7,552 matches
-
feerică, uriașă ca întindere, pietruită cu măiestrie, în marmură, pe hectare întregi. La marginea acestei curți se vedeau grajduri împărătești, acum prăvălii de suveniruri. În centrul acelei curți uriașe, se află un palat stil pagodă, în care, cândva, se putea resimți prezența împăratului. Acele întâlniri cu împăratul nu erau o joacă, acolo se venea cu treburi deosebit de importante. În acele întâlniri cu împăratul te puteai alege fie cu o funcție însemnată de stat ca recompensă, fie te puteai alege cu ce
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
sita mișcătoarelor picături, să țintească așa frumosul clar al firii și-apoi așternerea minunilor curcubeului! * Gândurile astea îl readuseră, s-ar putea zice, către momentul zilei pe care o trăia. Venise amurgul înmuindu-i pe nesimțite voința de la ceas diurn. Resimțea acum răceala întunericului ce se repezea peste el, peste tot, inundând locul în smoală grea, înțepenind firea... Ca orice drumeț având drept adăpost doar bolta, se lăsă încet jos, închipuind pat de tihnit popas din uscatul pământ pe care se
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
de astăzi. Omul care păcătuiește nu se simte bine singur și în aceste condiții vrea să-i atragă și pe alții în păcat și patimă, ca un fel de justificare și pretext pentru conștiița lui ce îl mustră. - Cum ați resimțit în închisoare privarea și lipsirea de libertate? - Trebuie subliniată și susținută realitatea că adevăratul om liber este acela pe care îl eliberează Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Deoarece libertatea fizică, exterioară, nu contează; nu poți (re)simți această libertate
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
Corint, 2007), retrospectiva este aici un mod de existență. Căci originalitatea în procesiunea istorică a operei lui Alex Ștefănescu nu constă în noutatea absolută, cu toate că descoperim multe astfel de noutăți, ci în reașezarea și reformularea operelor contemporanilor săi. Din necesitatea, resimțită de critic, redefinirii, s-au născut filierele, originalitatea presupunând legături adânci și depedențe de înaintași.Adevărul, într-o concentrată frazare, este că “ideile literare sunt deci -originale- hic et nunc , în diferite condiții date, în contextual fiecărei culturi naționale, care
IDEI LITERARE ŞI STIL ÎN OPERA CRITICĂ A LUI ALEX ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377861_a_379190]
-
vieții este transpus în versuri și astfel fiecare poezie capătă o semnificație aparte. Poetul ne poartă prin etapele principale ale vieții amintindu-și cu nostalgie de perioada copilăriei, expusă în poezia “Copil fiind”, trecând la etapa adolescentei, în care se resimt influențele iubirii împărtășite dar eșuate - poezia “Simt” și sfârșind cu ultima perioadă a vieții, cea a bătrâneții - poezia “Bătrânii”. Un alt factor ce influențează în mare măsură creația lirică este reprezentat de idealurile și țintele personale la care aspiră poetul
RECENZIE FLORIN ADRIAN HEBEAN, de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377952_a_379281]
-
idealurile și țintele personale la care aspiră poetul și pe care dorește să le atingă în viață fiind exprimate în poezii precum “Ea, viața” sau “Visul din noi” prin termeni metaforici precum “vise” și “speranțe”. Pe parcursul întregii creații lirice se resimt puternice influențe religioase, denotând faptul că, în momentele de răscruce ale vieții poetul a avut un sprijin demn de urmat, credința în Dumnezeu care l-a ajutat să treacă peste toate și i-a dat tărie să privească încrezător spre
RECENZIE FLORIN ADRIAN HEBEAN, de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377952_a_379281]
-
am mai scris niciun rând. Ultima discuție avută cu editorul și impresarul meu, Marcutzian, fusese destul de tensionată, însă lucrurile evoluaseră de atunci într-o direcție mai apropiată de proiectul meu decât de al lui, ceea ce mă face să fiu optimist. Resimt pregnant lipsa telefonului întrucât nu pot lua legătura cu dânsul sau cu Maria, având foarte multe să le povestesc. De aseară nu mai am nici Internet. Programul la care scriu, Microsoft Word, nu are nevoie de conexiune wireless, așa că-mi
DRUMUL APELOR, 28 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376325_a_377654]
-
autoarei, Grecia (cu Meteora, Salonicul), Spania (cu Granada, Toledo, Malaga și Strâmtoarea Gibraltar) și Viena. Ajunsă la Balcic, un topos mitic în viziunea sa, Elena Buică se simte deja ca acasă. În România la Pietrița, ia „o gură de aerˮ, resimțindu-se cu totul revigorată. Evident, peisajul natal, parte integrantă a ființei Elenei Buică, izvodește gânduri emoționante, memorabile: „Scriind despre vizitele făcute în țară, de fiecare dată mă încearcă dorința de a surprinde trăiri intense, îmbrățișarea dorului, freamătul codrilor, legănarea apelor
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
