii analfabeți ori să se mulțumească cu școlile
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
de la universitatea din Arizona în perioada 1990-1995. Kolodny își notează scrupulos reflecțiile pe tema învățămîntului superior american, făcute din perspectiva cuiva care privește lucrurile, prin forța circumstanțelor, din interior. În această privință volumul ei este un detaliat reportaj, chiar un raport și o prognoză. Dar Kolodny are (mult) mai multe de spus decît o serie de constatări sprijinite de statistice, ori de preziceri inspirate de starea de fapt actuală. Apelînd la termeni foucaldieni, ceea ce întreprinde autoarea acestui volum este o analiză
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
fi Ștefan Borbely "visează" însă ordonat: când despre istoria culturală a zarurilor, când despre psihanaliză, când despre psihoistorie; când comparatist, când hermetic, iar alte ori chiar filosofic. Puținele elemente recurente se convertesc în chei de boltă ce încheagă - arhitectonic - volumul (raportul fond-formă, tandemul Schopenhauer-Nietzsche sau tentația criticii arhetipale), ilustrând un autentic sistem critic. Acest sistem își demonstrează valabilitatea prin perfecta adecvare a metodei la obiect. Un exemplu în acest sens îl constituie eseurile dedicate triadei Noica - Pleșu - Liiceanu; două perspective diacronice
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
linia acceptării totale a unor lucruri de divertisment și încă ce divertisment! - Năduful dumneavoastră cred, este în mare măsură motivat, deși în programele de radio și televiziune sînt și lucruri de valoare, de calitate. - Din cînd în cînd, dar faceți raportul. - Nu există poate o articulare coerentă și nu sînt stabilite priorități, nu se contează pe o audiență de calitate și cu scopuri educative precise. - Sigur. Cine face operația de ierarhizare, pentru că asta este foarte important. - Exact. Sigur că și presa
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
este urmărită până și în articole ocazionale din presa locală sau în conferințe publice. Așadar o lucrare care tinzând cu orice preț spre tratare exhaustivă, cade în factologie. Se putea renunța la o sumedenie de alte pagini nesemnificative nici măcar sub raport documentar, în folosul reproducerii unor pagini vechi, uitate. Cartea lui D. Teleor (Eminescu intim), de pildă, nu studiile unor Anghel Demetriescu sau N.I. Apostolescu sunt pentru chiar "prețuitorul" lui Eminescu aproape intruvabile. Stan V. Cristea, Eminescu și Teleormanul, Ed. Tipoalex
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
Nicolae Manolescu Într-o carte instructivă și amuzantă, intitulată Marele masacru al pisicii (Polirom, 2000, traducere Raluca Ciocoiu), Robert Darnton comentează rapoartele pe care un polițist francez le-a consacrat scriitorilor vremii sale. Pe numele său Joseph d'Hémery, inspectorul de poliție cu pricina avea sub supraveghere negoțul cu cărți din Paris. Nu se știe dacă din ordin sau din proprie inițiativă
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
Darnton observă că inspectorul d'Hémery nu pare să aibă ceea ce se cheamă o ideologie, în afara fidelității sale față de autoritățile statului care comportă respectul față de cîteva valori consolidate. Și el se referă mai puțin la opere decît la viața scriitorilor. Rapoartele conțin informații succinte, ca de curriculum vitae, și o parte intitulată Histoire, povestea pe scurt a fiecăruia, amoruri, favoruri, protectori, întîmplări picante, elemente fiziognomice. Prea puține dintre acestea ar fi fost utile cenzurii. De regulă, supravegherea polițienească a scriitorilor și-
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
de a asculta sute de informatori, de a lua parte la interogatorii, de a citi mii de pagini, de a conspecta gazete, de a face statistici, de a sistematiza o parte din informații în formulare standard, de a dicta cuiva rapoartele sale săptămînale (mereu în prima zi a săptămînii și a lunii!) numai din vocația unui Balzac mititel care se prepară pentru Comedia umană. Darnton socotește că rapoartele nu sînt "sursă de date solide" și că mai degrabă subiectivitatea din ele
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
a sistematiza o parte din informații în formulare standard, de a dicta cuiva rapoartele sale săptămînale (mereu în prima zi a săptămînii și a lunii!) numai din vocația unui Balzac mititel care se prepară pentru Comedia umană. Darnton socotește că rapoartele nu sînt "sursă de date solide" și că mai degrabă subiectivitatea din ele le face valoarea decît caracterul științific, sociologic de pildă. Așadar, tot latura literară. Parcurgînd schița despre cenzură a d-lui Marino, după ce am citit și studiile pe
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
crezut mereu că numai insuficiența vocabularului ne determină să numim cu același cuvînt realități complet diferite: cenzura comunistă are altă natură decît toate cele de dinainte. Capitolul din cartea lui Darnton mă încurajează s-o țin pe a mea: între rapoartele din Cartea albă a securității, privitoare la scriitori, și rapoartele inspectorului francez de poliție din secolul XVIII e o deosebire de natură: supravegherea și cenzura cărților nu sînt deloc același lucru în Vechiul Regim (sau în oricare altul) și în
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
cu același cuvînt realități complet diferite: cenzura comunistă are altă natură decît toate cele de dinainte. Capitolul din cartea lui Darnton mă încurajează s-o țin pe a mea: între rapoartele din Cartea albă a securității, privitoare la scriitori, și rapoartele inspectorului francez de poliție din secolul XVIII e o deosebire de natură: supravegherea și cenzura cărților nu sînt deloc același lucru în Vechiul Regim (sau în oricare altul) și în comunism.
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
Bacovia, pe care amănuntele convocate se cuvine nu a o oculta prin inevitabila lor diversitate, ci a o reliefa. Există în volum o asemenea imagine? Neîndoios, ea fiind schițată, în linii sintetice, chiar în Preliminarii. Prima sa componentă o alcătuiește raportul poetului cu mediul său, raport stabilit în adolescență și mai cu seamă în tinerețe, adică la vîrstele cristalizării unei conștiințe (Să nu fi intrat copilăria în economia lirismului bacovian dintr-un scrupul estetic? Să fi fost vorba nu de absența
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]