6,492 matches
-
unde locuitorii se opuneau represiunea devenea maximă; -în perioada 1948-1952 s-a înregistrat un val de teroare în cadrul căruia: o peste 400.000 de oameni au fost închiși sau trimiși în lagăre de muncă ( închisori la Sighet, Gherla, Galați, Râmnicu Sărat, Aiud, Pitești, șantierul de la Canal Dunăre-M. Neagră, colonii de muncă forțată la Cavnic, Baia Sprie, Periprava), trei pătrimi fără judecată; o peste 50.000 de familii au fost deportate, mai ales în zona Bărăganului; o peste 100.000 de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
hipovolemie cu osmolaritate normală. Aceasta nu este bine compensată prin ingestie de apă, deoarece setea și secreția de ADH nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este mai ales pierdută prin urină. Procedeul adecvat constă în ingestia programată de lichide sărate și dulci, pentru prevenirea deshidratării și menținerea performanței generale (circulatorie și fizică, somatică). 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron Renina este o enzimă secretată de aparatul juxtaglomerular renal (miocite netede modificate din peretele arteriolei aferente) la scăderea presiunii arteriale, de fapt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
funcție toponimică. Acesta îndeplinea în formația respectivă rolul de particularizator, preluînd ulterior funcția denotativă îndeplinită de fostul „cap“ sau „centru“ al grupului nominal și condensînd-o în propria valență individualizatoare. Astfel, Valea Largă > Larga, Tarlaua Scurtă > Scurta, Apa Roșie > Roșia, Balta Sărată > Sărata etc. În felul acesta toponimul rezultat prin condensare, cumulează forța descrierii apelativului originar, „retras“ din formulă, dar presupus mintal la auzul nucleului rămas în funcțiune, și efectul individualizării prin particularizatorul rămas ca termen unic. În multe cazuri, pot fi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponimică. Acesta îndeplinea în formația respectivă rolul de particularizator, preluînd ulterior funcția denotativă îndeplinită de fostul „cap“ sau „centru“ al grupului nominal și condensînd-o în propria valență individualizatoare. Astfel, Valea Largă > Larga, Tarlaua Scurtă > Scurta, Apa Roșie > Roșia, Balta Sărată > Sărata etc. În felul acesta toponimul rezultat prin condensare, cumulează forța descrierii apelativului originar, „retras“ din formulă, dar presupus mintal la auzul nucleului rămas în funcțiune, și efectul individualizării prin particularizatorul rămas ca termen unic. În multe cazuri, pot fi identificați
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
hipovolemie cu osmolaritate normală. Aceasta nu este bine compensată prin ingestie de apă, deoarece setea și secreția de ADH nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este mai ales pierdută prin urină. Procedeul adecvat constă în ingestia programată de lichide sărate și dulci, pentru prevenirea deshidratării și menținerea performanței generale (circulatorie și fizică, somatică). 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron Renina este o enzimă secretată de aparatul juxtaglomerular renal (miocite netede modificate din peretele arteriolei aferente) la scăderea presiunii arteriale, de fapt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sau zeamă de lămâie, care se servește ca aperitiv sau ca garnitură“ a fost împrumutat în română din ngr. saláta, ulterior și din fr. salade. Atât forma grecească, cât și cea franceză provin din it. insalata care înseamnă, de fapt, „sărată“, fiind un derivat din it. sale < lat. sal „sare“. Salată cu sensul de „plantă“, sinonim cu lăptucă (termen moștenit din lat. lactuca, la fel ca fr. laitue, sp. lechuga), este tot un împrumut (apare prima dată în Anonymus Caransebesiensis, în jurul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și în aromână și provine din lat. *carnaceus (moștenit și în italiana dialectală, spaniolă și portugheză); forma mai apropiată de etimon este cârnaț. Din română a fost împrumutat de bulgară, sârbă, croată. Slănină este un cuvânt slav derivat de la slanŭ „sărat“, care există și în neogreacă. În Transilvania și Banat, ca și la istroromâni, se mai păstrează un sinonim al lui slănină, și anume lard < lat. lar(i)dum, cuvânt panromanic (fr. lard, sp., it. lardo). În Muntenia, circulă și șuncă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
