12,281 matches
-
sunt niște gropari mai mult sau mai puțin afabili. Acești inși trudesc pentru a-și coborî învățăceii la propriul nivel de oboseală indiferentă. Ei nu deschid «oracolul de la Delfi», ci îl închid. Dimpotrivă, idealul Maetrului autentic nu este o fantezie romantică sau o utopie intangibilă.“ (p. 29) În al treilea rînd, educația presupune o constrîngere pe care tînărul și-o asumă în numele unei stări de spirit, conștient fiind că nu se poate ridica la nivelul maestrului decît chinuindu-se, gînd care
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
altundeva decât într-o istorie puteau apărea laolaltă Bălcescu, Filimon, Odobescu, Eminescu, Caragiale, Creangă, Coșbuc, Goga, Macedonski, Petică, Anghel și alții? Însăși aria de selecție a numelor oferea un indiciu. Predominau, într-adevăr, autorii din secolul al nouăsprezecelea („din secolul romantic”, după o formulă a aceluiași Mihai Zamfir), dar fără să aibă exclusivitate. Mai mult, erau, cu toții, scriitori pe care, în principiu, nici o panoramă responsabilă nu-și poate permite să-i ignore. Oricum, minorii lipseau. Odată apărută, această Scurtă istorie se
Stilul intelectual (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5253_a_6578]
-
rămâne în sarcina celui care scrie «istoria stilistică» a perioadei” (p. 15). Și iată concluzia, ireproșabilă: „Principiul stilistic definitoriu al romantismului - armonia textului ca reflex al armoniei cosmice - trebuie completat cu o consecință directă de natură figurativă: specifică limbajului poetic romantic rămâne metonimia, figura contiguității. Asta nu înseamnă că metafora ar fi absentă, dar metonimia domină. Atât ritmul, cât și rima, reprezintă ele însele recurențe calculate, contiguități cuprinse în reguli determinate; supremația metonimiei nu ne mai miră, deoarece însăși opera literară
Stilul intelectual (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5253_a_6578]
-
și al său Bălcescu - imaginea care i-a însoțit vizionar, obsesiv, anii cei mai vrednici dintr-o exigentă carieră de sculptor -, se instalase un raport interșanjabil, o legitimă potrivire, operînd în rostul adînc al tiparelor ce hotărăsc identitatea. Fără poze romantice, făurarul de efigii fulgurante, demn să ne asalteze pentru totdeauna memoria, părea să nu recuze, în propria lui figură, fraterne metamorfoze, sporindu-i tainic aderența la geniul pe care îl servea și îl asuma cu fervoare. I s-ar fi
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
Angelo Mitchievici Trandafirașul (Rózycka, 2010) Regia: Jan Kidawa-Błoński. Cu: Andrzej Seweryn, Magdalena Boczarska, Robert Wieckiewicz. Genul filmului: Dramă, Istoric, Romantic. Durata: 118 minute. Produs: Monolith Films. Între 5 și 11 septembrie a avut loc, la Mediaș, Festivalul Filmului Central European, festival inițiat de regizorul Radu Gabrea. Nucleul evenimentului l-a constituit prezentarea a șapte țări, fiecare cu filmul care a
Secera și trandafirii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5261_a_6586]
-
de geografie universală din literatura noastră, superlativ apreciat de Nicolae Iorga. Dar în „Foaie pentru minte...”, publicația brașoveană, s-au tipărit și poezii identificate ca ale lui pe baza corespondenței cu G. Bariț, redactorul revistei: poezii de inspirație folclorică, elegii romantice de un emoționant lirism erotic, sau versuri ce cuprind ecouri de învățătură evanghelică. El este însă și unul dintre primii traducători în poezia românească din Schiller, alături de T. Cipariu și Andrei Mureșanu, ardelenii pașoptiști simțindu-se în mod vădit atrași
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