plâng în tăcere sub pleoapele ermetice.... VII. DILEME ( FRAGMENT 34), de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2287 din 05 aprilie 2017. Carlos disimulase degajare și naturalețe pe tot parcursul zilei și al serii, de când aterizase pe teritoriul românesc.Tensiunea resimțită în timpul cinei, efortul de a face o impresie bună familiei iubitei sale, zâmbetele cu care își însoțea fiecare răspuns, la întrebările ce nu mai conteneau, scrupulozitatea greu ascunsă, cu care gusta fiecare fel de mâncare, complet necunoscut, obiceiurile diferite ale
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
pare că telepatia dintre ei funcționa încă, destul de bine, deoarece Lea puse capăt serii, cu un gest de nerăbdare: Citește mai mult Carlos disimulase degajare și naturalețe pe tot parcursul zilei și al serii, de când aterizase pe teritoriul românesc.Tensiunea resimțită în timpul cinei, efortul de a face o impresie bună familiei iubitei sale, zâmbetele cu care își însoțea fiecare răspuns, la întrebările ce nu mai conteneau, scrupulozitatea greu ascunsă, cu care gusta fiecare fel de mâncare, complet necunoscut, obiceiurile diferite ale
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
este doar o trecere împiedicată, ca acel mers chinuitor al cailor legați la picioarele dinainte, pentru a nu se mai putea îndepărta de locul care le era destinat. Iar legătura pe care ea o purta fără de voie, începea să o resimtă ca pe un fel de cordon ombilical sugrumat, care nu o mai putea hrăni defel, dar pe care nici nu și-l putea reteza. Tot mai dureroasă era certitudinea că orice clipă i-ar fi fost dată să o trăiască
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
sociale care afectau Cuba. În 1960 se alătură grupului „10 Pictori ai Concretului". Pedro de Oraa, un alt membru al grupului dar și critic de artă scrie: „Sandu Darie exemplifică o solidă artă conceptuală, este un creator de avangrada". Se resimte aici teoria socializării artelor plastice lansată de Vasarely, care conștientizează rolul social al artistului și dreptul accesului cetățenilor la o artă liberă. Construcțiile industriale, tehnice, făcute de Darie sunt un raspuns efectiv la refuzarea artei abstracte și a învinuirilor că
SANDU DARIE – UN ARTIST ROMÂN ÎN CUBA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376099_a_377428]
-
ca o ars poetica, în demersul ei curajos și provocator de a-l apela pe Orfeu, zeul poeților și muzicienilor, pe care autoarea îi numește „anatomiști ai sufletului“, poate și în virtutea profesiei sale de medic, a cărei amprentă se va resimți pe alocuri, în identificarea și diagnosticarea negativității unui prezent derizoriu. Poeta ne propune o incursiune în lumea contemporană, deopotrivă seducătoare și respingătoare, văzută uneori în conexiune cu trecutul ei istoric și cultural deopotrivă măreț și degradant, dar nu lipsit de
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
ori săli de restaurant unde puteai să te ospătezi, sau să te răcorești cu o băutură. Când Dalia a revenit pe nisip și își ștergea cu prosopul stropii sărați, Gloria s-a repezit până la automatul de vis-à-vis să cumpere răcoritoare. Resimțea și ea efectul neplăcut al arșiței de afară la fel ca și Dalia. Nu a vrut să intre în mare pentru că intenționa mai întâi să-și protejeze corpul cu o cremă antisolară. Dalia nu rezistase tentației de a încerca mai
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
când la rândul său lua curba. Atunci, cum avea ceva viteză, șoseaua fiind umedă, nu a mai reușit să se înscrie și lovindu-se de parapet a zburat peste el rostogolindu-se în râpă. Doar impactul cu parapetul l-a resimțit când s-a declanșat și airbag-ul. De restul nu-și amintea nimic. Trifan, auzind că Dunca i-a salvat fiica de la moarte, i-a împărtășit și fetei vestea. Era o minune Dumnezeiască. Sigur cineva acolo Sus, în ceruri, avea
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
în sufletul nostru. Gândul este cel care atrage binele sau răul în existența noastră. Toate gândurile emise plutesc în aer ca niște mine amenințătoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs. O gândire sau o acțiune negativă este resimțită dureros de mii de organisme. De aceea există o lege a naturii și a științei conform căreia răul pricinuit altora ne face rău și nouă înșine. De aceea străduința de a ierta dușmanii și de a îndrepta spre ei numai
SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA SUFLETULUI de VALERIU POPA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375093_a_376422]
-
simți un pic stingher printre ei. Dar nu durează mult confuzi până observi rapid că și pe tine te tratează la fel de lejer, în caz că intri-n vorbă cu ei. Chiar de nu-ți vine să li te alipești cu sufletul, parcă resimți recunoștință pentru că nu ți se bagă-n viață cu forța. Și brusc știi ce lipsește: forfota balcanică. Aha, mare pagubă! E-un fel de distanță politicoasă, ca o igienă de la sine-nțeleasă a contactelor, ca să nu se rănească nimeni, nici măcar întâmplător
