5,656 matches
-
ritmic În Albina românească Între 1838 și 1840. Cu ajutorul lui Honigberger, care se află la Iași În 18383, Albina devine și una medicală 4, și chiar una orientală. Între Iași și gazetele din Bombay 5, decalajul mediu dintre eveniment și receptare era atunci de circa patru luni6. Trebuie adăugat că Honigberger, după cum afirmă mai multe relatări, cunoștea bine limba română, pe care o vorbea la Brașov. De altfel, În 1850 exista și cerința ca „țara sașilor din Ardeal, ca și o
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Paul Cornea, Pompiliu Marcea, Edgar Papu, Ioan Alexandru ș.a. Comentarii teatrale dau Radu Beligan, N. Carandino, Aurel Baranga, Dinu Săraru, I. Cojar, Paul Everac, Dina Cocea, Ileana Colomieț. În prezentarea cărții străine, selecția realizată de Romul Munteanu a contribuit la receptarea unor importante lucrări de poetică, estetică și teorie literară, precum cele ale lui Michel Butor, H.-R. Jauss, Lucien Goldmann, Mikel Duffrenne, Jean Starobinski, Jean Rousset, a adus în atenție teoria poeziei ca montaj, poetica antiromanului, psihanaliza literară, structuralismul, texte
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
literare, precum „Gryphius” (1980), „Schubart” (1989), „Lenau” (1993). Inițial adept al scrisului convenabil și ușor accesibil, S. traduce, între altele, povestiri de Francisc Munteanu. Treptat își impune exigențe crescânde, ajungând - împreună cu cei interesați de revitalizarea literaturii - în miezul procesului de receptare a liricii universale contemporane. Fiind el însuși poet, prozator și eseist, această experiență îl leagă de personalități din generația sa. Încearcă - înainte și după plecarea din țară - să promoveze scrierile lor prin traduceri, prin recomandări și consilieri în mediul redactorilor
SCHLESAK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289558_a_290887]
-
istoric și critic literar, ST, 1988, 2; George Popescu, O viziune energetică integratoare, R, 1988, 3; Ioan Holban, Altfel despre Bacovia, CRC, 1988, 7; Z. Ornea, „Climat poetic simbolist”, RL, 1988, 15; Piru, Critici, 101-108; Laura Pavel, O istorie a receptării, APF, 1990, 3-4; Constantin Hârlav, Începutul și sfârșitul, „Interval”, 1990, 4-5; Ioana Pârvulescu, Punguța cu două (trei) prejudecăți, CNP, 1990, 34; Cornel Ungureanu, Posteritatea lui Creangă între fascicultură și pornoliteratură, O, 1990, 42; Monica Spiridon, Portretul criticului la tinerețe, R
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
italiană, absolvite în 1961. Este repartizată ca documentarist la Institutul de Istorie Literară și Folclor (ulterior Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei), începând, sub îndrumarea directă a lui G. Călinescu, cercetările asupra literaturii italiene și a receptării ei în cultura română, cărora le va consacra mai bine de patru decenii de activitate. În 1979 își susține doctoratul cu teza Neorealismul italian, tipărită parțial în „Revista de istorie și teorie literară” (1980). Debutează în „Studii și cercetări de
SCHIOPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
Luigi Pirandello, Grazia Deledda, Giovanni Tomasi di Lampedusa, Emilio De Marchi, Claudio Magris ș.a.), unor curente literare și concepte (neorealism, futurism, „poezie pură”, modernism, verism), aflate adesea în interacțiune și în alte spații culturale (francez, american), precum și unor aspecte ale receptării acestei literaturi. Monografia Boccaccio, proiectată ca o biografie intelectuală clasică, pune accent îndeosebi pe perspectiva etică și estetică a marelui povestitor, pe schema compozițională a Decameronului, relevând situațiile specifice din această capodoperă narativă și diversitatea fără precedent a personajelor, filiația
SCHIOPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
Academiei, 1982), sub coordonarea lui Ioan Lupu și a Corneliei Ștefănescu, și Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944) (I-V, 1997-2003), a cărei coordonare și-a asumat-o începând din 1995 împreună cu Ana-Maria Brezuleanu. Radiografie a receptării literaturii universale în spațiul românesc din perspective variate, aceste bibliografii analitice dau măsura reală a evoluției gustului literar în perioada modernă, a formării unei mentalități europene și a unei școli exegetice proprii, reprezentând totodată un punct de plecare eficient în
SCHIOPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
Alessandro Baricco, Novecento, București, 2002; Angelo Palego, Arca lui Noe, București, 2003; Umberto Eco, Pliculețul Minervei, București, 2003. Repere bibliografice: Dan Zamfirescu, Accente și profiluri, București, 1993, 157-162; Teodor Vârgolici, O lucrare monumentală, ALA, 1997, 371, 1999, 478; Teodor Vârgolici, Receptarea literaturii universale, ALA, 2001, 555. Il. M.
SCHIOPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
sau despre literatură. S. se numără între teoreticienii români ai conceptului de generație, în lucrarea Generație și cultură analizând, în premieră, și concepția lui Mircea Vulcănescu în această privință. Alte cercetări se referă la lectura publică și, în genere, la receptarea cărții de cultură în diverse medii sociale. Astfel, susținute și de un corp de ediții elaborate după un program adecvat, scrierile lui S. pot fi anexate sociologiei literare, dar și istoriei literare, pe care le provoacă din perspectiva mereu fertilă
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
inapetența filosofică și stilul prea crud al narațiunii. Filosoful Constantin Noica o găsește autentică și originală. O discuție care nu s-a încheiat încă. Dușmanii, din ce în ce mai iritați și mai inflexibili, dau un verdict negativ, radical. Opiniile lor nu tulbură însă receptarea, cu adevărat nemaipomenită, a trilogiei. În noaptea de 15 spre 16 mai P. moare în condiții nici azi elucidate. Unii vorbesc de un asasinat bine executat, adică fără urme, alții cred că a fost un accident tragic. Marele public percepe
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
profesor (inedit, 1/1965) și Jacques sau Supunerea (11-12/1969), în versiunea românească a Sandei Șora. Dramaturgia este reprezentată de Mircea Eliade (Coloana nesfârșită, 10-12/1976) și Marin Sorescu (un fragment inedit din piesa Vărul Shakespeare, 319-321/1990). Preocupată de receptarea scrisului românesc peste hotare, revista pune accentul pe transpunerea unor cărți în alte limbi, consemnată în cadrul unei cronici a traducerilor, și pe studii de critică și istorie literară vizând fenomenul cultural românesc, adesea privit și prin prisma considerațiilor unor scriitori
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
această trăire în oglindă pentru a recompune personalitatea celui dispărut. Romanul reconstituie evenimente politice și sociale din perioada interbelică și din cea următoare, alternând tipuri de relatări, planuri temporale, inserând reflecții și invitându-l pe cititor să se implice în receptarea narațiunii. Ca publicist, Ș. este un evocator al orașului Timișoara, căruia i-a dedicat câteva volume, interesante fiind comentariile privind viața culturală și literară a Banatului din Timișoara, memorie literară. I. 1919-1947. Istorie literară și amintiri (2000). SCRIERI: Cadavrul ambulant
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
prețuiască, alături de Émile Zola („unul din acele glasuri articulate ale omenirii”), de Romain Rolland, Maxim Gorki, André Malraux sau Constantin Stere, „umbrele rembrandtiene” din scrisul lui F. M. Dostoievski și chiar pe James Joyce (care are, prin S., una din primele receptări românești) pentru forța „materiei obscure” din romanul Ulise. Aprecia folclorul, afirmând, precum, mai târziu, Mircea Eliade, că „basmele noastre au elemente care ar putea revendica, în fața altor literaturi, o originalitate bine definită” (De la Petre Ispirescu la George Lesnea, C. Berariu
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
muzicalismul lui Pius Servien, R, 1967, 7; Solomon Marcus, Poetica matematică, București, 1970, 20, 23, passim; Victor Ernest Mașek, Artă și matematică, București, 1972, 40-45; Balotă, Arte, 224-240; Dan Oprescu, Pius Servien și Matyla Ghyka, VR, 1976, 5; Solomon Marcus, Receptarea lui Pius Servien, R, 1978, 11; Constantin Crișan, Nostalgia comunicării, Cluj-Napoca, 1978, 7-71; Mircea Anghelescu, Pius Servien - Bazil Munteanu. Avatarii unui concurs la Universitatea din București, MS, 1981, 3; Grigore Traian Pop, Pius Servien, R, 1981, 9; Matila C. Ghyka
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
text. Utilizând și achiziții ale esteticii informaționale, lucrarea Previzibil și imprevizibil în epică (1972) definește proza modernă la nivelul creației, prin trecerea de la „exclamativ” la „inclamativ” (acest atribut însemnând „zbor paradoxal al spiritului, cu aripile întoarse înăuntru”), iar la nivelul receptării prin creșterea gradului de imprevizibilitate al operei în relația cu cititorul. Interdependența valorilor în literatură (1987) e o cercetare sistematică, păstrând justa măsură în felul în care sunt apreciate autonomia și heteronomia unei scrieri: „interdependența” nu sacrifică „independența” valorilor extraestetice
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
ediții. În cel dintâi volum au fost incluse scrierile „începuturilor” (1897-1904), precum și cartea de debut, Povestiri (1904), notele și comentariile fiind realizate - aici și la toate celelalte tomuri - în colaborare cu Fănuș Băileșteanu, care se ocupa de geneza și de receptarea operei în epocă. Volumul, extrem de favorabil primit de critica literară, va fi distins cu o „mențiune specială” de juriul premiilor Perpessicius, făcând și obiectul unei dezbateri la Muzeul Literaturii Române. Au urmat alte șapte tomuri până în 1997, lucrarea oprindu-se
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
despre versatilitatea politicianistă, ipocrizii și „demagogii succesive”, forme de impostură socială, morală, culturală -, în temeiul captării unor formule caracterologice care nu rămân limitate la timpul lor originar. Profesor, critic și istoric literar de o solidă formație, sobru și exigent în receptarea actualității literare, distanțat față de „metodologiile” în vogă doar pentru o vreme, S. este un autor echilibrat și riguros, care alege să convingă, nu să seducă. SCRIERI: Camil Petrescu, Iași, 1973; Proza artistică a lui Tudor Arghezi, Iași, 1995. Repere bibliografice
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
cărții - Personalitatea lui Julien Green în literatura sa confesivă și Condiția dramatică a eroului în operele de ficțiune ale lui Julien Green - își află o deplină justificare. După cum, tot atât de îndreptățit este și solidul paragraf introductiv în care se urmărește procesul receptării operei greeniene, împreună cu disputele pe care le-a prilejuit. Trei ar fi aspectele specifice ale acestui proces: bilingvismul, apartenența la literatura catolică și locul pe care îl ocupă în tehnica narativă a scriitorului tradiția și modernitatea. În lucrare se glosează
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
ideologic, CNP, 1991, 2; Ruxandra Ivăncescu, Mihail Sebastian și Insulele Hebride ale spiritului, ECH, 1991, 5; Negoițescu, Ist. lit., I, 350-352; Florin Mihăilescu, Paradoxul literaturii sau Cazul Mihail Sebastian, ST, 1992, 7; Alina Pamfil, O carte între pietre sau Distorsiunile receptării, APF, 1992, 11; Aurel Martin, Mihail Sebastian, romancierul, București, 1993; Z. Ornea, La inaugurarea ediției critice Sebastian, RL, 1994, 49-50; Ioana Pârvulescu, Un debutant cu simțul deșertăciunii, RL, 1995, 20; Paul Cornea, Profesorul meu dintr-a opta, „Arc”, 1995, 2-4
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
presei periodice socialiste. Vaian se angaja, într-o „Convorbire săptâmânală” (rubrică permanentă), să continue orientarea literară de la „Contemporanul”, numindu-se el însuși „elev modest” al școlii lui Gherea. Nouă revista își propunea să promoveze o beletristica accesibilă tuturor, pregătind astfel receptarea literaturii „de valoare”. Versuri, schițe și nuvele, o rubrică intitulată „Scriitori vechi”, în care s-au reluat, între altele, poezii de Cezar Bolliac, Andrei Mureșanu, pitarul H. Ioanide și Al. Donici, alta de întrebări și răspunsuri, precum și ecouri literare, note
SAPTAMANA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289480_a_290809]
-
anumită constituție bio-psihologică primară și înnăscută, comună întregii specii; este un ansamblu de caracteristici durabile de forțe și proprietăți psihologice conduse de legi particulare, din care rezultă tendințele elementare, invariabile ale omului; constituie un ansamblu de sensibilități și capacități de receptare a impresiilor; dispune de o capacitate de creare a culturii, apărând în timpul producerii valorilor culturale, a idealurilor morale și a instituțiilor sociale. În concluzie, se poate susține că „natura umană este ansamblul unor capacități și forțe motrice durabile, care acționează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
face ca viața și comunitatea umană citadină să nu fie omogene și, în plus, prezintă pericolul unui amestec dăunător funcțiilor sociale, instituțiilor și relațiilor umane. Se pun probleme de adaptare a noilor indivizi, cum în egală măsură se pune problema receptării acestora în comunitatea existentă. Studiile de epidemiologie psihiatrică au menționat că aceste categorii sociale sunt cel mai expuse la factorii de risc pentru sănătatea mintală a comunității umane, ele constituind - prin conduitele lor străine modelului social întâlnit - factori perturbatori ai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
etapele de constituire a proceselor de dezechilibru psihosocial sunt prezentate schematic în tabelul de mai jos. Mecanismele socio‑patogenetice Etapele de constituire a proceselor de dezechilibru psihosocial Modalitatea de acțiune a factorilor morbigenetici Etiologic Funcțional Clinic Social Presiunea modelelor negative Receptare Încorporarea factorilor morbigenetici Elaborarea simptomatologiei psihiatrice Criza de structură și organizare socială Imitarea modelelor negative Înglobare Schimbarea imaginii persoanei Schimbarea dinamicii persoanei Tulburări de adaptare socială Identificarea cu modelele negative Asimilare Uniformizarea indivizilor, prin ștergerea diferențelor Adoptarea unor conduite unice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este unidirecțională, iar feed-back-ul este mai slab. 4. Învățarea prin descoperire Învățarea prin descoperire se referă la o situație în care materialul de învățat nu este prezentat într o formă finală celui ce învață (așa cum se petrece la învățarea prin receptare), ci reclamă o anumită activitate mentală (rearanjare, reorganizare sau transformare a materialului dat), anterioară încorporării rezultatului final în9 structura cognitivă. Dacă aplicăm ideea la sistemul metodelor de învățământ, va trebui să admitem că nu numai o metodă, ci mai multe
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
mai multor scopuri: comunicare, sistematizare, fixare, verificare. Este tipul de lecție cel mai frecvent întâlnit în practica educativă. Structura lecției: 1. moment organizatoric; 2. verificarea conținuturilor însușite: verificarea temei; verificarea cunoștințelor, deprinderilor, priceperilor dobândite de elev; 3. pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoștințe se realizează, printr-o conversație introductivă, în care sunt actualizate cunoștințele dobândite anterior de elevi, relevante pentru noua temă, prin prezentarea unor situații-problemă, pentru depășirea cărora sunt necesare noi cunoștințe; 4. precizarea titlului și a obiectivelor: profesorul trebuie
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]