umbră, departe de răspunderea unei voci poetice de sine stătătoare, și nu prea. Je est un autre ar putea să spună, înainte de vreme, acest cameleon stilistic care-i simte, la fel de bine, și pe minori, și pe majori (sic!), și pe romanticii cu suspendare, și pe moderniști. Solemnitatea nu încape în rețeta lui, și poeziile graves, graves, graves, păstrându-ș i cadența, întineresc. Iată ce ajunge Oltul lui Goga, cel sentențios, greu de obidă nevorbită: „Multiscusita minții limbă/ Nu-mi spune clipa năzdrăvană
La umbră by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5272_a_6597]
-
a făcut sex cu jumătate dintre bărbații din New York? Nu, nu face asta, e dăunător, e greșit, nu Milwaukee ți-a ucis fratele. Rebecca i-a spus: - Dac-ai fi trăit aici, probabil n-ai mai fi fost atît de romantic în privința asta. - Atunci vreau să fiu romantic în privința asta cît se poate. Mizzy mi-a spus povestea cu Abraham Lincoln, înainte de cină. - Tuturor le spune povestea cu Abraham Lincoln. - Pe care se pare c-a amestecat-o cu poveștile lui
Michael Cunningham Pînă la căderea nopții () [Corola-journal/Journalistic/5276_a_6601]
-
din New York? Nu, nu face asta, e dăunător, e greșit, nu Milwaukee ți-a ucis fratele. Rebecca i-a spus: - Dac-ai fi trăit aici, probabil n-ai mai fi fost atît de romantic în privința asta. - Atunci vreau să fiu romantic în privința asta cît se poate. Mizzy mi-a spus povestea cu Abraham Lincoln, înainte de cină. - Tuturor le spune povestea cu Abraham Lincoln. - Pe care se pare c-a amestecat-o cu poveștile lui Superman și Johnny Appleseed. - Știu. Trebuie să
Michael Cunningham Pînă la căderea nopții () [Corola-journal/Journalistic/5276_a_6601]
-
Angelo Mitchievici Miezul nopții în Paris (Midnight în Paris, 2011) Regia:Woody Allen; Cu:Marion Cotillard, Rachel McAdams, Owen Wilson; Genul filmului: Comedie, Romantic, Dragoste; Durată: 100 minute; Premiera în România: 02.09.2011; Produs de:MediaPro Pictures; Distribuit în România de: Ro Image 2000, Prorom. Ceea ce m-a atras întotdeauna la acest minunat regizor, Woody Allen, este (auto)ironia intelectuală care răzbate din
Un american la Paris by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5289_a_6614]
-
amfitrionul care te introduce în povestea de dragoste. Începutul filmului derulează nostalgic imagini de carte poștală din Parisul turistic: Montmartre, Turnul Effel, Catedrală Notre Dame, Sacré-Coeur, Champs Élysée, Domul Invalizilor etc., ceea ce ne probează forță cu care decupajul mitic, clișeul romantic se insinuează în lumea lui Gil. Feeria retro ragtime & la belle époque a nocturnelor pariziene cancaniere la Moulin Rouge sau glamoroase la Maxim’s este capitolul novator în acest film, iar regizorul face trecerea dintr-un timp în altul fără
Un american la Paris by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5289_a_6614]
-
Zoltán Kocsis și pianistul Boris Berezovski. Bravo lor! Dau o bună lecție organizatorilor vieții noastre muzicale! Alte evenimente ale actualei ediții? Amintesc cele trei concerte ale formației Kamerata Salzburg, conduse de dirijorul Cristian Mandeal, seri dedicate în întregime creației marelui romantic al începutului de secol XIX, Felix Mendelssohn Bartholdy; sub aceeași baghetă evoluează și tinerii muzicieni din Orchestra Română de Tineret, de asemenea formațiile Operei Naționale din București, care vor relua cu sens de aducere aminte spectacolul wagnerian Lohengrin; este spectacolul
A început o nouă ediție a Festivalului „George Enescu” by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5288_a_6613]
-
Crăciunului din 1785). Born a trăit până în iulie 1791, tocmai când Mozart introducea noua sa operă în catalogul lui tematic (cu excepția uverturii și a marșului preoților, care au fost terminate abia înainte de prima reprezentație din septembrie). Dacă, așa cum susține legenda romantică, Born a fost consultat în legătură cu detaliile operei și dacă știa că Sarastro avea să-l simbolizeze pe el însuși ca esență a toleranței, înțelepciunii și dreptății, nimeni nu va putea spune vreodată. Dar există câteva detalii ale caracterului lui Sarastro
