6,418 matches
-
la întrebarea "cine suntem?" nu trebuie să fie neapărat o calitate sau un substantiv; "noi suntem oameni care facem un anumit lucru într-un anumit fel" poate fi cel puțin la fel de revelator" (Jasper și Polenta, 2001:293). Cei mai mulți constructiviști își revendică originea conceptuală în renumita lucrare a lui Berger și Luckmann, Construirea socială a realității, apărută în 1966. Ideea generală a acestei lucrări este că realitatea socială este construită în interacțiune (prin negociere interpersonală și înțelegere implicită bazată pe istorie și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de a face, mai întâi de toate, cu o idee ingenioasă, care înlătură categorisirea, mai bine zis, nu vrea să țină cont de ea. Ion Antonică și-a propus să apeleze la fantezia olarilor din regiunea Suceava. Ceramica modernă își revendică virtuți milenare, având înnaintea ei olăritul, care pentru anumite perioade, este singura mărturie a faptelor omuluiă Pe pămantul Moldovei s-a dezvoltat și tipul de ceramica neagră, care ne transmite din vechime mesaje de viață și de gust artistic, ceramica
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
care nu a aderat la Uniune este Maroc, care a avut o procedură contencioasă cu predecesorul Uniunii, retrăgându-se de fapt din Organizația Uniunii Africane, în anul 1984, când a fost recunoscută independența Republicii Arabe Democratice Saharawabi, asupra căreia Marocul revendică și acum suveranitatea. Sediul Uniunii se află la Addis Abeba, în Etiopia. Adunarea Uniunii Africane este compusă din șefi de stat și de guverne, fiind principalul organ cu puteri decizionale. Se reunește odată pe an în sesiune ordinară. Președintele este
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a preșidenției Consiliului Uniunii Europene, prin examinarea acestora Parlamentul exercitându-și de fapt atribuții de control indirecte. Capitolul 5 Implicarea Parlamentului European în adoptarea actelor comunitare Parlamentul European începând cu proiectul Uniunii Europene din februarie 1984 numit Proiectul Spinelli își revendică statutul de legislator împărțit cu Consiliul de Miniștri 400. La acel stadiu al construcției europene, echilibrul interinstituțional nu recunoștea Parlamentului European decât o putere limitată de deliberare, care treptat a fost lărgită prin tratatul de la Maastricht, care a inițiat procedura
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
bugetare, de control politic, supravegherea activității Comisiei, competențe în domeniul relațiilor internaționale, Parlamentul european a devenit, pas cu pas, o instituție vitală a Uniunii Europene. Parlamentul European începând cu proiectul Uniunii Europene din februarie 1984 numit Proiectul Spinelli și-a revendicat statutul de colegislator. La acel stadiu al construcției europene, echilibrul interinstituțional nu recunoștea Parlamentului European decât o putere limitată de deliberare, care treptat a fost lărgită prin tratatul de la Maastricht, care a inițiat procedura de codecizie pentru anumite materii și
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ʺ Statutul Societății culturale « Junimea'90 » STATUTUL SOCIET-ȚII CULTURALE „JUNIMEA ʹ90ʺ Dispoziții generale - selecțiuni - Art. l. Societatea Culturală „Junimea ʹ90ʺ se constituie la inițiativa Muzeului Literaturii Române Iași și a unui grup de scriitori (după o idee de Lucian Vasiliu), revendicându-se de la tradiția culturală ieșeană. Art. 2. Societatea Culturală „Junimea ʹ90ʺ, denumită în continuare Asociația, este o asociație culturală, neguvernamentală, persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, funcționând pe perioadă nedeterminată, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului 26/2000, cu privire la asociații
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ideea unei clase burgheze și a unei clase proletare antagonice, astăzi situația este mult schimbată. Prin efectul revenirii unei teorii, reculul teoretic și practic al marxismului, ca școală de gândire și corp de precepte de bază pentru partidele care își revendică aici originile, conduce la un recul al clasei muncitorești drept clasă în sine, organizată și mobilizată în fața adversarului, burghezia. Acest recul explică poate, în parte, că la rândul ei, burghezia se simte îndreptățită să se afirme și mai deschis în calitate de
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
omul nu rămâne niciodată același (nu așa stau lucrurile în romanul lovinescian, unde personajul e mereu identic cu sine, diversitatea lăsând loc repetiției și clișeului). Drept urmare, dacă principiul mimetic-pictural guverna arta vechiului roman, îndatorată doar "memoriei voluntare", noul roman se revendică în schimb de la procedeul "muzical" al memoriei involuntare și de la o structură deschisă, dinamică, modelată de "imaginea ascunsă" a timpului îngropat în pagina scrisă. Trebuie precizat acum că, deși se numără printre primii exegeți care au semnalat amestecul de elemente
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
