6,715 matches
-
primii vizați de coordonatorul seriei, P. alcătuiește o ediție din scrierile de critică literară ale lui Mihail Chirnoagă, recuperate din manuscrise și din presa anilor 1930-1940. Volumul, intitulat Basoreliefuri (1977), atrage atenția asupra unui critic și istoric literar aplicat și riguros, informat temeinic, analist pătrunzător, pertinent în evaluările și situările pe care le operează, atras de expunerea clară și transparentă. Ilustrate mai întâi în eseurile, studiile și comentariile publicate în presă, aceste calități ale lui P. sunt legitimate în Scriitori români
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
și forța expresiei cu informația la zi și regulile obiectivității. Era o scientizantă [...] cu gustul poeziei și simțul relativului, o inductivă cu mari apetențe teoretice. PAUL CORNEA Vocația cercetătorului și a universitarului, defel neglijabilă, determină, la Ioana Em. Petrescu, profesarea riguroasă și exactă a categoriilor disciplinelor angajate în demersul științific întreprins. Refuzându-și „frivolitatea” lecturilor influențate de componenta emoțională a receptorului, chiar și avizat, ea raționează sacrificând impresiile, obținând în schimb o geometrie a interpretării, marca și expresia studiului pasionat, fascinat
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
a explorărilor întreprinse de O. în domeniul istoriei literare și culturale se vădește în lucrările Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar (1980) și Presa buzoiană și râmniceană. Dicționar bibliografic (I-III, 1995-2001). Autorul, specialist în biblioteconomie, se dovedește și un istoric literar riguros. În prima lucrare sunt sintetizate date biobibliografice, note, bibliografie, texte inedite sau rare, controverse biografice, iconografie despre scriitorii și oamenii de cultură născuți în zona Buzăului, începând din secolul al XVII-lea până în contemporaneitate. În cea de-a doua sunt
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
un proces de dezvoltare extrem de rapidă, problema cea mai dificilă a ei era aceea a măsurării empirice. Sociologia nu ducea lipsă de teorii. Acestea erau însă, în cea mai mare parte a lor, vagi, speculative. Lipseau datele empirice sistematice și riguroase care ar fi putut testa teoriile existente, oferind totodată o bază mult mai solidă noilor construcții teoretice. Ultimele decenii au adus dezvoltări spectaculoase în metodologia cercetării empirice, dar în momentul actual se prefigurează o nouă criză a sociologiei: o criză
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
substanțe nutritive, nivelul temperaturii, al umidității, al zgomotului etc. reprezintă, în ceea ce privește organismul uman, cerințe determinabile cu o precizie destul de ridicată. Referitor la sistemele sociale, cunoașterea cerințelor funcționale se află de abia la începuturile sale, oferind puține posibilități de identificare empirică riguroasă. Din acest motiv, analizele funcționale sunt cel mai adesea calitative, la nivelul ipotezelor teoretice, decât cantitative, verificabile empiric. Știm că diferitele sisteme sociale au nevoie de o integrare a părților, dar nu avem încă nici un fel de instrumente pentru a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
greu putem determina volumul și tipul de cunoștințe de care are nevoie un sistem sau altul. Omul are nevoie de autoactualizare, de securitate, de stimă. Dar toate aceste cerințe sunt încă dificil de identificat empiric într-o manieră suficient de riguroasă. Problema genezei elementului. Geneza fenomenelor sociale reprezintă încă un domeniu în care progresele se fac așteptate. Este clar că fenomenele sociale nu apar în același fel cu cele naturale, ci prin mecanisme specifice. Structura funcțională presupune că ele sunt în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cerința unei adaptări flexibile, creative care poate fi realizată eficient numai de un model organic; dimpotrivă, un mediu stabil și predictibil va selecta ca fiind mai adecvat un mod de organizare mecanicist, care să asigure o planificare și o coordonare riguroasă a tuturoractivităților. Dacă mediul dinamic accentuează cerința adaptării flexibile și creative, mediul stabil accentuează cerința unei funcționări, în cadrele deja definite, cât mai eficiente cu putință. Cazurile în care condițiile de mediu determină cerințele funcționale ale sistemelor sunt extrem de frecvente
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și corecte în mod necesar. Utilizând însă capacitatea „naturală” de cunoaștere de care dispunem și mecanismele de raționare, educându-le, corectându-le și amplificându-le, putem să realizăm calcule de beneficiu funcțional din ce în ce mai bine, chiar în condițiile în care metodele riguroase ne lipsesc. Costultc " Costul" În evaluarea funcționării unui element trebuie să luăm în considerare, pe lângă eficacitatea sa, și mijloacele, resursele pe care le consumăm: mijloace economice, energie, materii prime, timp etc. Pentru a desemna cantitatea de mijloace pe care le
