11,435 matches
-
de care Kahn este pur și simplu incapabil. Kahn este în stare numai de genul de crimă impulsivă care l-ar fi făcut să-și lase victima acolo unde a căzut. Illmann aprobă din cap: — O analiză a declarației sale relevă un număr de discrepanțe față de faptele cunoscute, zise el. În declarația sa, el susține că a folosit un dres pentru strangulare. Probele arată însă foarte clar că au fost folosite mâinile goale. El zice că și-a înjunghiat victimele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mare, de calitate. Corpul este acoperit parțial cu o bucată de creton maro, iar picioarele sunt legate cu o bucată de funie. Vorbea rar, cu pauze între fraze, pentru ca sergentul să poată țină pasul cu el: — Îndepărtarea țesăturii de pe cadavru relevă capul aproape complet detașat prin tăiere de tors. Corpul însuși prezintă semne de descompunere avansată, care denotă că a stat în cufăr cel puțin între patru și cinci săptămâni. Mâinile nu prezintă semne că ar fi încercat să se apere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
din partea epică a Scrisorilor, Blaga din postume, Arghezi și Bacovia din câteva piese antologice asupra cărora se poate aplica o analiză mai epică. Dar cum să aplicăm la Barbu metodele pedagogice? Căci explicând După melci în cheie folclorică, fără a releva și existența unor planuri ascunse ce se referă la ritualuri ancestrale, deschidem o falsă analiză. O poezie de Ion Barbu scoasă din cadrul ei anume gândit își pierde imunitatea la vulgar, și este în primul rând cazul poemelor din maniera sa
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și universal. În același timp, lucrarea ne permite definirea corectă a personalității autorului Dicționarului Enciclopedic eminescian, reliefarea strădaniei sale incomensurabile pentru a surprinde și pune laolaltă întreaga creație a Luceafărului Literaturii și Culturii Românești. Este o datorie morală, științifică să relevăm ce muncă titanică, uriașă, de Sisif, a depus talentatul eminescolog, neobositul cercetător, în realizarea acestei Opere inestimabile, la care a trudit ani la rând, cu discreție și perseverență, și pe care ne-o oferă acum, cu generozitate, fără emfază și
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
Opere inestimabile, la care a trudit ani la rând, cu discreție și perseverență, și pe care ne-o oferă acum, cu generozitate, fără emfază și orgolii. Pe bună dreptate, acad. Eugen Simion subliniază câteva particularități ale psihologiei, personalității creatorului basarabean, relevând mai cu seamă perseverența, tenacitatea, persistența realizării proiectelor sale, „a lucrului bine făcut”. „Ține drumul drept, pe la mijloc și, de-i pornit într-o direcție - relevă Acad, Eugen Simion - n-o schimba până nu ajunge la locul cuvenit”. Numai un
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
Pe bună dreptate, acad. Eugen Simion subliniază câteva particularități ale psihologiei, personalității creatorului basarabean, relevând mai cu seamă perseverența, tenacitatea, persistența realizării proiectelor sale, „a lucrului bine făcut”. „Ține drumul drept, pe la mijloc și, de-i pornit într-o direcție - relevă Acad, Eugen Simion - n-o schimba până nu ajunge la locul cuvenit”. Numai un autor cu asemenea calități putea să construiască o asemenea operă, unicat, care onorează și definește, în mod strălucit și persuasiv, spiritul creator și patrimoniul Literaturii Române
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
și să colaborăm multivalent, în perioada în care păstoream destinele Institutului Universitar Pedagogic din Galați. Referindu-se la George Călinescu, autorul „Dicționarului Enciclopedic Mihai Eminescu” confirmă opiniile Acad. Eugen Simion și subliniază că, într-adevăr, «George Călinescu își propunea să releve cititorului „schema organică a operei lui Eminescu” și să demonstreze că „poetul tindea să creeze un univers în semicerc”». În Arumentum, Acad. Mihai Cimpoi ni se destăinuie cu privire la imensa, incomensurabila și dificila sa prestație științifică, creatoare în elaborarea Dicționarului, a
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
Și, după ce i-am citit și ultimul volum de poezii, tind spre a-mi contura convingerea că omul Valeriu Rață este întocmai cu scrisul său, cu poetul. Și de vă veți fi întrebând ce vrea să însemne asta, vă voi releva că poetul Valeriu Rață e el însuși în poemele sale, că nu e deloc un travestit, un ipocrit, cum vor fi fiind alții. Referitor la acei “alții”, Nichita Stănescu exclama: “Vai poetului care nu seamănă cu versul său“. Valeriu Rață
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
particularul” însemnând aici modul în care poetul se raportează la caracteristicile tehnicii poetice și la corespondența dintre combustia sufletul autorului (știind că această entitate din sructura poetului surclasează mentalul) și energia transferată cuvântului. Iată, ales în mod expres pentru a releva frumusețea “muzicală” în notă dramatică a versului clasic, un fragment din “Le mulțumesc de mii de ori” (înaintașilor săi direcți, cărora le idealizează trăirea): “Mi-e dor de ei și jalea îmi e mare.../ Ne-am despărțit când Cerul i-