trecutului" (e vorba despre o reacție pur instinctuală, caracterizând psihologia omului comun, "natural"); 2. depășirea experienței personale prin resuscitarea unui trecut îndepărtat, ce vizează afirmarea conștiinței istorice și naționale, întărind totodată "sentimentul continuității psihologice" (de la o astfel de atitudine se revendică majoritatea curentelor tradiționaliste, și îndeosebi sămănătorismul adică literatura "moldovenească" prin excelență și, nu mai puțin, memorialistica); 3. refugiul în trecut prin "retrăirea perpetuă" a acelorași sentimente și deprinderea unor automatisme, cu precizarea că paseismul acesta nu e înțeles acum ca
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lovinescian se dovedește un reflexiv și un contemplativ, cu precizarea că activitatea sa intelectuală "nu pornea dintr-un instinct de continuitate în timp" (ca în cazul lui Eminescu, care exalta trecutul glorios și istoria neamului din acest motiv poetul fiind revendicat de curentele tradiționalist-naționaliste), ci numai "din jocul superior al unor forțe spirituale, ce-și găseau satisfacția în simpla lor destindere fără altă finalitate", în genul unor acte reflexe. Bizu e un om fără însușiri și fără personalitate. Sentimentul morții învinge
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
caracterului de "autobiografie spirituală" al nuvelei Sărmanul Dionis (oare nu tot o astfel de "autobiografie" scrie și Lovinescu, în opera lui literară?), referindu-se apoi la acuitatea analizei psihologice din celelalte proze (îndeosebi din Cezara). Altminteri, interpretarea lui Ibrăileanu se revendică de la aceleași premize psihologiste, potrivit cărora "farmecul inefabil" al lirismului eminescian se cuvine detectat în capacitatea de sugestie și în muzicalitatea limbajului. Or, recursul la sugestie presupune refuzul transcrierii mimetice a "realității", al ancorării în biografic și în istoric, în favoarea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lovinesciană a biografiei și operei poetului "nepereche" nu se regăsește integral în niciuna din cele trei categorii sus pomenite (chiar dacă autorul lui Mite insistă asupra caracterului reprezentativ, specific național, al operei eminesciene). Spre deosebire de colegii săi de generație, "liberalul" Lovinescu își revendică, onest, dreptul la infidelitate și la greșală, aducând în sprijinul propriilor "teorii" "argumente" subiective, de ordin pur afectiv, ca în următoarea mărturisire: "De când țin o carte în mână, personalitatea lui Eminescu m-a covârșit, și am purtat-o în mine
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pretext pentru a face un periplu erudit în estetica Antichității, coborând în timp până la rădăcina disocierii eticului de estetic, moment prim al esteticii europene și referință fondatoare a gândirii românești asupra literaturii, dintotdeauna obsedată de autonomie. De la estetica aristotelică se revendică și teoreticienii mai noi ai melodramei precum Peter Brooks, James L. Smith, Michael R. Booth, Frank Rahill ș.a., citați în carte, care au reevaluat această formă specifică culturii moderne nu din perspectiva "simplității" construcției melodramatice, ci a complexității mecanismului receptării
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Adevărul". Din punct de vedere pragmatic, modificarea sau desființarea granițelor poate acorda noilor veniți acces la unele resurse limitate (financiare, informaționale etc.) și poate amenința privilegiile pe care le aduce statutul de biserică unică a lui Dumnezeu pe care îl revendică majoritatea formațiunilor religioase. Conform teoriei lui Baker, granițele identității religioase prezintă o serie de caracteristici definitorii: 1. Subdiviziunile. Într-o comunitate religioasă pot exista granițe între diferite categorii de membri. De exemplu, în cadrul celei mai largi granițe religioase creștine, există
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
2000). Criza de autoritate se referă la faptul că nu există un mecanism prin care informațiile publicate online să fie verificate înainte de a fi făcute publice sau amendate. Astfel, au apărut o multitudine de "experți instant" indivizi care își pot revendica acest statut fără a fi nevoiți să treacă testul de validare al comunității religioase din care fac parte. În consecință, comunități virtuale care au fost constituite cu scopul de întărire, de îmbogățire a cunoștințelor și trăirilor religioase ale membrilor descoperă
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
fiind liberali și intră în conflict cu facțiunile de orientare fundamentalistă ale aceleași confesiuni. Comunitățile de acest tip pot fi grupuri de dezbatere, care împărtășesc identitatea confesională a bisericii la care aderă membrii (de exemplu, comunitatea Oxigen), sau formațiuni care revendică identitatea confesiunii religioase, despre care consideră că a fost trădată sau pierdută de marea majoritate a credincioșilor (de exemplu, comunitatea Biserica Ortodoxă Liberă). Punctele forte ale comunităților de acest tip sunt deschiderea la schimbare în vederea creșterii și dezvoltării înțelegerii adevărului
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