H. C. Robbins Landon Ultimul an al lui Mozart () [Corola-journal/Journalistic/5291_a_6616]
-
De aproape două secole figura lui Schubert îi fascinează pe muzicieni, muzicologi și melomani. Cu excepția lui Mozart, poate, nici un compozitor n-a avut o viață pe care să se poată cu mai mult temei aplica toate clișeele romantice ale unui destin tragic. Nefericit în dragoste, sărac, nerecunoscut, ba chiar ignorat, mort la 31 de ani - iată imaginea simplă și rezistentă pe care posteritatea și-a făcut-o despre el. Apoi, în vremea din urmă, și-a făcut loc
Christopher H. Gibbs Viața lui Schubert () [Corola-journal/Journalistic/5292_a_6617]
-
spirit colocvial de cordială comunicare a dominat evoluția celor trei pianiști muzicieni ai familiei Valentin Gheorghiu; alături de Roxana, de Valentina Gheorghiu, maestrul Valentin menține în continuare nivelul unei adresări de emoționantă consistență artistică. Bună dispoziție, muzică predominant vieneză de sensibilitate romantică, un fermecător spectacol violonistic, a oferit Gabriel Croitoru în compania fiicei sale Simina, un program adresat unui public larg, participativ. Tineri ce acced spre zonele înalte ale profesionalismului, ale maturității artistice, se dovedesc a fi membrii Cvartetului de coarde „Arcadia
Enescu revine la Sinaia by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5307_a_6632]
-
dar și de poezie, pictor și poet, el va fi atras mai întâi de romantism. Alături de Victor Hugo, Théophile Gautier va participa la celebra „bataille d’Hernani” din 1830, va publica în același an un volum de Poésies de inspirație romantică, pentru că, destul de curând, începând cu 1832, să se delimiteze de preocupările politice, sociale și umanitare ale romantismului. În ianuarie 1834, Théophile Gautier publică în „La France littéraire” un articol despre François Villon, articol ce va provoca o reacție imediată și
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
mes vitres fermées, Moi, j’ai fait Emaux et Camées.” (v. Théophile Gautier-Emaux et Camées, ed.présentée, établie et annotée par Claudine Gauthot Mersch, NRF, Gallimard, 1981, p. 25.) Adversar al oricăror tendințe moralizatoare, politice sau sociale, ce dominau idealul romantic, Théophile Gautier impune, ca unic scop al creației, frumosul. Ultima poezie a acestui volum, sugestiv intitulată L’art, este un adevărat credo al poeziei parnasiene. Această poezie va fi inițial publicată în L’Artiste în 1857 și adăugată ulterior volumului
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
casă/ eu și fratele meu preluaserăm frâiele eu/ visam foarte realist și-mi ziceam că n-am încă tot/ între timp mă culcam dimineața și la cinci începeau telefoanele.” (pp. 18 - 19) Pentru Ionuț Chiva, poezia are, prin tradiție, ceva romantic și ridicol. (Nu-mi pun problema, acum, cât de întemeiată e o asemenea convingere.) Ce mă frapează în schimb e pasiunea cu care o practică, în atari condiții. Nu-mi pot explica dragostea aceasta spontană altfel decât printr-un interes
Postfață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5327_a_6652]
-
de Bolintineanu în acei ani, este că, în Franța, el receptează un cu totul alt romantism decît cel cunoscut la București prin intermediul lui Heliade: e un romantism deja obosit, fără Lamartine, plin de contestări ale romantismului provenite chiar din rîndurile romanticilor; iar romantismul englez și cel german exercitau deja o influență hotărîtoare. Atmosfera Meditațiilor lui Lamartine, traduse de Heliade, fusese lăsată în urmă. După episodul neașteptat al revoluției, în care joacă un rol mai degrabă șters, Bolintineanu se lansează într-un
