3,443 matches
-
cine e? — De la iubitul meu. Ochii mi s-au umplut de lacrimi. Vreau să spun de la fostul meu iubit. Nici nu-ți vine să crezi ce-a putut să spună, am adăugat, mulțumită de lacrimile cât pruna care mi se rostogoleau pe obraji. Contam pe faptul că lacrimile alea aveau să stârnească simpatie și aveau să-mi aducă o mulțime de atingeri mângâietoare din partea lui Chris. Așa cum mă așteptam, Chris m-a condus cu blândețe către un scaun, iar el și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ajung la ou. îmi repetasem de nenumărate ori că era limpede că Margaret nu-l voia. Aproape mă convinsesem că-i făceam o favoare. în sfârșit, am atins oul cu degetele și în felul ăsta am reușit să mi-l rostogolesc în cap. Am cărat cutia până în spațiul dintre patul meu și zid, astfel încât dacă mama intra în cameră nu putea să mă prindă asupra faptului. înainte să trag de capacul cutiei, a existat un moment în care mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
relaxată scurtându-mi părul cu mult deasupra liniei umerilor. Apoi, ca să adauge la dezastru și o insultă, mă uscase cu föhnul producând niște bucle mici și strânse, aproape africane. —Sunt așa de urâtă, m-am smiorcăit lăsând să mi se rostogolească niște lacrimi uriașe, care aproape mă înecau. — Așa e, a fost de acord Helen. Eram fericită că și ea îmi dădea dreptate. Dacă mama ar fi fost acolo și mi-ar fi spus „O să-ți crească la loc“ probabil c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cu pământul. Disperare generată de un cocteil deprimant compus din cuvintele îngrozitoare pe care le urlase mama, rușinea că revenisem la droguri și faptul că fusesem respinsă de Chris. Am stat întinsă pe patul de spital, în timp ce lacrimile mi se rostogoleau de-a lungul feței pentru ca apoi să aterizeze pe pernă, și m-am urât cu o pasiune surdă, dar profundă. Eram cea mai mare ratată care fusese vreodată creată. Nimeni nu mă iubea. Fusesem aruncată afară din casă fiindcă eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
înainte. Iar Randall știa cât de mult însemna week-end-ul ăla pentru mine. — știu, iubito. Sunt foarte dezamăgit, mi-a răspuns el. Dar serviciul e serviciu. Îți promit c-o să mă revanșez față de tine. Serviciul e serviciu. Serviciul e serviciu. Am rostogolit cuvintele în minte, căutând să le pătrund înțelesul. Serviciul e serviciu. Ce naiba însemna chestia asta? Mi-am mușcat buza. Lacrimile mi s-au adunat dureros în ochii injectați și obosiți. Adultul din mine înțelegea cât de importantă era pentru Randall
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
motiv ca să ți-o tragi? — Da, spuse Wilt. Da, am nevoie. — Motivu-i parșivu’. Simte-te liber! Apoi Sally îl trase în jos spre ea și îl sărută. Wilt nu se simțea deloc liber. Nu fi timid, dragule! — Timid? zise Wilt, rostogolindu-se pe-o parte. Eu timid? Bineînțeles că ești timid. Bun, o ai mică. Mi-a spus Eva. — Mică? Ce vrei să spui cu asta, că o am mică? strigă înfuriat Wilt. Sally își înălță zâmbitoare privirea spre el. — N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
mai mare decât cea normală, rezistă. Wilt căzu înapoi pe podea, cu un țipăt slab. Judy căzu și ea după el. Nasul păpușii se lovi de fața lui, iar sânii ei de pieptul lui. Henry emise o înjurătură și se rostogoli pe-o parte, după care evaluă situația. De ridicat nici nu putea fi vorba. Asta ar fi dus la castrare. Era nevoit să încerce altceva. Rostogoli păpușa gonflabilă puțin mai departe de el și se cățără deasupra ei, dar ajunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
fața lui, iar sânii ei de pieptul lui. Henry emise o înjurătură și se rostogoli pe-o parte, după care evaluă situația. De ridicat nici nu putea fi vorba. Asta ar fi dus la castrare. Era nevoit să încerce altceva. Rostogoli păpușa gonflabilă puțin mai departe de el și se cățără deasupra ei, dar ajunse la concluzia că greutatea lui nu făcea altceva decât să sporească presiunea asupra a ceea ce mai rămăsese din penisul lui și că dacă voia să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ajunse la concluzia că greutatea lui nu făcea altceva decât să sporească presiunea asupra a ceea ce mai rămăsese din penisul lui și că dacă voia să facă o cangrenă, asta era calea cea mai sigură s-o obțină. Wilt se rostogoli precipitat și începu să bâjbâie în căutarea unei valve. Trebuia să existe una pe undeva. Numai de-ar putea s-o găsească! Numai că, dacă exista vreuna, era foarte bine ascunsă și, după cum simțea Henry că stau lucrurile, nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
