2,211 matches
-
sexuală) stă la originea procesului creator în genere, înseamnă că obiectul pasiunii desemnează, de fapt, tocmai acea "formă ideală" la care aspiră sufletul artistului. Dar starea sufletească a creatorului român (Lovinescu dixit) e prin excelență sentimentală, romantică (adică impregnată de resentiment) de aceea, admirația față de modelul occidental (specifică "fondului" nostru psihic colectiv) poate fi înțeleasă și ca o formă de sclavie erotică, generând toate acele "complexe" caracteristice unei culturi "minore". Aplicând "teoria" lui Girard ideilor lovinesciene, se poate spune că imitația
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
formă de sclavie erotică, generând toate acele "complexe" caracteristice unei culturi "minore". Aplicând "teoria" lui Girard ideilor lovinesciene, se poate spune că imitația "formelor" occidentale constituie o manifestare sui generis a "dorinței triunghiulare", adică a unui sentiment comun (bazat pe resentiment), care nutrește iluzia unicității, conducând, în fond, la disoluția personalității, la dispersia în anonimat. Conștient de asemenea pericol, romancierul Lovinescu va atribui "eroului" său un tip de conștiință scindată, care condamnă realitatea și reclamă refugiul în imaginar. Pe de altă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
va atribui "eroului" său un tip de conștiință scindată, care condamnă realitatea și reclamă refugiul în imaginar. Pe de altă parte, iubirea față de Mite trebuie înțeleasă ca o formă particulară de admirație pentru "modelul german" expresie a dorinței triunghiulare, semnalând resentimentul și, subsecvent, pericolul mimetismului steril -, pe când dragostea pentru Veronica lasă impresia unui sentiment mai firesc, mărturisind o trăire oricum mai "spontană" și mai "specifică", în deplin acord cu înclinațiile "temperamentului moldovenesc". Or, personalitatea poetului oscilează mereu între impulsul afirmării nestingherite
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
începuturilor și începuturile romanului, traducere de Paula Voicu-Dohotaru, prefață de Angela Ion, Editura Univers, București, 1983. Rougemont Denis de, Iubirea și Occidentul, traducere, note și indici de Ioana Cândea-Marinescu, prefață de Virgil Cândea, Editura Univers, București, 1987. Scheler, Max, Omul resentimentului, traducere de Radu Gabriel Pîrvu, studiu introductiv de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 1998. Shusterman, Richard, Conscience du corps. Pour une soma- esthétique, tr. Nicolas Viellescazes, Éditions de l'éclat, 2007. Todorov, Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, traducere de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Cea mai puternică emoție literară", în Adevărul, an 49, nr. 15 733, 27 apr. 1935 (apud E. Lovinescu. "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. III, p. 315). 98 Pentru E. Lovinescu, "lipsa de reacțiune moldovenească" e "o sublimare estetică a resentimentelor" (vezi "Miorița și psihologia etnică", în E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ed. cit., p. 647). În opinia criticului, geneza creației artistice presupune, după cum am tot spus, un proces de sublimare freudiană: "Pentru ca un sentiment să devină o obsesie e necesar
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
reacțiilor emoționale pe care le numim iubire" (p. 80). 121 René Girard, Minciună romantică și adevăr romanesc, traducere de Alexandru Baciu, prefață de Paul Cornea, Editura Univers, București, 1972. 122 Gherea interpretează alegoria Luceafărului ca pe o expresie camuflată a resentimentului: "Luceafărul desigur ar fi vrut să fie în locul lui Cătălin, în mândria lui ne pare că este ceva de al vulpei care, neputând ajunge la struguri, se mângâie cu ideea că-s acri, necopți, stricați. În orice caz, răspunsul este
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cu totul omenesc, cu desăvârșire real ca și toată poema" (Constantin Dobrogeanu Gherea, "Eminescu", în volumul Studii critice, I, Bucuresci [București], Tipografia Românulu, Vintila C.A. Rosetti, 1890, pp. 174-175). 123 După cum am avut prilejul să constatăm, Lovinescu consideră că resentimentul e caracteristic psihologiei noastre etnice (vezi articolul "Miorița și psihologia etnică", în op. cit., pp. 644-649), ceea ce înseamnă că sufletul românesc e un suflet... romantic prin excelență! 124 În Mite, de pildă, după episodul confruntării dintre Eminescu și Carp pe marginea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
D. Evolceanu în volumul E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. VI, ed. cit., pp. 612-616). După cum observă René Girard, "pretutindeni, în secolul XIX, spontaneitatea devine dogmă, detronând imitarea" (op. cit., p. 35). Plecând de la observația lui Max Scheler, potrivit căreia sursele resentimentului ar fi invidia, gelozia, rivalitatea, Girard trage concluzia că "starea sufletească romantică e pătrunsă de resentiment" (p. 33). Vezi și Max Scheler, Omul resentimentului, traducere de Radu Gabriel Pîrvu, studiu introductiv de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 1998. 125
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
