2,155 matches
-
Margareta a II-a de Flandra cu primul ei soț, Bouchard al IV-lea d'Avesnes. Dat fiind că mariajul Margaretei cu Bouchard a fost declarat nul de către papalitate, Ioan a fost considerat ca fiu nelegitim. Mama sa s-a recăsătorit cu Guillaume al II-lea de Dampierre și a dat naștere mai multor urmași cu pretenții la moștenire. Astfel, Ioan și fratele său Balduin au încercat să obțină din partea împăratului Frederic al II-lea de Hohenstaufen recunoașterea imperială pentru legitimizarea
Ioan I d'Avesnes () [Corola-website/Science/328481_a_329810]
-
pe Margareta de Franța, fiică a regelui Ludovic al IX-lea al Franței cu Margareta de Provence. Margareta a avut un fiu, însă atât ea cât și copilul au murit la puțină vreme după naștere. În 1273, el s-a recăsătorit cu Margareta de Flandra (d. 3 iulie 1285), fiică a contelui Guy de Flandra, rezultând următorii copii: Ioan I a avut câțiva copii ilegitimi:
Ioan I de Brabant () [Corola-website/Science/328507_a_329836]
-
că Henric urmărea de la fereastră o paradă, când o parte dintre trimișii din Pisa au intrat în cameră. Întorcându-se pentru a-i saluta, el s-ar fi împiedicat și și-ar fi pierdut echilibrul. Regina văduvă Isabella s-a recăsătorit la puțină vreme după moartea lui Henric. Cel de al patrulea (și ultimul) soț al ei a fost Amalric de Lusignan, rege al Ciprului. Moștenirea lui Henric a trecut asupra fiicei sale mai mari, Alice, care a fost curând căsătorită
Henric al II-lea de Champagne () [Corola-website/Science/328513_a_329842]
-
fost încheiată încă din septembrie 1205, pe când Gertruda era doar un copil. Imediat după căsătorie, soțul ei a preluat imediat administrarea moștenirii, însă a murit la începutul anului 1220 fără să fi avut copii. În mai 1220, Gertruda s-a recăsătorit cu Theobald, conte de Champagne (ca Theobald al IV-lea) și rege al Navarrei (ca Theobald I), care pe atunci era doar un adolescent. Căsătoria a avut loc împotriva voinței împăratului Frederic al II-lea de Hohenstaufen. În 1222, Theobald
Gertruda de Dagsburg () [Corola-website/Science/328518_a_329847]
-
fost concediat după ce a falsificat un citat. Cu toate acestea, a fost angajat de jurnalul "The Daily Telegraph" ca correspondent la Bruxelles, devenind notoriu pentru atacurile împotriva instituțiilor europene. În anul 1993 a divorțat de Allegra Mostyn-Owen și s-a recăsătorit cu o prietenă din copilărie, Marina Wheeler. S-au mutat în Islington, Londra, unde a devenit editorialist politic. A fost candidat pentru Partidul Conservator la alegerile generale parlamentare din 1997 în circumscripția Clwyd South, bastion al Partidului Laburist, și a
Boris Johnson () [Corola-website/Science/336465_a_337794]
-
văduva fondatorului gazetei, dar doamna Garrison este pe punctul de a-l vinde unor persoane care intenționează să închidă definitiv ziarul. Hutcheson are și alte preocupări, inclusiv faptul că fosta sa soție Nora (Kim Hunter) e pe cale de a se recăsători. El îi pune, de asemenea, pe reporterii săi să lucreze la cazul uciderii unei tinere femei și implicarea scandalagiului Tomas Rienzi (Martin Gabel) în această afacere. Variety a acordat filmului o recenzie pozitivă și l-a numit pe Bogart "convingător
Ediție specială (film) () [Corola-website/Science/336519_a_337848]
-