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
f: Frică, Frig, înFrigurare, mă aFund, aFară, reFuz, Fără etc. Și repetabilul un Fel de... toate acestea se aud ca un oFtat! Teama că ar putea rămâne fără amintirile sale, că ar putea fi părăsit chiar și de amintiri, se resimte în versurile poeziei Un fel de înfrigurare. Poetul are nevoie de amintiri ca de aer. Ele sunt pânza fin-țesută. De ea atârnă zilele poetului însingurat. Ca să nu se rupă această pânză, poetul restaurează chipurile dragi prin desen, asemenea unui grafician
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
liniștit, Copacii triști și mohorâți de peste dealuri Se lasă abandonați la cheremul scăzutelor temperaturi. O nouă răsuflare rece iarna-și trimite, Să-și marcheze teritoriul prin frisoane tăcute, Copacii înghețați ai pădurii trosnesc adormiți, Implorând milă răsăriturilor calde și cuminți. Resimt asprimea, dar rezistă cu demnitate Ostilităților ce au gesturi necontrolate, Până-mprejur armistițiul se instalează, Iarna puterea absolută și-o demonstrează. Ca un tunet în ochii lor se rostogolește, Dar nu le pasă, căci Soarele îi iubește, Obosiți și fără
OSTILITĂŢI LA ÎNCEPUT DE IARNĂ de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1460 din 30 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372775_a_374104]
-
un prăpăd la aceeași scară a întâmplărilor, nenorocirilor sau provocărilor asupra cărora oamenii sunt, de ce mai multe ori, nepregătiți și neputincioși (chiar dacă tot ei le declanșează, într-un fel sau altul!)... Nu împlinisem opt ani când Rucărul și rucărenii au resimțit din plin - la tot atâția ani după al doilea război mondial - vâlvătaia scăpată de sub control și la dimensiune apocaliptică a prăpădului incandescent, care a cuprins satul pe 25 martie 1953. Locuitorii mai vârstnici asemuiau prăpădul cu întâmplarea petrecută în urmă
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
tineri îndrăgostiți care lăsaseră vâslele deoparte și se sărutau, contopiți parcă cu freamătul codrului și șoaptele apelor. Pătru îi privi cu admirație, apoi, după câteva clipe de reverie privirea îi alunecă agale pe coapsele dezvelite ale soției și atunci parcă resimți fiorii dragostei. Privirile învăluiră voluptoase trupul frumos conturat al femeii, cu sânii îmbietori și ostentativi ce-i jucau la orice mișcare pe sub decolteul fără sutien. O dorință posesivă puse stăpânire pe el și din instinct începu să vâslească din ce în ce mai repede
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
ridica omul într-un plan superior sau de a-l coborî. Ei bine, toate acestea se leagă între ele, se condiționează într-un anumit fel, se generează unele pe altele ori se exclud de la sine provocând alt gen de urmări resimțite de cele în cauză. Toate se află într-un anume raport de cauzalitate pe care-l ignorăm aproape întotdeauna ori nu-l înțelegem, nu-l simțim, trecem pe lângă evenimente fără a face legătură între ele și suntem surprinși, nevoie mare
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
pe multe meridiane culturale pe care le-a frecventat, ca fiind un “altceva” în concertul lumii, a fost și rămâne o constantă a conduitei sale de creator de artă. El este împovărat de “ușurătatea” acestei nobile misiuni pe care o resimte ca pe o datorie impregnată de iubire” - Gheorghe Ceaușu. Dar nu orice iubire, ci una creștină, căci Dan Puric este un ortodox autentic și un roman adevărat, nefățarnic și nemitarnic. Drept urmare, cartea aceasta este rodul unor vaste lecturi și profunde
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
ducă visul de acum un deceniu mai departe, organizând o nouă ediție din Memorialul ”Ion Zaharia”, e drept într-un anonimat jenant, lipsa oficialităților, dar și a reprezentanților mass-media, ocupați ca de obicei în ultima vreme cu ”probleme” mărunte, fiind resimțită dureros de asistență. În fond ce este acest Memorial? O unică posibilitate anuală pentru depănarea unor amintiri de neuitat de către fostele glorii ale fotbalului gălățean, apoi scurte vizite la mormintele celor din rândul lor care s-au transferat în cer
MEMORIALUL ION ZAHARIA, LA UN DECENIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372183_a_373512]
-
fără egal.... XXIV. E PRIMĂVARĂ, de George Pena , publicat în Ediția nr. 1869 din 12 februarie 2016. E primăvară, prieteni, e primăvară! Toată câmpia zâmbește de-atâta verde; Pomii din livadă, floarea își cerne, Rândunelele se îngână prima oară. Se resimte iară-și mireasma de afară și cântecul ciocârliei ce abia se vede; E primăvară, prieteni, e primăvară, Toată câmpia zâmbește de-atâta verde. Prin satul îndrăgit , încă te înfioară Un piuit de pui și cântec de cocoși; La porți stau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]