zbate-mpintenat de zeul Amor, Înaripatul, ori atunci când sforăie Cu nara-n vânt spre zingănul de arme, Sau când nechează-nfiorat de-o spaimă? De-asemenea și gintea zburătoare, Pestrițe păsări, ulii și vultanii Și cufundarii care-și caută hrana În apele sărate ale mării, Atunce când se bat pentru mâncare, Luptându-se cu prada, àltfel țipă, Și altfel altă dată! Alte păsări Își schimbă glasul când se schimbă vremea: Așa e neamul cel cu viață lungă Al cioarelor și stolurile negre De
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a unei corăbii: pește, carne sărată de porc, ceapă și... biscuiți marinărești. Totul fiert la grămadă. Melville, în Moby Dick, descrie un „savuros“ chowder: „... era făcut din scoici mici și zemoase, amestecate cu biscuiți mărunțiți, bucățele de carne de porc sărată, totul îmbogățit cu unt și puternic condimentat cu piper și sare.“ Însă atunci când acest haos culinar este intenționat, rețeta capătă alte valențe gastronomice. Pentru comparație, gândiți-vă la celebra ciorbă rusească numită soleanka (numele vine de la solenia, „varză acră“), descoperită
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe cea chineză. Bucătăria Chinei, pe nedrept neglijată de Păstorel, este, în primul rând, cea mai veche din lume. Printre fondatorii ei legendari se numără Peng Keng, cel care a descoperit echilibrul armonios al celor „Cinci Arome“ (adică gusturi: acru, sărat, dulce, amar și picant; fiecăruia îi corespunde un element - al cincilea e lemnul - și o stare energetică fundamentală, combinațiile Aromelor având și efecte terapeutice). Există patru școli în bucătăria chinezească, patru tradiții, fiecare centrată pe o regiune. Toate la un
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
unde se numea garos), condimentul cel mai scump, făcut din intestine de macrou lăsate să macereze împreună cu sare și plante aromatice (se folosea doar zeama, extrem de concentrată). Carnea era de cele mai multe ori preparată în sosuri care combinau aromele dulci și sărate, pentru a schimba gustul primar al alimentului. Iată cum se gătea un cocor (rețeta apare în lucrarea De re coquinaria a lui Marcus Gavius Apicius, 25 î.Cr.-37 d.Cr.): pasărea curățată se fierbea înăbușit într-o oală de pământ, cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
noi, iar la finalul operațiunii se servește o fricassée, mâncare făcută la tigaie, în untură, din inimă, ficat, rinichi și sânge de porc. Tot în legătură cu acest minunat animal, merită spus că „slănină“ este un cuvânt de origine slavă (slanu însemnând sărat), iar jumara provine din germană, din schmarren, termen ajuns la noi pe filieră maghiară. Radu Anton Roman publică și o rețetă numită „slană picurată“ sau „slană la țăcălie“. Este vorba despre bucăți de slănină puse în țepușe și fripte la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Burada, derivă din cașare (cășărie, adică stână) și din turcescul peinir (brânză). Cea mai veche brânză românească și, poate, una dintre cele mai vechi de pe continent este cea de burduf. La origine, era un caș maturat din lapte de oaie, sărat și frământat până ajungea o pastă care se îndesa într-un intestin sau într-o piele cusută de oaie (un burduf ). Autenticitatea ei nu poate fi pusă la îndoială, dar iarăși nu avem de a face cu un unicat: turcii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ale polentei, italienii ne depășesc, dar printre acestea se regăsesc și preparate culinare aproape identice specialităților românești din mămăligă. Să luăm, drept exemplu, neaoșa noastră „mămăligă pe pături“ (straturi de mămăligă în alternanță cu straturi de caș dulce, urdă, caș sărat, brânză de burduf sau cașcaval afumat). Polenta pasticciata alla Milanese se face cam la fel, între straturile de mămăligă punându-se parmezan ras (sau alte brânzeturi), dar și carne de vită tocată și rumenită în unt, alături de ciuperci. Polenta con