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
ler“, „cuptor“, „solstițiu“, de Căluș de iarnă) și șase înălțătoare (până-n „solstițiul“ Călușului de vară, al trimiterii Solului - celor cu știința de a se face nemuritori - drept „ambasador“ al Daciei la Dumnezeu). „Secțiunea de aur“ a lui N. N. Negulescu se relevă până acum în „pentada“ volumelor de poeme: «Vesperale» (elegii, cu o prefață, «Temperatura elegiei», de Artur Silvestri, București, Editura Litera, 1983), «Sfera rostirii» (cu prefața «Poezia la ea acasă», de Mircea Moisa, Craiova, Editura Spirit Românesc, 2002), «Prelat în Regatul
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
noastră de sonetele lui Vasile Voiculescu): Îl caut munte cu munte / după rânduiala semnelor / Il caut prin oul apelor / și El e cu mine / de la nașterea lumii / în arborele gânditor / din steaua urechii drepte». În această remarcabilă direcție paradoxist-negulesciană se relevă și alte poeme din «Nunta Cuvintelor»: «Arde marea / de nu pot s-o scot / din corăbiile înecate / Uită-te: îmi cade umbra !» (Mă doare gândul); Mi-am luat mireasă noaptea / [...] / de mi s-a învârtit inima / ca roata universului; / până
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
Florin Ionel Cernat ne oferă o oglindă a spiritului său neliniștit, comunicând nu numai încercările de a le înlătura, dar și dorința de a se sacrifica pentru a le înțelege rostul. Dincolo de metalimbajul, care cere o lecturare atentă, ni se relevă un ego pios, smerit, fericit să accepte binecuvântarea divină: "Gheizerul din suflet mi-a răsărit pe buze, / Părinte mă privește! Sunt fără de veșmânt ... Cu vișini și agrișe, cu iarbă și cu frunze, / și îmi îndreaptă rostul iubirii spre Pământ" (Andromeda
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
apar și vor mai apărea, au dispărut, dispar și vor dispărea, altele! Atât de la cele dintâi, cât și de la cele din urmă popoare, românii au de preluat exemple, dar nu o vor face, câtă vreme nici propriile exemple nu sunt relevate și fructificate de către ei. Românii, plângând în clocote, ori râzând în hăhieli, trăiesc azi experimentându-și propria disoluție, ca neam. Dacă surâsurile și suspinele unui popor sunt în măsură să-i zugrăvească ponderat și demn, spiritualitatea și condiția socială, râsul
CONVOCARE EŞUATĂ, LA ÎNCENUŞAREA NADIEI . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363910_a_365239]
-
cuptoarele lor la Curtea de Argeș 10 iar centrul, Câmpulung( Muscel ), ca stins.11 De asemenea, pe harta 1 Centrele de Olărie din România, din aceeași lucrare,măi indică o serie de centre mici pe valea Argeșului (Cosești, Clucereasa, Piscani, Drăgoești). Documentele relevă că în 1906 mai funcționa pe langă centrul de olărie Curtea de Argeș, si o Școală inferioară de meserii secția ceramică, împletituri, tâmplărie. Această a fost reprezentată cu produse realizate de elevi la Expoziția Generală Română, București, 1906, primind medalie de aur
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
de redactor la postul de televiziune din Chișinău, în perioada 1972-1975. Ulterior a îmbrățișat activitatea de gazetar, care constituia pasiunea și vocația sa, motiv pentru care, ab initio, a dat admitere la o facultate cu acest profil, dar, așa cum am relevat, a fost exmatriculat fără drept de apel, pentru atitudinea sa de „bun român”. În perioada 1988-1990 este unul dintre liderii Mișcării Naționale pentru autodeterminare și independența Republicii Moldova, alături de intelectuali patrioți, în frunte cu Mihai Cimpoi, Valeriu Matei și mulți alții
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
Mihai Cimpoi consemna într-un capitol al lucrării sale, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, apărută în anul 1996, la Editura „Arc”, că Nicolae Dabija este „un lider de genearție, animator al „Renașterii basarabene”, ceea ce și noi am relevat cu pregnanță. De asemenea, ilustrul critic și istoric literar, referindu-se la calitatea domnului Acad. Nicolae Dabija de redactor șef al revistei „Literatură și Artă”, sublinia că meritul primordial al acesteia constă în faptul că „a impus o conștiință națională
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
acestui centru istoric atât de sărac și părăginit, în letargie, ajuns de comă și în comă, printre turnuri de biserici vechi se vede strălucitor muntele de aur decapitat și derocat de exploatările trecute, ale comunismului a tot biruitor! Strălucirea muntelui relevă bogăția pe care o conține și parcă adeverește cât de mare va fi profitul companiei de explorare și dezvoltare oferit de către noii vânzătorii ai României. În câțiva ani de exploatare modernă, intensivă cum ni se spune și putem crede, îl
