284,218 matches
-
pe această piață, impune o normare atentă și detaliată a tuturor situațiilor de fapt date de Întâlnirea dintre cererea și oferta forței de muncă, ceea ce ne permite să concluzionăm că această piață este cea mai organizată și mai reglementată. Necesitatea reglementării și organizării pieței forței de muncă, reiese din interesele sociale extrem de importante care trebuie apărate atât atunci când discutăm despre salariați cât și despre angajatori. Plecând de la unul din principiile fundamentale ale dreptului muncii că „munca nu este o marfă”, trebuie
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
garanteze un anumit statut. Nu se poate lăsa la latitudinea angajatorului stabilirea limitei minime a salarizării. Pe piața forței de muncă statul trebuie să impună prin norme o astfel de limită care să fie respectată de toți angajatorii. Legiferarea și reglementarea pe piața muncii trebuie să vizeze și un minim de condiții de muncă, un minim de zile de concediu pentru refacerea capacității de muncă a salariaților pe parcursul unui an de muncă sau un număr maxim de ore lucrate pe zi
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a intereselor legitime ale angajatorilor. Măsurile necesare, pot fi realizate Îndeosebi prin normele imperative privind garantarea În plată a unui salariul minim brut pe țară, stabilirea limitei legale maxime a timpului de muncă, a duratei minime a timpului de odihnă, reglementarea detaliată și riguroasă a concedierii individuale și colective, recunoașterea dreptului angajatorului de a organiza activitatea, de a da ordine și dispoziții obligatorii, dar și de a-i permite acestuia sancționarea disciplinară a salariaților care au săvârșit abateri disciplinare etc. Fără
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
normative necesare contextului social actual piața muncii ar fi Într-un dezechilibru total. O influență covârșitoare În legiferarea raporturilor de muncă din ultimii ani l-a avut procesul de armonizare a legislației interne cu acquisul comunitar. Astfel, statul a raliat reglementările dreptului muncii din țară cu cele de peste hotare deschizând noi modalități de abordare a problemelor apărute. Se poate concluziona, analizând În paralel legislația română a muncii și securității sociale cu dispozițiile directivelor și regulamentelor comunitare, că, În ansamblu România a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
în cooperare și cu acordul tuturor părților interesate, bazată pe rezultate conjugate ale științei, tehnologiei și experienței, vizând interesul major al întregii comunități și aprobată de un organism calificat pe plan național, regional sau internațional. Standardul este: un ansamblu de reglementări prin care se impun tehnici de lucru uniforme în diverse domenii de activitate. un document oficial conținând reglementări standardizate elaborate de un institut național sau internațional abilitat în acest sens. Catalogul standardelor române publică anual la secțiunea U-03 informare-documentare, biblioteconomie
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
interesul major al întregii comunități și aprobată de un organism calificat pe plan național, regional sau internațional. Standardul este: un ansamblu de reglementări prin care se impun tehnici de lucru uniforme în diverse domenii de activitate. un document oficial conținând reglementări standardizate elaborate de un institut național sau internațional abilitat în acest sens. Catalogul standardelor române publică anual la secțiunea U-03 informare-documentare, biblioteconomie, standardele internaționale adoptate ca standarde române(I) și standarde române® folosite în biblioteci STAS 12629/1-88 Descrierea bibliografică
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
an Ø CZU Ø Index de titluri 2. Publicații seriale Ø CZU Ø Index de titluri și de autori colectivi Ø Seria apare semestrial, din 1992 Ø Fiecare număr are 1000 intrări 2.1. Publicații oficiale Ø Informare bibliografică corespunzătoare reglementărilor ce definesc profilul în mișcare al societății românești Ø Începând din 1992, are cinci indexuri: titluri, materii, nume de persoane, responsabilități și titluri, sursa Ø Se înregistrează 1000 de documente bibliografice în fiecare număr 2.2. Note muzicale. Discuri. Casete
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
06/2007, pentru aprobarea metodologiilor de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic încadrat pe funcțiile din anexele la ORDIN nr. 2002 din 12/11/2007, privind modificarea anexei la Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plății salariilor la instituțiile publice, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 836 din 06/12/2007 Ø ORDIN nr. 2293 din 03/12/2007, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 866 din 18/12/2007. pentru aprobarea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Legea contabilității nr. 82 /1991 Ø ORDONANȚA GUVERNULUI nr. 119/1999 privind auditui intern și controlul financiar preventive, MO, Partea I, nr. 430 din 31 august 1999, cu modificările ulterioare Ø ORDONANȚA GUVERNULUI nr.112 din 31 august 2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcțiune, casare și valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului și al unităților administrative teritoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.425 din 1 septembrie 2000 Ø ORDONANȚA GUVERNULUI nr.
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
I. EXTRAS din Constituția României și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu privire la dreptul de proprietate. Toate reglementările cuprinse În Dreptul civil Românesc, cu privire la proprietatea privată și publică au la baza prevederile din Constituția României și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel : În art. 136 alin.1 titlul 4 din Constituție se prevede că proprietatea este publică sau privată
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și in condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului Statelor de a adopta legile pe care la considerăm necesare reglementării folosirii bunurilor, conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor". 2 . Cu privire la proprietatea publică, În art.136 din Constituție se prevede : Alin. 2 "Proprietatea publică este garantată și ocrotită prin lege și
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
pamântul era valoarea principală a patrimoniului unei persoane, iar mai târziu a fost reglementat prin codurile redactate in baza 15 Codului civil francez și al altor coduri de sorginte românească, care au evoluat În timp. Actualul Cod civil conține unele reglementări concise cu privire la dreptul de proprietate și dezmembrămintele ei, fiind susceptibil de noi Îmbunătățiri pe baze moderne și reglementări europene. 2. Despre dreptul de vecinătate La baza dreptului de vecinătate stau În primul rând prevederile constituționale cu privire la protecția proprietații private, prevederi
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
baza 15 Codului civil francez și al altor coduri de sorginte românească, care au evoluat În timp. Actualul Cod civil conține unele reglementări concise cu privire la dreptul de proprietate și dezmembrămintele ei, fiind susceptibil de noi Îmbunătățiri pe baze moderne și reglementări europene. 2. Despre dreptul de vecinătate La baza dreptului de vecinătate stau În primul rând prevederile constituționale cu privire la protecția proprietații private, prevederi care au fost prezentate anterior și din care rezultă că dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
așa cum s-a mai spus. Există În legea civila prevederi care dau posibilitatea proprietarilor de a abandona bunul lor mobil sau de a renunța pur si simplu la un bun imobil Înscris În cartea funciară. În legătură cu abandonarea bunurilor mobile există reglementări la nivel local prin care este restrâns acest drept, În sensul că proprietarul nu-l poate abandona În orice loc public, așa cum sunt instituite unele interdicții cu privire la autovehiculele vechi, abandonate pe străzi. De fapt, și cu privire la imobile legea prevede că
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
mecanismul si efectele negative ale scurgerii picăturii de apă de pe streșina unei case pe casa vecinului, este edificatoare următoarea speță : Un proprietar și-a construit casa chiar pe granița (hotarul care delimitează proprietățile de teren vecine, fără acordul vecinului, contrar reglementărilor legale și obiceiului locului.Dat fiind faptul că Înainte de ași construi casa pe aliniamentul de hotar preexista o altă casă, joasă, pe terenul vecinului asupra căreia se scurgea apa pluvială de pe streșina casei mai Înalte, peretele casei pe care cădea
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
distanțele pentru zona respectivă. Dealtfel, acest certificat se poate elibera pentru orice persoană interesată nu numai proprietarului vecin. Codul civil, prin art.613 oferă o soluție și În cazurile când pentru zona și subzona unde locuiește persoana interesată nu sunt reglementări oficiale și nici obiceiuri locale pentru plantarea de arbori. Pentru arborii mari distanța față de hotarul vecin este de minimum 2 metri, cu excepția celor mai mici de 2 metri, a plantațiilor și a gardurilor vii care rămân la 60 cm. În
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
de teren ce-i aparține ori să facă plantații de pomi, arbori, etc., dacă prin ceea ce face nu lezează interesele vecinului său. După cum arătam, aceste lucrări le poate face numai cu respectarea legii, dar dacă În zona respectivă nu există reglementări precise sau când reglementările existente nu acoperă situația concretă În care se află, se poate folosi de obiceiul locului practicat de localnici. Obiceiul sau tradiția este o practică ce se menține constantă În anumite zone sau localități cu privire la distanța dintre
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
aparține ori să facă plantații de pomi, arbori, etc., dacă prin ceea ce face nu lezează interesele vecinului său. După cum arătam, aceste lucrări le poate face numai cu respectarea legii, dar dacă În zona respectivă nu există reglementări precise sau când reglementările existente nu acoperă situația concretă În care se află, se poate folosi de obiceiul locului practicat de localnici. Obiceiul sau tradiția este o practică ce se menține constantă În anumite zone sau localități cu privire la distanța dintre construcțiile Învecinate, care acoperă
