4,832 matches
-
vă eliberați, voi, românii și ungurii, mergeți cu cehii și cu slovenii.” - Vi s-a zis românii, ungurii, cehii și slovenii? - Nu, slovenii erau iugoslavi - atunci nu știam, mă rog. Nu-mi dau seama ce granițe erau, că nu erau sârbi, ci dalmațieni, de undeva, dar sârbi. Zi de zi ne Întâlneam și spuneam care e situația. - Când au Început aceste pregătiri? - La Început de aprilie. - Deci cu vreo zece zile Înainte? - Mai puțin. Cu o săptămână Înainte, pe 5 aprilie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mergeți cu cehii și cu slovenii.” - Vi s-a zis românii, ungurii, cehii și slovenii? - Nu, slovenii erau iugoslavi - atunci nu știam, mă rog. Nu-mi dau seama ce granițe erau, că nu erau sârbi, ci dalmațieni, de undeva, dar sârbi. Zi de zi ne Întâlneam și spuneam care e situația. - Când au Început aceste pregătiri? - La Început de aprilie. - Deci cu vreo zece zile Înainte? - Mai puțin. Cu o săptămână Înainte, pe 5 aprilie. - Și venea cineva din comitet și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Nici în ceasul al 12-lea românii n-au ridicat armele pentru apărarea granițelor, căutând scuze și invocând lipsa aliaților. Oare Finlanda, când s-a luptat cu U.R.S.S. - în toamna și iarna anului 1939-1940, pe cine a avut aliat? Sârbii au luptat 5 ani împotriva germanilor și italienilor, ducând războiul lor glorios cu comunistul Tito, dacă alt om politic nu s-a găsit. La noi nu s-a găsit nimeni, deși toți cei care fuseseră șefi de partide se lăudau
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu altceva decât cu tămâie, o să-ți înșir cele 20 de biserici distruse de Ceaușescu: 1. Sfântul Nicolae (Crângași); 2. Biserica Albă (Postăvari); 3. Sfântul Nicolae (Jitnița); 4. Mănăstirea Cotroceni; 5. Biserica Enei; 6. Sfânta Vineri (Herasca); 7. Sfântul Nicolae (Sârbi); 8. Biserica Olteni; 9. Biserica Văcărești; 10. Biserica Bradu Staicu; 11. Sfântul Spiridon Vechi; 12. Mănăstirea Pantelimon; 13. Biserica Spirea Veche; 14. Biserica Izvorul Tămăduirii; 15. Sfânta Treime (Troița); 16. Capela Sfântul Mina; 17. Biserica Gheorghiceanu; 18. Capela Izvorul Tămăduirii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să-l pedepsească pe student. Dar l am convins și pe el că pedeapsa ar putea să se întoarcă împotriva lui. Oltenașul, cioban din Mehedinți, de prin părțile Calafatului, avea un frate contabil la un CAP. El procura penicilină de la sârbi, pe care fratele lui o vindea în București medicilor. Depistat de securitate, a fost arestat, bătut și schingiuit ca să poată fi aflată toată filiera. Având un organism rezistent, supliciul a durat mult și bietul ciobănaș rămăsese cu manifestări similare schizofreniei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Boemia, František Palacky (prin cartea dedicată lui Jan Hus) a susținut mai mult ca oricine naționalismul ceh. Rolul său politic este cunoscut. Rolul lui J. Rački a fost la fel de important în Preporod-ul croat ca și cel al lui Ludjevit Gaj. Sîrbii au avut și ei un venerabil politician istoric în persoana lui Slobodan Iovanovici. Și Ungaria a avut o serie de politicieni-istorici: Mihály Horváth, Gyula Szegfü și Bálint Hóman. După 1989, atît de mulți istorici au intrat în politică și în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
numesc această neîncetată înaintare asigurarea securității. Dar acest lucru le provoacă vecinilor lor un sentiment de nesiguranță. Panslavismul nu a stîrnit niciodată simpatii în Polonia. El avea trecere numai în zonele slave care nu aveau graniță cu Rusia, față de cehi, sîrbi și bulgari. Din momentul în care rușii ajungeau în zonele respective, entuziasmul față de panslavism scădea. Toate acestea trebuie scoase în evidență dacă vrem să înțelegem naționalismul român și sensul pe care l-a dat Iorga vieții sale. Către sfîrșitul secolului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
138 A îndemnat corpul studențesc român să publice jurnalul literar "Luceafărul", în care și-a făcut un nume tînărul Octavian Goga. În 1903, după detronarea regelui Alexandru Obrenovici, Iorga a plecat la Belgrad și, deși era un prieten statornic al sîrbilor, a fost șocat de violența loviturii de stat139. Anul 1904 a fost important pentru moldoveanul Iorga, el marcînd cea de a 400-a comemorare a morții domnitorului Ștefan cel Mare. A călătorit în Bucovina aflată sub dominația austriacă și a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
italiene ale lui Gregorovius: Machiavelli, Cesare Borgia și condotierii. Cît privește Războaiele Balcanice din 1912 și 1913, Iorga nu fusese de acord cu invadarea Libiei de către Italia, cum nu fusese nici opinia publică românească. Iorga era un partizan înflăcărat al sîrbilor 233 (și un și mai înflăcărat susținător al muntenegrenilor, pe care îi considera un popor războinic). Atunci cînd Conrad von Hötzendorf, Șeful Statului Major al Imperiului Austro-Ungar a vizitat în 1912 Bucureștiul. Iorga a considerat că acest lucru nu putea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ales această generație să înfăptuiască cele mai mărețe fapte... Ea va împlini misiunea secolelor, iar în calea ei se întind vremuri atît de minunate încît anticiparea lor mă fascinează. Take Ionescu Iorga considera că asasinatul de la Sarajevo săvîrșit "de un sîrb fanatic" năruise toate speranțele că Franz Ferdinand se va ridica împotriva ungurilor din Transilvania 2. Acesta a fost sfîrșitul secolului al XIX-lea. El durase practic pînă în 1914: o epocă plină de speranțe care a început poate o dată cu luminile
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
doi din programul lui Tisza", adică România 4. Deși nimeni nu prevedea unde va duce glontele de la Sarajevo, foarte puțini cunoșteau planurile Contelui Berchtold, ale Contelui Hoyos, ale lui Konrad von Hötzendorf și ale generalului Potiorek. Pe de altă parte, sîrbii își aminteau de gloria lor trecută, ceea ce îl mișca pe Iorga și pe alții, cum ar fi Leopold von Ranke. Germanii au fost obligați să semneze la Versailles Articolul 241, recunoscîndu-și vina de a fi declanșat războiul. Mai erau și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
armatele rusești au cucerit acest oraș important împreună cu cea mai mare parte a Galiției, intrînd în Ungaria. Dar Hindenburg a cîștigat la Tannenberg. Germanii erau gata să cucerească Parisul, dar au fost opriți în urma Bătăliei de pe Marna. În iarna 1914-1915, sîrbii și-au eliberat țara. În primăvară, Italia a intrat în război de partea Aliaților; Aliații au încercat să debarce în Dardanele. La sfîrșitul lui 1915, Bulgaria a intrat în război de partea Puterilor Centrale. În Apus, totul se rezuma la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
facă un ultim efort disperat de împotrivire? Iorga era întotdeauna înflăcărat cînd era vorba de Serbia și mai ales de Muntenegru! Așa că s-a opus renunțării la luptă. Dar jusqu'au boutismul lui Iorga nu era și poziția guvernului român. Sârbii, regele și conducătorii lor își croiseră drum prin Albania pînă în Corfu. Poziția geografică și situația din toamna și iarna 1917-1918 nu-i ofereau României o asemenea ieșire din încurcătură. Plus că istoria și tradiția sîrbilor în lupta pentru supraviețuire
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și poziția guvernului român. Sârbii, regele și conducătorii lor își croiseră drum prin Albania pînă în Corfu. Poziția geografică și situația din toamna și iarna 1917-1918 nu-i ofereau României o asemenea ieșire din încurcătură. Plus că istoria și tradiția sîrbilor în lupta pentru supraviețuire difereau de cele ale românilor. Dar Iorga s-a opus negocierilor cu Puterile Centrale începute de Marghiloman. I-a numit "Ghibelinii noștri"104. Regele Ferdinand (și mai ales Regina Maria) s-a opus trimiterii de soli
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
habsburgice erau amenințate. Dar războiul continua încă pe frontul de vest. Concentrîndu-și forțele, germanii au declanșat un ultim efort în vara lui 1918. N-au reușit. Spre sfîrșitul lui septembrie, Bulgaria a cerut armistițiu, urmată imediat de Turcia. Dinspre Salonic, sîrbii și aliații lor francezi împingeau neîncetat spre nord. Această înaintare victorioasă nu a rămas neobservată nici la Iași, nici la București. Pe la sfîrșitul lui octombrie, Imperiul austro-ungar s-a dezmembrat. Istoricul I. Nistor și I. Flondor, amîndoi naționaliști români bucovineni
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
conciliatori; nu au existat probleme deosebite cu minoritatea germană înaintea venirii lui Hitler la putere. Exista un număr mic de greci, armeni sau tătari în Dobrogea, unde se vor stabili aromânii (românii din regiunile Greciei); rămăseseră cîteva grupuri izolate de sîrbi în Banat și de austrieci și polonezi în Bucovina. Țiganii puteau fi găsiți pe tot cuprinsul țării. Se spune că siguranța națională este pentru națiune cum este cancerul pentru individ; cît timp nu se află acolo, nu te poți gîndi
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu era ușor de luat. Brătianu era intransigent. El cerea ca Dunărea să constituie granița dintre Iugoslavia și România pentru a fi evitate eventualele conflicte; voia tot Banatul sau nimic; nu accepta împărțirea acestuia 23. Iorga era un prieten al sîrbilor; cu toate acestea a proclamat adesea principiul "fiecare națiune între granițele ei sfinte". Dar care erau granițele diferitelor naționalități într-o regiune atît de amestecată ca Banatul? Clémenceau s-a înfuriat mai ales pe români, iar Puterile i-au prezentat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