o facă neapărat. în baie trebuia să găsească el o lamă sau vreo pereche de foarfece. Dar unde Dumnezeu era baia? N-are importanță. N-avea cum să nu găsească afurisita aia de încăpere. Cu grijă, cu foarte multă grijă, rostogoli păpușa pe spate și astfel ajunse iar deasupra ei. După aceea își trase genunchii în sus până când ajunse să stea crăcănat peste ea. Acum nu-i mai trebuia decât ceva de care să se țină în timp ce se ridica în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ușa bucătăriei și ocoliră grădina din spatele casei. Wilt reuși să vadă ce voise să spună inspectorul când pomenise de bombardament. Grădina nu arăta deloc bine. O mulțime de farfurii de carton erau împrăștiate pe gazon sau, purtate de vânt, se rostogoliseră prin grădină în tufele de caprifoi sau se cocoțaseră pe trandafiri, în timp ce altă mulțime, de data aceasta formată din pahare de carton - unele strivite, altele încă pline cu trosneala Pringsheim și cu apă de ploaie - maculau solul. Dar obiectele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
vopsită oribil, care tocmai făcea dragoste cu un bărbat care, din câte a reușit el să remarce din privirea rapidă aruncată asupra lui, nu avea nici un fel de față. — Eu... începu el, după care se opri. Bărbatul de pe pat se rostogoli pe podea și începu să se zvârcolească acolo într-un stil extrem de neobișnuit. Părintele St John Froude se uită la el îngrozit. Nu numai că bărbatul nu avea nici un fel de față, dar îi mai erau legate și mâinile la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
cuțit de bucătărie imens. Părintele St John Froude se retrase, poticnindu-se, în cocpit, în timp ce femeia înaintă spre el, ținând cuțitul cu ambele mâini în fața ei. Era în mod clar nebună de legat. Ca și bărbatul de pe podea. Acesta se rostogolea și-și scutura capul într-o parte și-n alta. Casca de baie îi ieși de pe față, dar părintele St John Froude era prea ocupat să se agațe de marginea vasului de agrement și să sară în barca lui ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
și o țigară aprinsă în cealaltă. Văzusem toate astea în filme și știam cum trebuie să arate. Obișnuiții locului la parter, în barul cu pian, sorbind din paharele cu martini sec. Cazinoul de la etaj, cu masa pentru ruletă și zarurile rostogolindu-se înăbușit pe plușul verde, crupierul de la masa de bacara vorbind în șoaptă, cu un accent străin, uleios. Sala de bal de la parter, cu separeuri de piele lucioasă și cântăreața scăldată în lumina unui reflector, cu voce afumată și rochie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
șansă ca lucrurile să se îndrepte. Atâta timp cât nu devine soțul de rahat care a fost taică-tău, mai sunt speranțe. Multe speranțe. Speranța unui viitor împreună. Speranțe pentru copii. Speranțe pentru lume. Habar n-aveam ce vorbesc. Cuvintele mi se rostogoleau șuvoi din gură, un potop necontenit de prostii și sentimente clocite și, când am ajuns la finalul ridicolului meu discurs, am văzut-o pe Rachel zâmbind, zâmbind pentru prima dată de când intrase în restaurant. Poate era tot ce puteam spera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
nimic. Și asta e tot ce va primi Celeste față-ascuțită azi de la mine. Scumpo pe naiba. În spate, Lydia are un atac de panică. Îmi spune că, în timp ce scotea căruciorul, una din chifle a căzut de pe tavă și s-a rostogolit până pe podeaua toaletei. Cineva a lăsat ușa deschisă. E îngrozită pentru că în mod normal sunt o mulțime de chifle în plus. Dar azi nu. Avem treizeci și trei de chifle. Și același număr de pasageri. Care chiflă a căzut pe jos? întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