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt suficient de puternice încât să ofere o testare completă și definitivă, ci doar prin cumulare putând oferi o anumită credibilitate. Pot fi citate o mulțime de teorii și tehnici sociologice care nu sunt influente datorită unei verificări suficient de riguroase, ci pentru că sunt atractive, aruncă o lumină difuză, dar interesantă asupra unei mulțimi de fapte, oferă posibilități de dezvoltare, promit efecte pozitive, nu există critici suficient de puternice împotriva lor și nici teorii și tehnici rivale mai atractive. Teoria lui
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fiind dedicate spectacolelor publice. Poeții nu aveau însă nici o posibilitate de a alege conținutul evenimentelor istorice și optica în care acestea trebuiau să fie expuse. Toate formele de istorie erau strict cenzurate. Însăși istoria era elaborată printr-un control ideologic riguros. Astfel, la moartea fiecărui conducător, înalții demnitari împreună cu specialiștii în istorie (amauta) se întruneau într-un consiliu și decideau asupra istoriei oficiale a țării și asupra temelor care urmau să fie alese pentru a fi popularizate de către poeți. Anumite episoade
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și nu-i mai caută vreo altă origine mai îndepărtată, independentă de gândire; pentru el, aceasta este de altminteri de la sine înțeles, deoarece orice acțiune, fiind nemijlocită de gândire, îi apare în ultimă instanță și întemeiată pe gândire”. O analiză riguroasă a procesului de cristalizare a acestei idei „în mintea lui Rousseau” ar putea duce la concluzii instructive pentru Rousseau însuși. Ea ar putea, de pildă, să scoată în evidență noile condiții sociale și economice ale epocii, formarea unui nou mod
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
științificității. Societatea putea fi gândită exact în aceeași manieră care s-a dovedit atât de fructuoasă în biologie. El aducea în raport cu perspectiva raționalistă a progresului filosofiei secolului al XVIII-lea speranța de a supune istoria umană unei analize științifice empirice riguroase, care să scoată în evidență legi obiective. Exact cum lumea biologică a cunoscut o trecere de la o specie la alta, tot așa și societățile umane au trecut de la un tip la altul în mod necesar. Problema este detectarea caracteristicilor obiective
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauză, subiectul și valoarea nu sunt excluse din sfera cercetării științifice, ci, dimpotrivă, sunt considerate ca obiecte perfect legitime ale cercetării. În măsura în care progresul se raportează la valorile umane, nu există nici un motiv de a-l exclude din sfera cercetării științifice riguroase. În fine, marxismul nu operează o ruptură între social și uman. Există o corespondență structurală între cele două. Dezvoltarea societății aredrept consecință și asigurarea unor condiții mai bune pentru satisfacerea necesităților umane. Nu trebuie, desigur, să gândim că există o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu termenul de model computațional, subliniind prin aceasta ideea de „calcul” logico-matematic, iar John Steinbruner (1976) îl denumește model analitic, având în vedere faptul că el se fundează pe o analiză logică, utilizând o mulțime de cunoștințe într-un calcul riguros. În această lucrare se va avea în vedere modelul mai general al deciziei certe, atât în varianta sa strict deterministă, cât și în cea probabilistă, fiind desemnat prin termenul de modelul clasic de decizie sau model computațional sau analitic. Există
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
O a doua limită: modelul analitic se fundează pe presupoziția integrabilității logice a cunoștințelor. Conform acestei presupoziții, cunoștințele, așa cum există ele la un moment dat, indiferent de completitudinea și de gradul lor de incertitudine, sunt integrabile într-un calcul rațional riguros. În termeni mai generali, se presupune caracterul cumulativ neproblematic al cunoștințelor. Pentru a fi utilizate într-un calcul rațional, cunoștințele de care dispune decidentul la un moment dat trebuie să prezinte însă o coerență interioară pe care rațiunea să o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
generează fiecare modalitate disponibilă de petrecere a timpului liber efectele enumerate și cu ce probabilitate. Pentru aceasta este necesar să dispun de o modalitate neproblematică de a atribui probabilități diferitelor efecte posibile. În modelul deciziei certe, accentul cade pe calculul riguros, cu probabilități deja fixate, modul în care acestea sunt obținute fiind considerat neproblematic. În practică, un asemenea mod nu există, probabilitățile fiind atribuite intuitiv și deci înalt discutabil. Putem spune în concluzie că, pentru ca decizia să fie certă, fiecare fază
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
face predicții foarte concrete în ceea ce privește organizarea sistemului politic. Unele predicții pot fi însă făcute: într-o formă sau alta, sistemul politic va trebui să mențină cu necesitate puterea politică în limiteleclasei dominante economic - burghezia. Prin aceasta se face o predicție riguroasă a limitelor variației sistemului politic. Nu va fi posibilă o modificare structurală a repartiției puterii politice în cadrul comunității, în sensul fie al unei distribuții egale, complet democratice, fie al unei distribuții inegale, dar în favoarea altor clase decât burghezia. O asemenea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
individuale. Unele variabile ignorate sau considerate ca fiind secundare în plan teoretic pot avea un rol preponderent la un subiect anume. Această discordanță alimentează dezbaterea clasică asupra relațiilor dintre teorie și practică. Unii cercetători afirmă faptul că o conceptualizare teoretică riguroasă a cazului constituie o fază prealabilă indispensabilă tratamentului, alții susțin că aceasta este secundară, o socotesc a fi un accesoriu. Dincolo de aceste dezbateri, terapeutul formulează întotdeauna explicații asupra modului în care se manifestă problema și asupra cauzelor care o generează
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de critica pacienților lor și au datoria de a fi gata să-i însoțească în progresul lor lent și dificil spre vindecare. Această terapie „non formală” nu este din această cauză non structurată și incoerentă: ea urmează un plan terapeutic riguros, dar suplu. Ea urmărește să evalueze cu regularitate progresele terapeutice. Ea schimbă strategii în caz de impas. Se interesează de progresele simptomatice și de ameliorarea calității vieții persoanei. Satisfacția persoanei vis-à-vis de terapia sa este un element de apreciere important
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
atitudini subiective pentru dezvoltarea în continuare a cercetării individuale. În cercetare, specialistul în științe sociale este în căutare de cunoaștere sistematică, investigând relațiile dintre fenomene, precum și modelele lor structurale. Acest curs introductiv se axează în mod special pe necesitatea specificării riguroase a subiectului empiric de studiu, pe semnificația cercetării științifice, precum și pe mijloacele prin care se stabilesc concluziile. Însumate, aceste elemente constituie „ce, de ce și cum-ul” cercetării sistematice, și fac totodată distincția dintre abordările științifice și alte relatări mai narative
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu trebuie confundată cu o simplitate de conținut. Problemele dezbătute sunt serioase și privesc rolul științelor sociale și mijloacele prin care acestea contribuie la cunoașterea umană în general. Mi-am propus să prezint și să susțin o logică a gândirii riguroase din științele sociale, sperând ca astfel să influențez modul de gândire al cititorului în analizarea unor situații sau probleme sociale întâlnite. Doresc să schimb felul în care sunt conceptualizate relațiile umane, precum și modul de testare a acestor conceptualizări. O bună
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Procesul de verificare empirică este complex întrucât nimic nu este niciodată, pur și simplu, evident din date. Noi, în calitate de specialiști în științele sociale, producem argumentații bazate pe aceste date și de aceea trebuie să învățăm cum să argumentăm în mod riguros, cu meticulozitate și prudență. Cea de-a treia aserțiune filozofică generală privește tocmai aspectul social al științelor sociale. Nu trebuie să uităm că subiectul nostru îl constituie oamenii și nu mașinile. Indivizii umani fac diferite alegeri selectându-și acțiunile în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ipotezelor propuse. Vor fi discutate atât metodele calitative, cât și cele cantitative de testare, inclusiv experimentele, cvasi-experimentele și studiile de caz. Cursul final din această serie va oferi concluzii, recapitulând ideile principale stabilite și readucând în discuție valoarea cercetării empirice riguroase în științele sociale. De-a lungul acestor cursuri se stabilesc mai multe concluzii teoretice, dar toate au implicații practice concrete. Voi ilustra aceasta cu un număr mare de exemple din literatura de specialitate. Dar parcurgerea unor exemple nu este suficientă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
exemple nu este suficientă. Doresc să vă reamintesc faptul că aceste cursuri se vor a fi combinate cu o activitate de cercetare practică aplicată, în care va trebui să vă dezvoltați și executați propriile proiecte și lucrări științifice. Un studiu riguros al științelor sociale nu poate fi făcut doar cu ochii și urechile, ci și cu mâinile, inima și mintea. Metodele de cercetare trebuie învățate activ, nu pasiv. Numai în această manieră pot căpăta sens conceptele și strategiile discutate, iar cursurile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să-i îndrume pe studenți cum să-și formeze deprinderi, generale ca arie de aplicație, dar esențiale pentru dezvoltarea studiului individual. Partea a doua a cursului discută perspectivele științifice care se aplică la studiul societății. Această secțiune identifică componentele cercetării riguroase și sistematice, și delimitează astfel domeniul științelor sociale de istoria contemporană sau jurnalism. Partea a treia discută etica specialistului în științe sociale, precum și acea atitudine față de lume care asigură o inițiativă critică științifică. Temele de discuție abordate în acest curs
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]