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
parte, Sudul de basm oriental și splendoare factice a Imperiului Otoman în decadență (biografic, Bolintineanu descindea din orizont sudic, iar sugestia hugoliană din volumul Les Orientales trebuie să fi jucat și ea un rol); pe de altă parte, contactul cu romanticii germani și cu Byron a lăsat urme directe în poezia lui Bolintineanu, venind să fortifice pornirea naturală a poetului spre mister și spre scenerie întunecată. Lumea poetică specifică lui Bolintineanu a rezultat din întîlnirea celor două orizonturi. Faimoasele Legende istorice
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
de operă italiană. Cele mai ingenioase capitole ale imensului roman rămîn primele două (Ionienele și Sirienele). Bolintineanu își plimbă eroul pe Mediterana orientală și, sub pretextul rememorării culturale, scrie versuri în maniera poeților Alceu, Sapho și Theocrit, apoi a poeților romantici din secolul al XIX-lea. În primele două cînturi, atmosfera, peisajul și personajele din Florile Bosforului se multiplică în mod grandios; ceea ce în Flori se prezenta sub formă de crochiuri, ia în Conrad forma unor întinse tablouri. Paradisul sudic din
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
deseori neglijentă. Nici nu știm de fapt dacă epopeea, sub forma pe care o cunoaștem astăzi, este în realitate terminată și nici care fusese planul ei inițial: după trei cînturi ample perfect articulate, fragmente ale unei adevărate epopei de factură romantică, urmează alte patru cînturi doar schițate, așternute pe numai cîteva pagini; cîntul al VII-lea, ultimul, are un final precipitat - Decebal și familia sa se sinucid, Adrian devine oficial moștenitor al lui Traian, împăratul învingător intră în templul suprem al
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
Rainer Maria Rilke, o lucrare scrisă pentru recitator și orchestră, în cazul nostru pian; este exaltat sentimentul patriotic, rezistența, spiritul de sacrificiu al soldatului german; un iluzoriu Ev Mediu este evocat în tonuri aspre ce contrastează în răstimpuri cu atmosfera romantică. Este de amintit faptul că în anii primei conflagrații mondiale unii dintre soldații germani purtau în raniță versurile marelui poet. Muzica lui Ullmann?... definește atmosfera unei adresări apropiate intimității colocviale, proprii zonei burgheze a intelectualității germane. Concerte la biserica evanghelică
Muzică refuzată, muzică regăsită... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5437_a_6762]
-
cere vorbirii publice. Pus în fața violenței limbajului public, care smulge mărturii și tranșări pentru deliciului publicului care le așteaptă ca o execuție publică la stîlpul infamiei, Barthes încearcă ceva ce, pe vremea lor, încercau misticii (și apoi, tot mai degradat, romanticii): privatizarea teoriei. Dacă te simți vinovat atunci cînd, vorbind public, nu judeci, ce-ar fi să compensezi sentimentul printr- un soi de teorie practicată în registrul intim al observației psihologice și estetice, al detaliului, adică a ceea ce „teoria” respinge (teoretic
De ce zahărul e violent by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5441_a_6766]
-
sens dar, fiind inteligentă și cu o vastă experiență, oferă o propunere a rolului viabilă. Cuplul Siegmund-Sieglinde a fost strălucitor, cei doi interpreți au dominat intreaga seară. Jonas Kaufmann este un tenor liric care a reușit să surprindă acea poezie romantică a rolului. În celebra arie „Winterstürme wichen dem Wonnemond” a fost sublim, m-a emoționat până la lacrimi prin căldura glasului și delicatețea frazării. Eva-Maria Westbroek se dezvoltă ca o soprană wagneriană de viitor (am văzut-o și la Covent Garden
Metropolitan Opera din New York – azi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5453_a_6778]