franjuri, întru dezgolirea a tot ce e mai sfânt, purtând plovere mițoase peste mai mulți sâni în teribilă erupție. Citind asta, prietenul meu T, devoratorul de reviste, a aruncat deoparte gazeta pe cearceaful alb, a stins lumina la 22.15, rostogolindu-se în pat pe burtă pân’ la butonul veilleusei, s-a împachetat pe urmă în plapuma la care trebuia să recurgă încă din octombrie și, cu tot cu pachetul, a început să salte pe un ax vertical - nu mai mult de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de autobuze până la etajul doi. După-amiază ar fi trebuit să dorm - pentru asta, câteva minute trebuia să mă sustrag tuturor tentațiilor lumii reale (garajul, zumzetul radiocasetofonului la care soră-mea ascultă muzică în timp ce repetă lecția la franceză). Ca să scap, mă rostogolesc pe burtă, cu fața aprinsă apăsată până la durerea pomeților, a maxilarelor, în cuvertura de pat... Se face o noapte subțire albastră, fiindcă și cuvertura e tot asta de-aici, reactivată în casa nouă pe post de față de masă. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
întoarce la craticioara ei cu ceară topită și simt că mă cuprinde cea mai autentică groază. Instantaneu, știu exact cum s‑a simțit Dustin Hoffman în scaunul ăla de la dentist. Nu vreau să fac asta, mă aud spunând și mă rostogolesc jos din pat. Nu vreau să fac asta. — Tatuajul? — Nimic. — Nimic? Cosmeticiana vine spre mine cu crăticioara cu ceară în mână și eu, panicată, mă ascund în spatele patului, strângându‑mi halatul mai bine în jurul meu. — Dar doamna Sherman a plătit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
învățând un exercițiu militar. Cealaltă fată de la oraș are trăsături ciudate. Ochii îi sunt dispuși pe laturile chipului, foarte aproape de urechi, ca la capre. E încrezută și vorbește mandarina imperială. Vocea ei seamănă cu a unui bărbat, silabele i se rostogolesc una după alta. Armata Roșie nu e o armată a mântuirii, remarcă ea. E o școală pentru educație. Noi suntem comuniști, nu o șleahtă de cerșetori. E îngrozitor că n-ați auzit de marxism și leninism. Suntem în armată ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
o fac, mă voi da cu capul de tavan. Noaptea, își reazămă trupul de perete și îi e frică să se întoarcă pe partea cealaltă Nu e nici o bară care să-i prevină căderea. De multe ori, visează că se rostogolește până pe margine și cade. Trec săptămâni până se obișnuiește cu teama. Pentru a evita să se dea jos noaptea, nu îndrăznește să mai bea apă după ora trei după-amiaza. După ce se culege porumbul uscat, plutonul e trimis să care cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
greșite pe care suntem împinși să o urmăm, harta noastră a intrat din nou la apă. Nu am învățat destule lecții? Nu am pierdut bătăliile în fața lui Chiang Kai-shek sau a japonezilor, ci în fața dușmanului dilăuntru. Capetele fraților noștri se rostogolesc precum bolovanii... În ce privește păstrarea inocenței politice, da, vrem să ne-o păstrăm, nu din ignoranță, ci din cunoaștere și înțelepciune. Conducerea noastră e atât de slabă, că ghinionul nu ne mai părăsește. Ne cad dinții când bem apă rece, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Se simte ca un pește gătit, zăcând pe o farfurie, cu șira scoasă. Soldații ridică armele. Se aude zgomotul făcut de vânt. O prizonieră se întoarce. Ochii ei o caută pe Fairlynn. Este colega ei de celulă, Lotus. Fairlynn se rostogolește la pământ și apoi se ridică în genunchi. Deodată, o vede pe Lotus făcându-i cu mâinile, lovind cu pumnii spre cer: Jos comunismul! Jos Mao! Femeia încetează să mai dea cu pumnii spre cer - a fost lovită de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
cad, împrăștiați în toate direcțiile. Unii dintre ei se desprind de stâlpii de lemn. Funiile rupte de gloanțe cad în țărână. Lotus aleargă spre Fairlynn. Își leagănă trupul, cu bărbia spre cer. În spatele ei, norii s-au prăbușit la pământ, rostogolindu-se ca niște ghemotoace de bumbac. Șeful plutonului de execuție strigă ultimul ordin. Într-o tăcere deplină, Fairlynn vede cum se fărâmă fața lui Lotus. Sângele împroșcat îi vopsește pe față o crizantemă înflorită. Experiment pentru cimpanzei! Fairlynn leșină. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
pace acolo! Ilarie continuând, Eu cred cè a venit vremea sè o slujim pe Fecioara Maria, numai slujind-o pe ea ne slujim cu adevèrat propriul suflet și învèțèm, astfel, sè-l slujim pe Dumnezeu! Cuvintele lui Ilarie, aparent inofensive, se rostogolesc în sufletul meu că un bulgère de zèpadè, care, luând-o la vale, crește în volum, dobândind o consistențè amenințètoare, provocând declanșarea unei avalanșe totale, fècând că blocuri uriașe de imense cantitèți de zèpadè și de gheațè sè se desprindè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]