era aceasta înainte de 1914. Continuă apoi descriindu-l pe Gavrilo Princip ca pe un fel de monstru răsărit din adîncurile Balcanilor ca să distrugă cu împușcăturile lui această perfecțiune dinainte de Primul Război Mondial. Nu se acordă nici o atenție aspirațiilor naționale ale sîrbilor, fie ele juste sau nu. Autorului acestei cărți îi sună mai veridic inscripția de pe frontispiciul Muzeului Gavrilo Princip [de la Sarajevo]: "[Împușcăturile] ... au constituit un protest violent împotriva tiraniei și au exprimat aspirația de secole la libertate a unui popor... " 12
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fost în Iugoslavia? Pe cine ai mai cunoscut acolo? Pe cutare... Am dat nume cu care am fost acolo la vreo câteva închisori, la Zdrenianin, la Kovacița, la Sopot, la muncă la o mină de marmură... Domnule, fac o paranteză... sârbii au fost foarte sadici, extraordinar de duri și de porci. Eram aici la mina asta de marmură și erau mai mulți tineri de vârsta mea, erau și niște aviatori, și a venit noaptea, și nu știu la ce oră s-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
închisoare ne-a băgat în brigada disciplinară. Asta era condusă de colonelul Haralambie... Uite, că pe ăsta îl țin minte! Colonelul Haralambie a fost colonel cu comuniștii și nu știu ce afaceri au făcut ei, ceva contrabandă cu piei, cu sare, cu sârbii, cu ungurii... că a fost și un film despre asta. Și o făcut un lot și i-o condamnat. Și era acolo și Vasile Meciu, fratele lui Ioan Meciu, dacă ați auzit de el. Ioan Meciu o fost coleg de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ne bată... Știam ce-a fost mai înainte cu Piteștiul, cu infernul care a avut loc acolo... Dar în perioada aceea noi n-am auzit ca cineva să fi fost bătut... Am auzit că mai înainte au fost acolo niște sârbi care făceau mare scandal... și am mai auzit c-a fost deținut acolo unu’ Plăpumaru, mare comunist, dar care a fost arestat de comuniști. Cum v-ați reintegrat după a doua eliberare? După ce m-au pus în libertate m-am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
atuncea? La Pitești era maiorul Cârstocea și locțiitor politic, sublocotenentul Ion Lupu... ăștea era’... Dar, după un timp, ne-a mutat din camera 8 asta, în camera 26 parcă, și acolo ne-am întâlnit și ne-am împreunat cu patru sârbi arestați și ei pentru trecerea frauduloasă de frontieră... Atunci eram în scandal cu Tito... Printre ei, de remarcat era un inginer, Boșneag Ațo (?), al cărui frate era ministru’ comerțului în Iugoslavia. El ne-a povestit că făcea parte din Cominform
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
decembrie 1880 Vreme frumoasă. Ora 11½ dimineața primit în audiență oficială pe ministrul plenipotențiar grec Razis, pentru predarea scrisorii de acreditare, pe care a uitat-o la hotel. Colonelul Dabija înlocuiește pe Boerescu. După-amiaza audiențe. Ora 5 primit pe colonelul sârb Nicolici, vine de la Galați (Comisia Dunării, care s-a încheiat acum, fără rezultat). Elisabeta dureri de cap. Miercuri, 12 ianuarie 1881/31 decembrie 1880 Vreme de primăvară. Dimineața Boerescu, unele conferiri de ordine. Gianni pentru grațieri. După-amiaza plimbare cu trăsura
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ora 4½. Ora 5 înapoi. Elisabeta vioaie. Ora 5½ Brătianu la mine. Seara scris. Marți, 16/28 februarie Mohorât, ploaie. Elisabeta noapte bună. Ora 10½ Urechia. Medicii sunt foarte mulțumiți de rană și de starea generală a Elisabetei. După-amiaza scris. Sârbii se află pe punctul de a proclama regatul, sunt sprijiniți de Austria. Vremea din nou frumoasă și caldă. Seara la Elisabeta, care se simte confortabil. Ora 11 Theodori aici, ea are din nou ceva dureri la ureche. Kalinderu ajuns la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu soția, le-am arătat castelul, mai rămân aici. Ceai. Seara scris. Biliard cu Alecsandri. Vineri, 11/23 octombrie Vreme minunată. Promenadă, dejunat cu Elisabeta. Cantacuzino la lunch, pleacă acum la Petersburg. După-amiaza mică promenadă. Orele 5-7 Stöhr la mine. Sârbii amenință să atace Bulgaria. Seara venit Sturdza. Sâmbătă, 12/24 octombrie Vreme minunată. Baie, promenadă. Înainte de amiază cu Stöhr. Sturdza la mine. După-amiază promenadă cu Sturdza spre Poiana Țapului. Munții minunați. Lucrat cu el până la ora 7. Seara biliard cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]