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
363-371; 31 decenii într-un complex proces de transformare în sens capitalist, are în această perioadă un rol deosebit în dezvoltarea economiei de tip urban. Studiul dezvoltării principalelor orașe ale Olteniei din această perioadă, cu deosebire al Craiovei și Severinului, relevă cu pregnanță rolul deosebit al boierilor întreprinzători în fondarea și susținerea unor inițiative, stabilimente, societăți sau afaceri comerciale, industriale, financiare, de tip capitalist, modern 15. Contrar unor păreri privind dispariția boierimii din cauza incapacitătii acestei clase de a se adapta la
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
a studiat aproape tot ce s-a scris în decursul timpului, în alte cărți, în studii și articole de reviste, în diferite perioade istorice, despre Comuna Suceveni, despre populația acesteia, despre fiii săi etc. În acest sens, se cuvine să relevăm laudativ faptul că Profesorul Comșa a rezervat spații corespunzătoare evocării unor familii de fruntași ai comunei, sau a unor personalități de notorietate. După cum era și firesc, de fapt o datorie morală incontestabilă, autorul a evocat, a prezentat date semnificative cu privire la
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI DE POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364016_a_365345]
-
-l conturează armonios. Dar ce legătură există între plăcere, uimire, frumusețe desăvârșită și idei reci, ce par să îngrădească zborul? Răspunsul este simplu: zborul reprezintă o filozofie plăcută, o cauză și un efect simultane, iar filozofia, prin simpla ei explicație, relevă zborul, deoarece cucerirea văzduhului înseamnă îndeplinirea celui mai frumos vis al omenirii. Un vis asemănător unei obsesii, unui devotament pentru înălțarea omului pe verticală. Și totuși, filozofia este cea care înglobează în esența ei ideea zborului, pentru că ea cuprinde întreaga
FILOZOFIA ZBORULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371]
-
care - ca să folosesc o comparație - în lumea vegetală, atunci când vine vremea, dă naștere Primăverii. Reflecțiile sensibile ale autoarei, provocate de “La primavera” lui Botticelli, mi-au indus acest gen de regenerare sufletească în timpul citirii textelor cărții dăruite. Cartea aceasta, care relevă și obstacolele din viața autoarei, îi furnizează, implicit, cititorului și garanția înaltă că protagonista va continua să înfrunte demn și profund uman Viața, acest unic miracol care ar trebui să ne intereseze exclusiv, cum adânc reflectează autoarea în "Nebănuitele provocări
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
limba valaha / dacoromâna prim-născătoare și propagatoare de dadaism-Vinea-Tzara, ori în limbile: germană, rusă, spaniolă, italiană etc.), op „de temeinicie“ consacrat dadaismului - valah, mai întâi, prin Ion Vinea și Tristan Tzara, apoi european, de Zürich, si universal, de Paris - se relevă (aproape că la anteriorul, cel cu „desfășurări“ pe 1190 de pagini A-4, cel din 2010): (macrosecțiunea) „tomul 3“ (pp. 3 - 588), ori, mai exact spus, partea întâi, cu șapte secțiuni, numerotate cu cifre române, I - VII (fiecare secțiune încorolând
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
precum și prezența unor însemne iudaice, consecință firească a etapelor de formare și perfecționare a pictorului în tinerețea sa, el fiind născut în România și trăind o perioadă în Israel, înainte de a se stabili în Franța. Dar, mai cu seamă, se relevă marea originalitate a stilului Briss, unic și inconfundabil, poetic și spectaculos, puțin bizar dar nobil, oarecum ezoteric, suprarealist și chiar discret erotic. Bărbatul și femeia, peștele și pasărea, fundalul albastru sau auriu din tablourile expuse crează o narațiune care captează
EXPOZIŢIE LA HAGA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362836_a_364165]
-
miezul unui ev de foc, / Si-i dăm a-nsuflețirii noastre vamă. / Cei ce nu ard dezlănțuit ca noi / In flăcările noastre se destramă.” Dar o minte lucidă, nu avea să se înece în acele mistificări, curând, foarte curând, adevărul relevându-i-se. Și amintesc cuvintele lui Nichita Stănescu: „A venit toamna când luna căpruie catifelează genele aurii ale frunzelor, și un dor de Nicolae Labiș mă cuprinde și din nou la masa mea pun un pahar plin cu vin roșu
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
arată că reprezentanții Severinului în frunte cu același primar Simion Balaci și cei din Ada Kaleh, hotărăsc, împreună cu Ali Mustafa «că populația să-și procure lemne uscate din pădurea Turnu Severin pentru suma de 30 fiorini »5 O altă sursă relevă faptul că meseriași severineni au înfăptuit și o serie de lucrări de reparații în insula. Astfel, la 15 septembrie 1895, meșterul Ioan Constantinescu, adeverește că a primit suma de 15,30 fiorini pentru repararea școlii din Ada Kaleh. Interferențele culturale
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]