observă René Girard, "pretutindeni, în secolul XIX, spontaneitatea devine dogmă, detronând imitarea" (op. cit., p. 35). Plecând de la observația lui Max Scheler, potrivit căreia sursele resentimentului ar fi invidia, gelozia, rivalitatea, Girard trage concluzia că "starea sufletească romantică e pătrunsă de resentiment" (p. 33). Vezi și Max Scheler, Omul resentimentului, traducere de Radu Gabriel Pîrvu, studiu introductiv de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 1998. 125 René Girard, op. cit., p. 37. 126 Idem, p. 120. 127 Idem, p. 187. 128 Vorba lui
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
devine dogmă, detronând imitarea" (op. cit., p. 35). Plecând de la observația lui Max Scheler, potrivit căreia sursele resentimentului ar fi invidia, gelozia, rivalitatea, Girard trage concluzia că "starea sufletească romantică e pătrunsă de resentiment" (p. 33). Vezi și Max Scheler, Omul resentimentului, traducere de Radu Gabriel Pîrvu, studiu introductiv de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 1998. 125 René Girard, op. cit., p. 37. 126 Idem, p. 120. 127 Idem, p. 187. 128 Vorba lui Denis de Rougemont, autorul faimosului tom intitulat Iubirea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dialoguri polemice și de soluții radicale se dădeau la noi încă de pe vremea lui Caragiale. La polul opus este fuga în Europa. A te expatria, a te pierde în Europa, a spori rândurile diasporei. Cei ce rămân acasă, plini de resentimente și complexe, se disprețuiesc și ne disprețuiesc pentru faptul că nu trăim în Europa (occidentală), că nu suntem europeni etc. puțini, foarte puțini, de fapt o infimă minoritate din care am îndrăzni să spunem că facem și noi parte adoptă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
doar de trei centre mari ale lumii și aliniată lor. Relația fundamentală și obligatorie maestru/elev literar dispare. Nu trebuie să existe literaturi dominatoare și literaturi dominate, literaturi de stăpâni și literaturi de sclavi (Etiemble). Cultura dominantă produce peste tot resentimente legitime. Lumea zisă a treia nu mai poate fi supusă nici unei tendințe culturale unificatoare, anglofile, francofile sau altfel. Orice hegemonism estetic și ideologic este de neconceput și deci respins. Eurocentrismul, rusocentrismul sau orice alte centre și centrisme sunt în principiu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
țării noastre. Simpla emulare și incitare nu sunt totuși suficiente. Aceste atitudini nu definesc în toată complexitatea lor procesul interior al luminării europene. Acesta începe să determine și reacțiuni teoretice de competiție, de concurență directă, printr-o răsturnare dialectică a resentimentelor acumulate. Reabilitarea presupune și o anume rivalitate creatoare, a faptei și creației competitive ca formă de compensație: Vie la noi scria paris Mumuleanu întrecerea la învățături cu celelalte neamuri, căci acesta este numai lucru ce este și va fi cu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
din viața satului În poezia lui Mihu Dragomir, cu titlu Recolta, apărută În nr. 6 al revistei Viața românească. Cu multă forță de sugerare, poetul redă dezvoltarea bobului. (Ă). Poetul nu uită să demaște fața adevărată a dușmanului de clasă, resentimentele cu care chiaburul Își varsă cota, ura lui neputincioasă, paralizată de vigilența mereu crescândă a țărănimii muncitoare (Ă)». Despre partea mai puțin realizabilă a baladei Lazăr de la Rusca (aceea În care poporul muncitor cere pedepsirea ucigașilor lui Lazăr Cernescu), Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ca și în cazul contactelor sovieto-iugoslave, sincopate (Cătănuș: 2004b, 75; Hrușciov: 1959, 809), în pofida disponibilității manifestate de către Gheorghiu-Dej în acest sens. În ciuda vehemenței cu care fusese atacat de către liderii de la București, rațiunea politică a prevalat în cazul lui Tito în raport cu resentimentele care puteau proveni din orgoliul său rănit. A înțeles că Dej fusese instrumentalizat de Moscova și că avea nevoie de relații favorabile cu RPR în delicata situație geopolitică în care Iugoslavia continua să se afle. Reapropierea lui Tito de lagărul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fără probleme absenței trupelor sovietice de pe teritoriul țării. În plus, sugera Bodnăraș, inamicii comunismului nu vor mai putea argumenta că statele est-europene nu aderă din convingere, ci din necesitate la cauza revoluției mondiale (Cioroianu: 2005a, 345-346). Acest ultim argument denota resentimentele lui Gheorghiu-Dej față de o brutală și cinică punere la punct pe care Molotov i-o administrase cu mai mulți ani în urmă, și care făcea referire la fragilitatea comunismului românesc și la condiționarea existenței sale de staționarea contingentelor sovietice pe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
internațional, uitând că numai acesta, nu individualitățile care îl compun, reprezintă forța motrică a mișcării revoluționare. Și cum partidul devenise sinonim cu Gheorghiu-Dej, concluzia se impunea de la sine. Motivele identificate de către Constantinescu pentru explicitarea poziției lui Doncea constau în, pe lângă "resentimentele care merg până la ura personală față de tovarăși", în "influența puternică mic-burgheză, burgheză chiar", în raport cu care acesta "s-a arătat foarte receptiv" (Tudor, Cătănuș: 2000, 152; vezi și Tănase: 2004, 66-70). Discursul nu l-a scutit pe Constantinescu de sarcasmul și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
asupra unei amprente ideologice cât mai profunde asupra vieții culturale și a societății în general, liderul PCR admonesta virulent atitudinile "de ploconire față de tot ce vine de peste hotare, fie că este valoros, fie că nu". Se pare că Ceaușescu manifesta resentimente față de liberalizarea internă din a doua jumătate a anilor '60, pe care de abia așteptase să o limiteze și treptat să o elimine total prin omniprezența și omnipotența partidului. Relaxarea controlului asupra societății fusese însă necesară pentru a induce în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
te-ai simțit la o masă în ajun sau cât de plăcută este o anumită femeie. În viața de toate zilele, nu putea suferi oamenii fericiți. Doar la modul general vorbea continuu de fericirea poporului" (Betea: 1997, 203). Exceptând inevitabilele resentimente pe care Bârlădeanu i le purta lui Ceaușescu deoarece fusese pensionat forțat în 1967, portretul pe care i-l schițează contribuie la înțelegerea motivațiilor fanatice, leniniste, aflate în subsidiarul gândirii și a deciziilor politice a succesorului lui Gheorghiu Dej. O
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
expresie a tehnicei ("Aprovizionarea României...": 9 mai 1975, 4-5). În continuare, se poate observa că anumite obiective politice internaționale ale RSR devin inteligibile în raport cu interesele sale economice. Astfel, dezarmarea, nucleară și nu numai, nu reflectă numai insecuritatea lui Ceaușescu și resentimentul de a nu poseda arme de distrugere în masă, ci și capital prost gestionat. "Cursa înarmărilor" consuma fonduri uriașe asupra cărora "statele mici și mijlocii", aflate "în curs de dezvoltare", emiteau pretenții indirecte. "Numai transferul sumelor alocate pentru înarmarea (sic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sus exemplul facultății de fizică iar acestea asigurau cele mai multe locuri de muncă după absolvire. Candidații care doreau să își construiască o carieră erau constrânși să urmeze o facultate cu profil tehnic și să învețe limba română, fapt care a sporit resentimentele minorității ungare față de conducerea de la București și societatea română, în general. Chiar dacă existau mai multe drepturi pentru maghiari în învățământul preuniversitar, părinții preferau să își înscrie copii la școli având limba de predare română, încercând astfel să amelioreze șansele de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o exacerbare a conceptului clasic de comunism național, fiind considerat "comunism asediat în căutarea celui mai scăzut numitor comun național". Dezideratul suprem al "comunismului xenofobic" rezidă în dinamica mobilizatoare a societății "pe care se străduie să o obțină apelând la resentimentul național". Trăsătura distinctivă a "comunismului xenofobic" este dată de faptul că "dușmanii săi ideologici sunt indistinctibili de dușmanii săi naționali" (Shafir: 1989a, 3). Iar unul dintre principalii dușmani era desigur Ungaria vecină și populația maghiară de pe teritoriul RSR. Putem considera
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Așa cum am putut observa, RSR, dar și, în diferite grade, celelalte state comuniste nu reușea să se integreze pe cât ar fi dorit în circuitul economic global din cauza necompetitivității produselor pe care le livra pe piață. De aici, o suită de resentimente care a amplificat animozitatea față de capitalism și pledoariile pentru "noua ordine economică internațională", discutată într-unul dintre capitolele anterioare. Însăși ideea de comerț bazată pe diviziunea productivității îi repugna leninismului romantic, deoarece se afla, așa cum teoretizase Marx, la baza motricității
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentru intelectualii na? ionali? ți romantici. Pentru a �nr? ut?? i lucrurile, trecerea la capitalism a avut adesea drept avangard? burghezia evreiasc? ? i alte interese str? ine. �n occident, evreii alc? tuiau doar o parte (o mic? parte doar) a acestui proces. Resentimentele nu puteau fi �ndreptate numai �mpotriva lor. (S? ne amintim printre altele cuvintele lui W.�H.�Vanderbilt: �La naiba cu na? ionalul ? stă! �). �n Rom�nia, tranzi? ia de la economia na? ional? la cea capitalist? ar putea fi cu u? urin?? identificat? cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
van, I. Chendi, Mircea Eliade ? i cu admiratorii de talia unui Pamfil ? eicaru. ?eicaru l? a comparat odat? pe Iorga cu �un stejar imens la umbră deas? ? i �ntins? a c? ruia nu poate cre? te nimic�116. Iorga avea resentimente fă?? de cei care considerau c? m�ndria lui era insuportabil? 117. Av�nd o fire suspicioas? ? i relativ labil? , era u? or de influen? at; schimb? rile bru? te ale atitudinii sale ? i influen? ele nefaste c? rora le
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]