fost în război civil din anul 1826, când "regele-uzurpator" Miguel I al Portugaliei și fratele lui mai mare Pedro al IV-lea al Portugaliei (ambii unchi ai lui Sebastian) s-au bătut, până în anul 1834. Mama lui Sebastian s-a recăsătorit 27 de ani mai târziu, în 1838, cu unchiul ei, Infantele Carlos, Conte de Molina, primul pretendent carlist la coroana Spaniei. Sebastian a participat la al doilea asediu de la Bilbao și a devenit comandant al armatei carliste de nord din
Infantele Sebastian al Portugaliei și Spaniei () [Corola-website/Science/333459_a_334788]
-
războiului în 1839. Prima dată Sebastian s-a căsătorit cu verișoara sa Prințesa Maria Amalia de Bourbon-Două Sicilii însă căsătoria, care a durat câteva decade, a rămas fără copii.<br> Văduv la vârsta de 50 de ani, el s-a recăsătorit la 19 noiembrie 1860 cu verișoara sa Infanta Maria Cristina a Spaniei, care era cu 22 de ani mai tânără decât el. Împreună au avut cinci fii. Niciunul nu a primit titlul de infante al Spaniei însă au fost creați
Infantele Sebastian al Portugaliei și Spaniei () [Corola-website/Science/333459_a_334788]
-
Edmund a fost al treilea din cei șase fii ai regelui Ethelred, conceput cu prima sa soție, Ælfgifu, care a fost, probabil, fiica Contelui Thored de Northumbria. Mama sa a murit în jurul anului 1000, după care tatăl său s-a recăsătorit cu Emma de Normandia, cu care a avut doi copii, Eduard și Alfred. După moartea lui Sweyn în februarie 1014, și după ce cele Cinci Districte l-au acceptat pe fiul său Knut, care se căsătorise cu o ruda a lui
Edmund al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/331033_a_332362]
-
Gray's Inn fără să obțină diploma. Oricum Cecil și Mary se căsătoresc patru luni mai târziu și unicul fiu al cuplului, Thomas, se naște în mai 1542, iar Mary moare în februarie 1543. Trei ani mai târziu, Cecil se recăsătorește în 21 decembrie 1546 cu Mildred Cooke, pe care Ascham o asocia cu Lady Jane Grey, ca una dintre cele mai culte femei din Anglia și a cărei soră, Anne, se va căsătorii cu sir Nicholas Bacon și va fi
William Cecil, I Baron Burghley () [Corola-website/Science/331118_a_332447]
-
verișoara lor primară, Isabella de Neapole, cu care a avut copii; și o soră mai mică Anna Sforza, prima soție a lui Alfonso I d'Este, Duce de Ferrara, care, după ce Ana a murit la nașterea copilului lor, s-a recăsătorit cu Lucrezia Borgia. Sora mai mare nelegitimiă a Biancăi a fost Caterina Sforza din relația tatălui ei cu Lucrezia Landriani. Unchiul ei a fost Ludovico Sforza "Il Moro", Duce de Milano, care s-a căsătorit cu Beatrice d'Este, iar
Bianca Maria Sforza () [Corola-website/Science/331144_a_332473]
-
avut loc niciodată. În martie 1492 s-a luat în calcul o căsătorie între Bianca și regele Iacob al IV-lea al Scoției, însă ideea a fost abandonată curând. La 16 martie 1494, la Hall, în Tyrol, ea s-a recăsătorit cu regele romanilor Maximilian I, care era văduv de la moartea tragică a mult-iubitei lui soții, Maria de Burgundia, la 27 martie 1482, când a fost rănită fatal după ce a căzut de pe cal. Al doilea ei mariaj a fost aranjat de
Bianca Maria Sforza () [Corola-website/Science/331144_a_332473]
-
era contactată de istorici care doreau o poveste exactă a faptelor, refuza să recunoască că a fost implicată; se spune că nu a reușit să-și revină niciodată după implicarea ei în canibalizarea mamei și fratelui său Eddy s-a recăsătorit și s-a stabilit în California; a încercat să se țină de promisiunea de a-l ucide pe Keseberg, dar a fost convins de James Reed și Edwin Bryant să renunțe. Anul următor a povestit experiența sa lui J. Quinn
