3,182 matches
-
rezultat. Cornilescu (2001: 477) arată că structura nominalizare infinitivală + subiect este complet nominală. Cornilescu (2001: 478) observă că verbele care acceptă supinul nominal + subiect nu sunt foarte numeroase: verbe tranzitive care acceptă obiecte prototipice (și au pereche inergativă) și verbe reflexive cu interpretare reflexivă sau reciprocă: Ion cântă (cântece) > Cântatul lui Ion în baie a scrie, a picta, a decora, a pescui, a ara, a culege, a traversa, a semăna, a fotografia, a cheltui, a mătura, a deretica, a împleti, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
477) arată că structura nominalizare infinitivală + subiect este complet nominală. Cornilescu (2001: 478) observă că verbele care acceptă supinul nominal + subiect nu sunt foarte numeroase: verbe tranzitive care acceptă obiecte prototipice (și au pereche inergativă) și verbe reflexive cu interpretare reflexivă sau reciprocă: Ion cântă (cântece) > Cântatul lui Ion în baie a scrie, a picta, a decora, a pescui, a ara, a culege, a traversa, a semăna, a fotografia, a cheltui, a mătura, a deretica, a împleti, a visa, a fura
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
eveniment (citirea cărții, venirea la putere) sau pe procesul ce conduce la o schimbare de stare (cititul, venitul acasă târziu); verbele neergative selectează sufixul -t/-s (râsul, plânsul, respiratul); sunt compatibile exclusiv cu sufixul infinitivului lung unele verbe intranzitive inerent reflexive care se referă la schimbări de stare (a se ramoli − ramolirea lui Ion, *ramolitul lui Ion). Stan (2003: 75−76) a verificat această ipoteză pe verbele de la litera C din DEX 1996 (429 de unități) și a ajuns la concluzia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ca nume nude indefinite, pe când subiectele, nu, de unde rezultă că inacuzativele acceptă ca unicul lor argument să apară nud, dar inergativele, nu: Caiem rochas da montana − inacuzativ 'Cad pietre din munte' *Trabalham crinças − inergativ 'Lucrează copii' *Lavam-se crinças na banheira − reflexiv ' Se spală copii în cadă'. Torrego (1989)31 analizează ca participând la alternanța inergativ/inacuzativ construcțiile de tipul: ?Trabajan pressos 'Lucrează prizonieri' En aquella fábrica trabajan pressos ' În această fabrică lucrează prizonieri' (subiect locativ). Mackenzie (2006: 77) respinge ipoteza lui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a fost introdus de Babby (1980)39 și este limitat la verbele inacuzative care exprimă existența. Babby (2001)40 a atras atenția că inergativele nu sunt excluse din aceste construcții dacă o prepoziție locativă precedă verbul. În folosul demonstrației că reflexivele nu sunt inacuzative, Reinhart și Siloni (2004: 175) arată că reflexivele rusești nu trec acest test. 9. DE CE NU FUNCȚIONEAZĂ (DECÂT PARȚIAL) ACESTE DIAGNOSTICE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ? Lipsa unor teste sintactice relevante pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative/ergative din limba
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbele inacuzative care exprimă existența. Babby (2001)40 a atras atenția că inergativele nu sunt excluse din aceste construcții dacă o prepoziție locativă precedă verbul. În folosul demonstrației că reflexivele nu sunt inacuzative, Reinhart și Siloni (2004: 175) arată că reflexivele rusești nu trec acest test. 9. DE CE NU FUNCȚIONEAZĂ (DECÂT PARȚIAL) ACESTE DIAGNOSTICE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ? Lipsa unor teste sintactice relevante pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative/ergative din limba română a determinat apariția unor afirmații cum este aceea că sintaxa
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1966a) că avoir este un être à. Benveniste (1966a: 194) arată că a fi și a avea se aseamănă sub mai multe aspecte: pot funcționa ca auxiliare temporale; nu sunt pasivizabile; pot funcționa ca auxiliare pentru același verb (în funcție de caracterul reflexiv/nereflexiv al verbului); în restul situațiilor, ca auxiliare, sunt în distribuție complementară. Diferența fundamentală dintre cele două verbe este că a fi apare în construcții predicative, iar a avea, în construcții tranzitive. Moro (1997, apud Niculescu 2008: 257−258) arată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dacă ai la știință ori ba, dar eu slujesc la poarta raiului de multă vreme (Creangă). h. Eliptic: (50) Astă fată bine joacă, Numai are [defectul sau obiceiul] că-i cam șchioapă (Jarník-Bârseanu). Sunt rare (cu excepția reciprocului) cazurile de întrebuințare reflexivă a verbului a avea: (51) Să-i dau ce nu am acasă? Numai pe mine nu mă am acasă și cătanele mele (Reteganul); - în literatura veche, la scriitori moldoveni, uneori cu sensul de "a fi": (52) Pururea să ne avem
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
îmi propun să le cercetez în viitor: relația dintre verbele inacuzative și dativul posesiv; comportamentul nominalizărilor corespunzătoare verbelor inacuzative; adjectivele ergative; valența instabilă a inacuzativelor (spre deosebire de inergative), din punct de vedere diacronic și dialectal; explicația sintactică pentru variațiile de tip reflexiv/nereflexiv, sincronic și diacronic; existența, în istoria limbii române, a unor situații în care schimbarea modului de conceptualizare a unui eveniment din realitate să determine o schimbare de tipul trecerii de la tranzitiv la ergativ sau invers. A doua parte a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acuzative; istoricul interpretării verbelor inacuzative și teoriile diferite în care a fost cercetată această temă; inventarul și clasificarea verbelor ergative din limba română; descrierea alternanței cauzative și a analizelor care au fost propuse pentru acest fenomen; relația dintre ergative și reflexive, din punct de vedere semantic și sintactic; problema adjectivelor ergative; lista de limbi care au caracteristici ergative (deși unele dintre acestea au fost cuprinse în lucrări românești, nu s-a vorbit despre caracteristicile lor ergative). Am încercat să găsesc explicații
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pronumele de persoana 3 au sistem tripartit. Pronumele de persoanele 1 și 2 care nu sunt la singular au paradigmă de tip nominativ/acuzativ. Limbă fără pivot, dar care are atât pasiv, cât și antipasiv. Același sufix poate avea sens reflexiv, pasiv sau antipasiv. DYIRBAL Limbă australiană din familia pama-nyungan. Limbă vorbită în Queensland, Australia, aproape stinsă. Limbă cu partiție cazuală la nivel morfologic și ergativă la nivel sintactic. De obicei, A primește cazul ergativ, S și O primesc cazul absolutiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și pentru nume, S este marcat ca O, dar diferit de A; pronumele de persoana 1 singular și plural și cele de persoana 2 dual și plural au forme diferite pentru S, A și O. GUNYA Limbă australiană aproape stinsă. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. GURINDJI Limbă australiană. Partiție ergativ/acuzativ determinată de semantica grupurilor nominale. HALKOMELEM Limbă din familia salish, vorbită în Canada (Columbia Britanică) și în SUA (nordul Washingtonului). Circa 200 de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
direcționeze operațiile de coordonare și de subordonare sau antipasivul. Construcțiile focalizate, cele relative și cele interogative sunt nominalizări. În multe privințe, tiparul sintactic este cel acuzativ, sursa acestuia fiind frecvent construcțiile deergativizate. Deergativizarea se produce cu ajutorul sufixului -t, omonim cu reflexivul. O cauză externă explicită este întotdeauna individualizată. Suprimarea acesteia este suficientă pentru a inidica o cauză externă generică sau nedeterminată. În această limbă, noțiunea cauză externă nu este legată de animare sau de voință. Un verb intranzitiv poate fi întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Australiei. Circa 4 000 de vorbitori. Ergativitate superficială. PITTA-PITTA Limbă australiană (Queensland) din familia pama-nyungan. 2 vorbitori în 1981. Limbă acuzativă, cu rare apariții ale ergativului, determinate de semantica verbului. Ilustrează trecerea aproape completă de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. PONAPEANĂ Familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul micronezian. Limbă vorbită în Arhipelagul Micronezia. Limbă înrudită cu TONGANA. 15 000 de vorbitori. PUINAVEAN − Vezi MAKU. PUNJABI Limbă indo-europeană din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
persoana 3 sau orice alte nominale, prezența agentului (al doilea termen subordonat verbului, întotdeauna marcat) clarifică rolul și funcția gramaticală a primului subordonat (nemarcat). Numai în cazul pronumelor de persoanele 1 și 2, al doilea subordonat poate apărea fără primul. Reflexivul se obține prin repetarea a două pronume de aceeași persoană (1 sau 2), unul cu rol de agent, celălalt, de pacient. Predicatul nominal, care este o construcție nominală (obținută sufixal), nu verbală și exprimă existența sau posesia. Construcția nominală nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
e nonpronominal, e marcat cu cazul ergativ. Pivot sintactic S/A și S/ O. În structura antipasivă, A devine S, îndeplinind condițiile sintactice pentru subordonare și coordonare, iar O este repoziționat în cazul locativ. Astfel, structura antipasivă devine intranzitivă. Structura reflexivă, intranzitivă, diferă semantic de reflexivul din limbile occidentale: reflexivul arată că agentul acționează numai în mod voluntar asupra lui însuși. YIMAS Limbă polisintetică, papua, vorbită în Noua Guinee. 1 000 de vorbitori. Limbă ergativă la nivel morfologic, nu și sintactic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cazul ergativ. Pivot sintactic S/A și S/ O. În structura antipasivă, A devine S, îndeplinind condițiile sintactice pentru subordonare și coordonare, iar O este repoziționat în cazul locativ. Astfel, structura antipasivă devine intranzitivă. Structura reflexivă, intranzitivă, diferă semantic de reflexivul din limbile occidentale: reflexivul arată că agentul acționează numai în mod voluntar asupra lui însuși. YIMAS Limbă polisintetică, papua, vorbită în Noua Guinee. 1 000 de vorbitori. Limbă ergativă la nivel morfologic, nu și sintactic. Partiție ergativă complexă, determinată de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
S/A și S/ O. În structura antipasivă, A devine S, îndeplinind condițiile sintactice pentru subordonare și coordonare, iar O este repoziționat în cazul locativ. Astfel, structura antipasivă devine intranzitivă. Structura reflexivă, intranzitivă, diferă semantic de reflexivul din limbile occidentale: reflexivul arată că agentul acționează numai în mod voluntar asupra lui însuși. YIMAS Limbă polisintetică, papua, vorbită în Noua Guinee. 1 000 de vorbitori. Limbă ergativă la nivel morfologic, nu și sintactic. Partiție ergativă complexă, determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
perfectiv. Pentru ierarhia nominală, sunt relevante două criterii: persoana 1, nonsingular. Într-o altă interpretare, limba a trecut de la sistemul ergativ (vizibil astăzi numai sub forma unor argumente ergative fosilizate) la cel acuzativ. YUWAALARAAY Limbă ergativă aborigenă, din Australia, stinsă. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. YUPIK Limbi din familia eschimo-aleută, răspândite în zona de sud și centrală a peninsulei Alaska și în nord-estul Siberiei. Caracter aglutinant, polisintetic, afixal. Fiecare cuvânt conține obligatoriu numai o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sintaxa de tip acuzativ; în LAZ, ergativul marchează nominalul din poziția A (și niciodată pe cel din poziția S) la orice timp. Anexa 2 INVENTARUL VERBELOR INACUZATIVE/ERGATIVE DIN LIMBA ROMÂNĂ 1 (DEX 1998) A. PRIMARE (a) SCHIMBARE DE STARE REFLEXIVE A SE ABȚIGUI După ce a băut două pahare, Ion s-a abțiguit part. abțiguit, -ă nom. abțiguirea A SE CLOCI Apa s-a clocit în vasul de flori part. clocit, -ă nom. clocirea A SE ÎNNORA Cerul se înnorează înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
căldură part. prins, -ă nom. prinderea (prinsul − rar) A SE RAMOLI Ion s-a ramolit pe la 80 de ani part. ramolit, -ă nom. ramolirea A SE ZBÂRCI Lui Ion i se zbârcește pielea part. zbârcit, -ă nom. zbârcirea (zbârcitul − rar) REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) MUCEGĂI Gemul insuficient fiert se mucegăiește Vinul românesc mucegăiește part. mucegăit, -ă nom. mucegăirea, mucegăitul A (SE) PUTREZI Trunchiul copacului se putrezește Gunoiul putrezește la marginea orașului part. putrezit, -ă nom. putrezirea, putrezitul A (SE) RÂNCEZI Arahidele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
NAUFRAGIA O navă a naufragiat în Canalul Suez part. naufragiat, -ă nom. naufragierea A NĂPÂRLI Șarpele năpârlește toamna part. năpârlit, -ă nom. năpârlirea, năpârlitul A RĂGUȘI Ion a răgușit din cauza înghețatei part. răgușit, -ă nom. răgușirea, răgușitul (b) CONFIGURAȚIE SPAȚIALĂ REFLEXIVE A SE AFLA Cea mai adâncă piscină din lume se află în Belgia (agentiv: Președintele se află în Australia) part. aflat, -ă nom. aflarea (aflatul − rar) A SE ALEGE Când sosul s-a îngroșat, uleiul se alege deasupra part. ales
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
revine de la cules căpșuni part. revenit, -ă nom. revenirea, revenitul A SOSI Ion sosește luni la Paris part. sosit, -ă nom. sosirea, sositul A VENI Ion vine diseară de la Cluj part. venit, -ă nom. venirea, venitul (d) EXISTENȚĂ, APARIȚIE, DISPARIȚIE REFLEXIVE A SE IVI Zorile se ivesc/Ion se ivește de după colț part. ivit, -ă nom. ivirea, ivitul A SE RĂTĂCI Ion se rătăcește în pădure (agentiv, inergativ: Ion rătăcește prin pădure ca să se relaxeze) part. rătăcit, -ă (*omul rătăcit prin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din cenușă part. renăscut, -ă nom. renașterea (renăscutul − rar) A STAGNA Lucrările stagnează din cauza ploilor part. stagnat, -ă nom. stagnarea, stagnatul A SUCOMBA Unul dintre combatanți a sucombat brusc part. sucombat, -ă nom. sucombarea (e) EMISIE DE SUNETE, MIROS, SUBSTANȚE REFLEXIVE A SE PRELINGE Apa se prelinge pe perete part. prelins, -ă nom. prelingerea, prelinsul NEREFLEXIVE A ASUDA Pereții asudă, Farfuridi asudă și înghite part. asudat, -ă nom. asudarea, asudatul A CURGE Dunărea curge de la est la vers; Sângele curge pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
izvorăște de sub o stâncă part. izvorât, -ă nom. izvorârea, izvorâtul A TRANSPIRA Ion transpiră din cauza emoțiilor part. transpirat, -ă nom. transpirarea, transpiratul A ȚÂȘNI Apa țâșnește din asfalt part. țâșnit, -ă nom. țâșnirea, țâșnitul B. DERIVATE (a) SCHIMBARE DE STARE REFLEXIVE A SE ABURI Ochelarii s-au aburit tranz.: Ion a aburit geamul suflând înspre el part. aburit, -ă nom. aburirea, aburitul A SE ACCENTUA Inflația se accentuează în Ungaria tranz.: Importurile accentuează inflația (tranz., agentiv, alt sens "a marca prin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]