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
face cu bucătăria curții domnești sau a marii boierimi, una cosmopolită și, mai ales, deosebit de bogată în comparație cu alimentația târgoveților și a țăranilor. Este greu de imaginat că aceștia din urmă foloseau zahărul la începutul secolului al XVIII-lea, predominanța savorilor sărate și acide în majoritatea preparatelor culinare fiind o certitudine. Gustul pentru acru ar trebui protejat, el conferind originalitate gastronomiei românești. Dar semne bune secolul n-are... Viteza din ce în ce mai mare cu care se desfășoară viața noastră de zi cu zi, implicit
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
că aceasta din urmă se face exact ca tuslamaua noastră „regală“, adică burta se prăjește după ce a fost fiartă în prealabil. Cuvântul tuslama vine din turcă, din tuzlama (sărătură), derivat al lui tuzla (salină); turcii fac sardalya tuzlama, adică sardele sărate, sau hamsi tuzlama, saramură de hamsii, însă există și o tuslama din burtă. Chiftelele nu au fost inventate de bucătarul bufetului gării din Băicoi, ci de însuși Marcus Gavius Apicius (rețeta se numea Osicia omentata). Cele pe care le prăjim
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
zakuska înseamnă doar „mic dejun“) o fac la fel ca noi și o numesc kyopulo; dacă se gătește fără vinete, se cheamă lutenica. La sârbi și muntenegreni (macedoneni și... chiar bulgari) se numește ajvar (din turcescul havyar, care înseamnă... „icre sărate“, și iată cum ne întoarcem la caviarul de vinete!) sau pindjur (cunoscut și de maghiari). Toate aceste preparate sunt inspirate de bucătăria turcească, dar au căpătat trăsături aparte datorită necesității, în țări aflate la latitudini mai nordice decât Turcia, de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
termina cu un desert.“ Altfel spus, bizantinii practicau un fel de serviciu à la russe avant la lettre (oare de la ei l-au luat rușii?), caracterizat prin prezentarea secvențială a mâncărurilor, ordinea apariției lor pe masă fiind în funcție de gust, savorile sărate precedându-le pe cele dulci, în timp ce Occidentul, până la începutul secolului al XIX lea, a păstrat uzanța medievală de a servi, la un banchet, „șarje“ succesive de feluri de mâncare cuprinzând, la un loc, toate savorile; meseanul înfuleca o ciozvârtă de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se taie în felii, care se prăjesc în unt. Se servesc fierbinți, presărate cu zahăr și scorțișoară. 500 g mei 1 l zeamă de carne (vită) 100 g ceafă de porc afumată sau o bucată de caltaboș 100 g brânză sărată, rasă 3 ouă zahăr (după gust) piper, șofran, scorțișoară (după gust) STIFADO (Stufat) - Grecia Iată o rețetă tipică bucătăriei rustice grecești din zonele montane. Numele provine de la stufato ul italienesc și a ajuns pe teritoriul de azi al Republicii Elene
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pahar cu apă și se mai lasă cinci minute la foc mic. Carnea și ceapa uscată se pun într-o terină (unsă cu ulei sau cu unt), așezându-se un prim strat. Peste acesta se pun cepele verzi, tăiate mare, sărate și piperate. Urmează un al doilea strat de costițe. Se adaugă vinul, ceva ulei și se lasă oră la cuptor. Înainte de a se servi, se toarnă deasupra o cremă din ouă și iaurt (cele 3 ouă bătute cu 100 g
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dimineață și seară. Burta se curăță cu cuțitul, prin radere, se taie fâșii și apoi se prăjește în ulei de măsline. Când e ușor rumenită, se taie bucățele. Măruntaiele mielului se fierb un sfert de oră în apă clocotită și sărată, apoi se scurg și se taie bucățele. Se întinde prapurele pe o masă. Se acoperă cu umplutura compusă din bucățelele de măruntaie, burta, usturoiul tocat, oregano, ouăle fierte, brânza rasă, sare și piper după gust, pătrunjelul fin tocat. Se rulează
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Se taie în felii subțiri morcovii, prazul se taie felii pe diagonală, iar țelina se taie cubulețe fine. Se tranșează burta în fâșii de 4 cm lungime și 2 mm lățime. Se fierbe timp de 2 ½ ore în apă puțin sărată. