6,936 matches
-
realizarea de măsurători: ruletă, riglă, roată măsurătoare, telemetru ... – unelte și echipamente pentru înființarea și gestionare a plantațiilor din specii erbacee: mașină pentru semănarea de precizie, mașină pentru recoltat semințe, scarificator pentru suprafețe gazonate, cositoare (cu tăiere prin forfecare, rotative), trimmer, sapă pentru executarea marginilor pentru diverse suprafețe plantate, foarfece pentru tăierea mugurilor, pilă/piatră de ascuțit (foarfeca dar și alte unelte) ... – echipament individual de securitate în muncă: mănuși, cască, ochelari (protecție dar și UV), căști antifonice, îmbrăcăminte adecvată tipului de activitate - bocanci
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
sectorul de industrie și servicii, au mai rămas puține persoane care se ocupa de vii. Dl. Czapp Arpad are vie și crama, dar deocamdată doar la nivel de hobby. Dânsul vrea să reintroducă un soi local aproape dispărut "Bakator". Pivnițele săpate în anii 1700 sunt încă și acum folosite și ar putea constitui o atracție turistică. În alte zone ale tarii și ale lumii, turismul viticol este foarte atractiv. În Săcueni există acest obiectiv turistic, dar este total necunoscut și neexploatat
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
celorlalte dispoziții ale legislației în vigoare incidente Articolul 11 (1) Regimul deșeurilor pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina) se reglementează astfel: a) este interzisă abandonarea, incinerarea sau depozitarea în gropi săpate în sol a deșeurilor de orice fel. Turiștii au obligația de a-și evacua deșeurile pe care le generează pe timpul vizitării sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina (incluzând aria naturală protejată 2.818 Cascada Mișina). Deșeurile se evacuează în
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
ce privește speciile de mamifere, geologia influențează mamifere legate de cursurile de apă, în special, cum ar fi vidra. Rocile friabile din albia și lunca râului pot fi afectate ușor de procese erozionale, care la rândul lor pot afecta vizuinile săpate în mal și locurile de odihnă ale speciei. Geologia are o influență majoră asupra speciilor de pești, substratul râurilor fiind important pentru iernare, dar și pentru migrațiune, fiind important să nu se întrerupă continuitatea longitudinală a râurilor. ... 2.2. Hidrografîe Aria
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Iar toamnei, dacă vine, nu voi putea să-i las Decât acele amintiri și lacrimi de tristețe... ARȘIȚĂ DE FOC Ah, arșiță , mi-e sete tot de tine, În marea dragoste să te-ntâlnesc, Și lacrimile, ce mi le-i săpat în mine, Să ți le dau , când pot să mai iubesc. Nisipul străveziu și-o piatră infinită Îmi lasă sufletul, ca să se răcorească, Ființa, care tremură... rămâne absorbită În lumea de topazuri și cristale, nefirească. Când eu cu apa din
VERSURI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340249_a_341578]
-
Foarte bine. Vă rog să-mi comunicați decizia la firma noastră „Menașe cumpără tot". - Prea bine, domnule. Și de cine să întreb? - De mine. Mă numesc Arie Faifermaher. - Cum? Nici măcar Menașe? - Bineînțeles. Asta va asigura forța lăuntrică, lipsa invidiei care sapă ca o carie, apropo să nu uit, dacă aveți probeme dentare, adresați-vă cu încredere dentistului Menașe, membru fondator. Mersi. Cafeaua a fost excelentă... Și mai excelentă găsiți la... - Știu, știu... La cafeneaua "Menașe". - Extraordinar! Cum ați ghicit? - Flerul, domnule
UN CURCUBEU AL DEMOCRAŢIEI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340441_a_341770]
-