concurența pentru electoratul rural și chiar dincolo de colaborările oportuniste, antipatia reciprocă dintre țărăniști și legionari. Ascultându-le discursul public, te-ai fi așteptat la fenomene fuzionale sau măcar la potențări reciproce și alianțe durabile. Dar, cum spui, național-țărăniștii se puteau revendica de la creștinismul "standard", în vreme ce legionarii descindeau pe acest plan din ceea ce tu numești erezie, iar eu aș defini drept mutație modernistă a religiei. Cazul extrem este Germania hitleristă, unde se observă foarte clar că ezoterismul nazist și creștinismul sunt două
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
prieteni. Intolerabilă"132. Unul din criteriile de sistematizare a exilului constă în poziționarea geografică. Însă el nu are granițe fizice, datorită publicațiilor la care participă scriitori din toate zonele, datorită filiațiilor ce se păstrează dincolo de distanță. Alexandru Busuioceanu, de exemplu, revendicat de exilul spaniol, nu aparține unei singure zone. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca găsesc în el un susținător al culturii românești și un bun prieten. Maturitatea sa creatoare se stabilește în exil ca o necesitate sugestivă: poezia reflectă singurătatea, dezrădăcinarea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
activitate"178. Primul volum din corespondență se încheie cu o scrisoare din 6 februarie 1951, în care speranța stă alături de deznădejde, bucuria de tristețe, și, afectiv, mama alături de fiică. Orice cititor al scrisorilor poate identifica sursa nevoii obsesive de a revendica biografia și istoria, de a reînnoi permanent legăturile cu trecutul. Din când în când apar în Jurnal, nu pagini, ci rânduri despre Ecaterina Bălăcioiu. Cu reținere exacerbată și cu durere, autoarea simte nevoia să se confeseze. Mai întâi Jurnalului, apoi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Primul nivel explică substituirea vieții reale cu reprezentarea imaginară pe care oamenii o au despre ea. Pe fondul situației economice de după război, comunismul promite o viață mai bună și egalitate între membrii societății. Prioritatea partidului este însă preluarea puterii ca să revendice legitimitatea ideologiei. Funcția de integrare a ideologiei, spune Ricoeur, este evidentă în cazul "ceremoniilor comemorative datorită cărora o comunitate oarecare reactualizează oarecum evenimentele pe care le consideră a fi întemeietoare pentru propria ei identitate"242. Sărbătorile naționale, comemorările și cultul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
avea nevoie să demonstreze crearea unei generații desprinse de trecut și gata să răspundă "Prezent!" noilor sarcini politice"273. În urma dezghețului din a doua jumătate a anilor '60, numeroși scriitori sunt reabilitați și, pentru a demonstra desprinderea de cultura sovietică, revendicați drept precursori ai culturii socialiste. Rolul Undelor scurte este de a demonstra opusul. Primul dezgheț apare datorită acestei noi generații care are dreptul de a-i respinge pe predecesorii contaminați de realismul socialist de tip sovietic. Din rândul lor se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
plin de certitudine, natural. Faptul că autoarea folosește persoana întâi inspiră încredere, deoarece dă cititorului sentimentul că ceea ce consemnează este adevărat și se petrece aievea. Spontaneitatea, sinceritatea și autenticitatea sunt atributele fără de care textele și-ar pierde calitatea de document revendicată de autoare. Concomitent cu lectura lor se formează o înțelegere tacită între lector și autorul implicit, despre modalitatea de parcurgere a ideilor. Naratorul nu iese din propriul câmp de experiență, iar eul generator de idei este omniprezent. Jurnalele sunt construite
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Și ne înțelegeam atât de bine!" (p. 73). Recuperarea lui este cumva posibilă în acest caz, nu și atunci când el dispare încetul cu încetul din pricina "Doctrinei", dispariție echivalentă cu reeducarea. Din oameni nu rămâne decât o piele întinsă, și aceea revendicată de sistem. Ambii parteneri aderă la Doctrină orbește, fără să cântărească bine consecințele, însă numai unul le conștientizează, văzând ce se întâmplă cu celălalt. Din momentul în care fenomenul începe să se producă, chipul i se șterge, urmând să fie
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
România, între mamă și fiică are loc un schimb de scrisori impresionant ca volum și ca amestec de sentimente și idei. Speranța stă alături de deznădejde, bucuria de tristețe, și, afectiv, mama alături de fiică. Lucrarea identifică sursa nevoii obsesive de a revendica biografia și istoria, de a reînnoi permanent legăturile cu trecutul. Din când în când apar în Jurnal, nu pagini, ci rânduri despre Ecaterina Bălăcioiu. Cu reținere exacerbată și cu durere, Monica Lovinescu simte nevoia să se confeseze. Mai întâi Jurnalului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
prevadă (de ce nu - să și... prevină?!) surpările de teren din prejma casei părintești. Temperez pe cît pot o astfel de ,,acuzație “, cu argumente care-mi stau la îndemînă, dar ochii nu mi-i iau de la acest țăran înțelept, cum se revendică; și mai ales, îmi stăruie-n urechi povața lui, să merg pe jos cît oi putea mai mult, în viață, dă-o-ncolo de grabă, zice, ea face ca numai trupul să răspundă la apel, motivînd că vine și spiritul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]