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
al doilea fiu al unui monarh britanic. Actualul este Prințul Andrew, al doilea fiu al reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit. Până acum, Prințul Andrew nu are moștenitori pe linie masculină, în 1996 a divorțat și nu este recăsătorit. Soția Ducelui de York este cunoscută sub titlul de Ducesă de York. Notă: Titlul "Duce de Albany" a fost garantat pentru prima dată în 1398 de regele Robert al III-lea al Scoției fratelui său, Robert Stewart, titlul aparținând nobilimii
Duce de York () [Corola-website/Science/331389_a_332718]
-
s-a pregătit cu campionul Christian d’Oriola. A terminat pe locul 5, o dezamăgire profundă pentru ea. A participat și la Jocurile Olimpice din 1960 de la Roma. S-a retras în 1961 din cariera sportivă. În anul 1971, s-a recăsătorit cu Christian d’Oriola. În același an, a devenit căpitanul lotului feminin. Sub îndrumarea sa, Franța a câștigat în special medalia de argint la Jocurile Olimpice din 1976 de la Montréal și medalia de aur la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova. În
Kate d’Oriola () [Corola-website/Science/335074_a_336403]
-
60 de ani, în urma unui stupid accident de călărie pe Rotten Row în Hide Park. Atmosfera din reședința familiei Take Ionescu a fost surprinsă foarte bine de I.G. Duca: În urma decesului soției sale în aprilie 1918, Take Ionescu s-a recăsătorit cu Adina Cordescu, născută Olmazu, cu 33 de ani mai tânără decât el. Adina, cea de-a doua soție a lui Take Ionescu, provenea dintr-o familie de mici boieri buzoieni, înrudiți cu Constantin Sărățeanu, membru al Regenței de la sfârșitul
Biografia lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335149_a_336478]
-
există surse conform cărora actorul Mircea Șeptilici ar fi fost fiul natural al ilustrului politician. După moartea lui Take Ionescu, Adina a devenit doamnă de onoare a Reginei Maria, calitate în care a servit până în anul 1929, când s-a recăsătorit a treia oară. Adina Ionescu a încetat din viață la București în 1975 la vârsta de 84 de ani. În 1929 s-a recăsătorit cu principele polonez Jean Korybut Woroniecki. Datele despre locul și data încheierii acestei căsătorii nu sunt
Biografia lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335149_a_336478]
-
de onoare a Reginei Maria, calitate în care a servit până în anul 1929, când s-a recăsătorit a treia oară. Adina Ionescu a încetat din viață la București în 1975 la vârsta de 84 de ani. În 1929 s-a recăsătorit cu principele polonez Jean Korybut Woroniecki. Datele despre locul și data încheierii acestei căsătorii nu sunt foarte clare, existând și opinii că ea nu a existat de fapt, relația fiind doar una de concubinaj. Idila dintre Take și Adina Cordescu
Biografia lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335149_a_336478]
-
fiică, însă până în 1286 fii celor doi au murit și singura fiică în viață, Margareta, născuse o singură fiică, numită tot Margareta, concepută cu sotul ei, Eric al II-lea al Norvegiei, înainte ca aceasta să moară. Alexandru s-a recăsătorit, însă la începutul anului 1286 acesta a murit într-un accident în timp ce călărea spre casă. Soția sa, Yolande de Dreux, era însărcinată, însă în noiembrie 1286 orice speranță de a avea un fiu era imposibilă. În consecință, în Tratatul de la