lume de visare Să le dezleg din taina nesperată, Mă atrăgeau în miezul lor c-o floare... De multe ori, în mugetul furtunii, Din zilele de vară nesfârșite Când fulger despica în două, prunii, De străbunic plantați, în vremi greșite, Săpam la rădăcini comori uitate, Ascunse-n timpuri vechi, de ochi străini. Da-n loc de aur mult si nestemate, Găseam doar săbii, sub arse rădăcini... În grădina-mi Rai, de flori, fluturi și fragi, Chiar și fânul mirosea amețitor... De
TE RETRĂIESC CONSTANT, COPILĂRIE de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340464_a_341793]
-
din 17 august 2013 Toate Articolele Autorului Iubito, în această toamnă lungă de nesfârșite ploi Precum un zbor spre cerul de rouă și de apă, Mă rog să nu uiți să te rogi mormântul pentru noi Groparii să ni-l sape în adâncimi de pleoapă. ubito, în această toamnă mohorâtă și lichidă Precum o peșteră topindu-se în inimi ca de gheață, Mă rog să nu uiți să te rogi pe ambii să ne-nchidă Într-un mormânt din carnea unei
ÎNGER ZDROBIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340512_a_341841]
-
această marjă de eroare tolerată în învățământul românesc să fie de decenii întregi, prin definiție, axiomatic aproape, diferită de zero. A ști care e problema nu înseamnă a o rezolva, firește - dar e cel mai bun început. "Sistemul" nu e săpat în piatră. E făcut din 250.000 de dascăli care-și trăiesc, cu intensități diferite, drama de a nu putea fi întotdeauna la înălțimea misiunii pe care și-au asumat-o. Treaba lor e să și-o împlinească, iar treaba
Al treilea părinte () [Corola-blog/BlogPost/338268_a_339597]
-
dus la căderea unui guvern. Anchete sunt în derulare. Moartea tânărului din Balș, căzut cu bicicleta într-o groapă, n-a provocat nimic. Poate câte o știre. Acum o săptămână. N-are nimic spectaculos, dar tragedia e acolo. Groapa era săpată. Ancheta este în derulare. Un tren trece printr-un cartier al Bucureștiului, printre case. În fiecare an, aproape fără excepție, provoacă o victimă. Sunt și câteva cruci, pe marginea terasamentului. Oamenii, cu copii, trec zilnic peste calea ferată ca să îi
Poftiți! Gropile sunt săpate () [Corola-blog/BlogPost/338319_a_339648]
-
înainte de alegeri. Nu există nicio anchetă. Sunt patru instituții care ar trebui să se adune pentru a rezolva problema securității transportului și accesului pietonal. Un copil cade într-o fosă. Și moare. Și altele asemenea. Sunt gropi și gropi. Unele săpate la propriu și lăsate de izbeliște. Altele, apărute din neglijență, din incompetență. Administrația „sapă” aceste „gropi”, mici-mari ambuscade, în care auzim, din când în când, că a mai căzut cineva. Și a murit. Neglijențe, comodități, incompetențe, delăsare, uneori cinism ale
Poftiți! Gropile sunt săpate () [Corola-blog/BlogPost/338319_a_339648]
-
se mai strice la trimestru?”, „păi, și noi ce mai facem?”. Ne-am săturat toți, cred, de asemenea exemple, de cum e la noi și cum e la ei. De gropi căscate, de fose neastupate, de oameni care, nefăcându-și treaba, sapă gropi pentru nevinovați. Se semnează hârtii, ordine, state de funcțiuni, se prelucrează normative, se face formal instructajul, se consumă o groază de resurse și... Groapa e acolo. De multe ori în alt loc.Uneori, în același loc. Dar cineva cade
Poftiți! Gropile sunt săpate () [Corola-blog/BlogPost/338319_a_339648]
-
sau orașe, tehnologii sau ierarhii sociale se află într-o continua schimbare. Iar direcția în care evoluează această schimbare este cea care duce spre o curgere mai ușoară. Poate să fie vântul din pânzele unui velier sau apa care își sapă o albie. Mașinile are curg prin arterele unui oraș sau benzina care le pune în mișcare. Sângele care ne circulă prin vene sau aerul pe care îl inspirăm și îl expirăm. „Evoluția este schimbare de configurație în timp, într-o