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
ha, invocându-se ca temeiuri juridice disp. art. 480, 584 cod civil nemodificat, Înseamnă ca in realitate prin Însăși natura, obiectul pretențiilor deduse judecății, prezenta acțiune intitulata revendicare grănițuire nu vizeaza pur si simplu delimitarea celor doua localități ci dimpotrivă reglementarea unor raporturi juridice strict civile constând in stabilirea sub aspectul temeiniciei sau netemeinicie a dreptului de proprietate a uneia dintre părti asupra terenului in litigiu, a liniei reale de hotar dintre terenurile deținute de părți. De altfel, În condițiile În
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
calea instanțelor de judecată a litigiilor care privesc raporturile de vecinătate s-a Înfăptuit dintotdeauna cu o oarecare dificultate, cu un consum mare de timp și nervi, din partea celor implicați direct În litigiu. Din cauza insuficientei cunoașteri de către majoritatea populației a reglementărilor juridice privind instituțiile legate de proprietate, fie și pentru că proprietatea și spiritul de proprietate a redevenit și s-a reinstalat după o Îndelungată perioadă de absență la noi În țară (posesia, grănițuirea, strămutarea de hotar și alte drepturi legate de
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
pentru a utiliza resursele de care dispun. În interiorul acestui spațiu discreționar se poate înscrie și satisfacerea unor interese particulare care nu au nimic de a face cu obiectivele sociale ale intervenției. Agenții de implementare sunt mai bine informați asupra resurselor, reglementărilor utilizabile pentru accesarea și folosirea lor, în comparație cu potențialii beneficiari ai intervențiilor. Din cauza „asimetriei informaționale „dintre agenți și clienți apar frecvente suspiciuni din partea acestora din urmă chiar dacă utilizarea resurselor se face în scopuri comunitare”. • Participarea agenților la intervențiile sociale este puternic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nu este însă numaiîn funcție de variabila „interes”, ci și de particularitățile culturale ale participanților. Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1tc "Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1" Acțiunile comunitare organizate în baza unor reglementări formale, de factură extralocală, se realizează de cele mai multe ori prin intermediul unor comportamente de „participare asociațională provocată” (A. Meister). Aceste comportamente diferă, se pare, atât de cele strict organizaționale (manifeste în organizații formale), cât și de cele strict asociaționale (manifeste în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
organizare, culese din „protocolul apaductului de pe Ulița Lungă din Șeica Mare, 1901”, următoarele: - societatea are încă de la înființare „statute” care cuprind norme legate de utilizarea apei din fântânile publice de către membri ai societății și nemembri, taxele de întreținere a „apaductului”, reglementarea succesiunii în cazul proprietarilor apeductului, funcțiile de conducere din societate (președintele, contabilul și „cassariul”); - societatea avea un organism de control asupra modului de utilizare a fondurilor de către conducere, organism ce apare cu numele de „comitet de supraveghere”; alteori, în locul acestuia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
vecinătății joacă rolul esențial; președintele și casierul societății este una și aceeași persoană cu casierul vecinătății; societatea nu dispune de un statut (deci de o expresie formalizată a modului ei de funcționare), vecinătății revenindu-i integral rolul de agent de reglementare și control pentru funcționarea societății. La cea de a doua societate din Șeica Mică participă membrii a șapte vecinătăți; rolul acestora este minim, în acest caz, ele constituind doar cadrele peste care se suprapun cele șapte echipe de lucru din cadrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
activitățile comunitare organizate de primărie. Primăria ca instituție de guvernare locală este un gen de interfață între birocrația locală și cea extralocală. Primăria este foarte importantă pentru antreprenor sau patron din perspectiva taxelor și a modului de aplicare a diferitelor reglementări publice. Pot, de asemenea, exista legături de interes între oamenii primăriei și cei de afaceri. Eșecul afacerii proprii poate fi pus, în anumite împrejurări, întemeiat sau nu, și pe seama modului în care funcționează primăria. Aceasta ar putea fi una dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]