Lista monarhilor scoțieni () [Corola-website/Science/335235_a_336564]
-
fost legat 43 de ani. A fost și președinte al Uniunii Federaliștilor Europeni (UEF). După pensonarea de la Collège d'Europe, a continuat să locuiască la Bruges. Din prima sa căsătorie cu Engelina Carolina Mary Kana avut o fiică. S-a recăsătorit cu Joanna Bral (pseudonim: Hanna Kirsten). În cursul șederii sale la Bruges, calvinistul și agnosticul Hendrik Brugmans s-a convertit la catolicism, fiind primit în această confesiune de episcopul de Bruges, Émile-Joseph De Smedt. Brugmans a fost un publicist neobosit
Hendrik Brugmans () [Corola-website/Science/335284_a_336613]
-
și Rodica Bujor veneau des să le asculte. După moartea soțului, aceasta a cântat cu Ion Piper, zis Piperuș, fiul lui Ion Piper bătrânul, cu țambalistul N. Sasu și cu vioristul I. Lăpădat din Tălpășești. După câțiva ani s-a recăsătorit și a făcut un taraf cu soțul Vasile Firoiu (vioară), basistul Ion Bălănescu și cu țambalistul N. Sasu. În timpul vieții, ea s-a preocupat să-și formeze urmași, inițiind pe nepoata sa Maria Piper, cântăreață căsătorită cu lăutarul Aristică Bobirci
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
a avut doi copii, un băiat (Ion, zis Nelu) și o fată (Veturia, zisă Pica). Ion I. Lapedatu urmează școala primară între 1883-1888, mai întâi în comuna natală, apoi la Brașov. Gimnaziul îl începe la Iași, unde mama lui se recăsătorise după moartea tatălui. După doi ani revine la Brașov și se înscrie la Gimnaziul Superior Greco-ortodox Român, apoi la Școala Reală, continuându-și studiile la Școala comercială superioară obținând bacalaureatul „cu distincție” în iunie 1898. În același an i se
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
Manuel Vals vorbește patru limbi străine: franceză, catalană, spaniolă și italiană A studiat istoria la Universitatea din Paris, Pantheon-Sorbona. În anul 1987 se căsătorește cu profesoara Nathalie Soulié, cu care are 4 copii: Benjamin, Ugo, Joachim et Alice. Divorțat, se recăsătorește în anul 2010 cu violonista Anne Gravoin. În anul 1980, la vârsta de 17 ani, Manuel Valls aderă la Mișcarea Tinerilor Socialiști pentru a-l susține pe Michel Rocard. Pe durata studiilor universitare, Manuel Valls se înscrie în sindicatul studenților
Manuel Valls () [Corola-website/Science/331607_a_332936]
-
Château de Saint Germain-en-Laye în afara Parisului, la 31 ianuarie 1599. Mireasa avea deja 40 de ani și uniunea s-a făcut doar pentru a asigura relațiile cu Casa de Bourbon. Ecaterina a murit fără copii în 1604. Ducele s-a recăsătorit cu Margherita Gonzaga la 24 aprilie 1606 la Mantua. Ea era fiica lui Vincenzo Gonzaga, Duce de Mantua și a soției acestuia, Eleonora de' Medici (o soră a Mariei de Medici, soția regelui Henric al IV-lea al Franței). Sora
Henric al II-lea, Duce de Lorena () [Corola-website/Science/331724_a_333053]
-
instanță, este foarte posibil ca dexteritatea sa muzicală să fi fost afectată ireversibil. Boala care începea să-l macine i-a afectat și viața familială. Relațiile cu prima sa soție, Tracy, au devenit tot mai reci. După divorț, s-au recăsătorit, pentru ca după trei ani să divorțeze din nou, definitiv. Jaco s-a mutat la New York, unde cânta sporadic, de multe ori dormind pe străzi. Pe scenă, părea că stăpânește situația, în viața reală însă, comportamentul său era greu de înțeles
Jaco Pastorius () [Corola-website/Science/331823_a_333152]