Adrian Bejan, profesor la Duke University: Ori de câte ori s-a instituit uniformitatea într-o societate, aceasta s-a transformat într-o nouă ierarhie () [Corola-blog/BlogPost/338393_a_339722]
-
țări de frontieră un astfel de obiectiv este țintit prin cultivarea neîncrederii, a dezbinării și frustrării generale, prin punerea la îndoială a sistemelor liberale. Însă în cazul României toate acestea vin cu un bonus. Bonusul oferit de posibilitatea de a săpa la temelia dezvoltării economice a țării prin încurajarea, alimentarea unui sentiment adânc înrădăcinat în societate. Acel sentiment de neîncredere profundă în modul în care este gestionat banul public, sentiment care a dus de ani de zile la o presiune permanentă
Agresiunea împotriva României încurajată și de ei și de noi () [Corola-blog/BlogPost/338941_a_340270]
-
milioane la 6 milioane și ceva. Ce fel de salariați sunt aceștia? Sunt salariați fără contracte de muncă. Statistica consideră salariat inclusiv o persoană care într-o săptămână a lucrat cel puțin patru ore undeva, fără contract de muncă, a săpat un șanț, a bătut scânduri într-un gard, a tuns iarbă sau a făcut ceva într-o gospodărie, a reparat un aragaz, instalația electrică. La noi se întâmplă următorul lucru. Populația României apelează cu foarte mare dificultate la firme specializate
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, despre impozitul pe gospodărie: „Mă gândesc la ce cozi s-ar putea să fim supuși, până când să apucăm să plătim impozitele” () [Corola-blog/BlogPost/338925_a_340254]
-
să vorbești pentru câteva secunde e ca o crampă. Acută, fulgerătoare, ca durerea extracției unui nerv dentar. Îți recomandăm Vând titlu nobiliar în leasing: Baștan Turbo S. Aștept provincia Mi-am dat seama atunci că iluzia de control care a săpat făgașe atânci în calcarul minții mele e surmontabilă doar parțial. Speranța într-un viitor bun (în pofida tuturor datelor prezentului) și credința fermă că, bazându-ne pe abilitatea noastră (obligatoriu, peste medie) de a evita pericolele prin manevre de ultim moment
Am mers cu mașina care se conduce singură și am nimerit în gropile din mintea mea () [Corola-blog/BlogPost/338466_a_339795]
-
Gabriel Biriș. Una dintre declarațiile lui Biriș care a stârnit multe comentarii din partea publicului a fost legată de persoanele fără venituri. „Cum poți să zici <<am trăit fără nici un venit>> timp de șase luni? Ce ai făcut? Ai vânat, ai săpat după rădăcini? Cum ai putut să trăiești șase luni fără să câștigi nimic? Nu cumva vorbim nu de faptul că nu ai câștigat, ci de faptul că nu ai declarat? Și atunci pentru persoanele care timp de șase luni nu
„Sănătatea costă. Cine plătește? Copiii noștri, pentru datoriile făcute de noi azi?” () [Corola-blog/BlogPost/338559_a_339888]
-
de cerc dar și cu secțiune pătrată și urmând traseul amenajat și pătrundem în cetate prin poarta de vest descoperită în cursul săpăturilor arheologice din anul 1977. În piatra zidurilor se pot vedea și astăzi, urmele canaturilor porților și adânc săpate în piatra de pavaj, urmele lăsate de roțile carelor de luptă. Îți recomandăm Ce poate face o tânără din Bucovina cu un simplu cont de Facebook. „Am un vis, îl puteți numi unul mare...” Este impresionat să vezi, cum, după
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei () [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
acele timpuri. Lăsăm în tăcerea amiezii bătrînul castru și ne îndreptăm spre ieșire, urmând conturul zidurilor castrului roman în piatra cărora, sunt zidite din loc în loc, spre neuitare și bună păstrare, fragmente de coloane și cărămizi în carnea cărora timpul sapă nemilos. Parcă dorind să ne arate că mai sunt multe întrebări rămase fără răspuns, câteva capiteluri, pietre de râșniță și fragmente de coloane bogat ornamentate, așteaptă cuminți sub umbra pomilor, mâinile pricepute ale arheologilor ce le vor găsi cândva locul
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei () [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
cu buzele brăzdate de arșiță și praf lichidul rece sorbindu-l mai apoi cu nesăț. Era de la moș Mănlache, proaspătă și bună la gust. - Pe lumea cealaltă Dumnezeu l-o fi iertat, că mare bine o mai făcut când o săpat-o, gândi el în sinea lui. Oboseala și toropeala îl copleșeau. Respira greoi. Inima-l înțepa, fiera îl supăra, gura îi era amară. Deschise sertarul de la bufet luă sticluță de anghirol, turnă un pic pe fundul unei linguri mari ș-
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
în Corsica Amintirile sunt dovezile vii ale neuitării din noi, sunt imaginile trecutului așternute în gânduri, îngrijite în taină cu puterea sufletului și ocrotite cu dragoste de-atingerea aripilor nemiloase ale timpului. Când ne desprindem de vâltoarea unui prezent ce sapă adânc în noi și dragostea de tot ce-i frumos și bun ne stăpânește viețile scurgându-se agale spre fântânile nepieritoarei iubiri, dăm frâu liber amintirilor, căutându-ne pe noi înșine ancorați în adâncul și farmecul lor. Dumitru Sinu, nea
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339932_a_341261]
-
-o să mă cheme?” Într-un alt poem, evocă într-un mod absolut original, moștenirea dobândită din trăirile înaintașilor săi: „Moșii mei vânau dropiile tăcerilor / Din rădvanul singurătății....//...au murit într-o pagină / Din cartea amintirilor...”, dar, „...peste mine aplecați / Sapă nostalgii în a inimii mele paragină. // Ei mi-au dăruit setea de ceruri și pustiu / Și mi-au tors peste inimă, depărtarea” („Atavism”). Frumos, profund și foarte trist, în același timp. Din majoritatea poeziilor acestui volum răzbate către sufletul cititorului
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
Mi-a rămas săpat în minte de pe când copil eram Că sunt Om, că am o Țară și o Limbă și un Neam Că-n adâncul gliei sfinte stau de veacuri moșii mei Că din ei răsare pâinea și prin mine trăiesc ei Valuri
Lecția de istorie () [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]
-
bătaia ochilor săi congestionați de “educație” și dușmănie! Firește, mi-am șters pantofii, mi-am făcut o cruce mare și discretă...și mi-am amintit: “părinții mei și ai unor dumneavoastră/ nu mănâncă semințe și nu scuipă de la fereastră./ ei sapă și îndreaptă obrazul pământului, mereu.../ să nu se împiedice apa în care a plâns dumnezeu”//...Așa zice mama ta: “numai cine găsește răspuns la-ntrebare/ știe să facă dulceață din cireșe amare!”... Da...de trei ori “da” pe adresa părinților
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
un oarecare spirit franțuzesc... Am avut o viață frumoasă. Miercuri după-amiaza și duminica era liber. Cât era vară și frumos, mergeam în plimbări și excursii. Ne luam în traistă câte ceva de mâncare, o cărticică, un cuțit, ca să avem cu ce săpa din pădure rădăcinile de flori pe care le aduceam acasă și le plantam. Aveam în grădină peste o sută de trandafiri...“. „O lume în care nu m-aș fi putut integra...“ Am părăsit casa din Copou încărcată de amintiri dintr-
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]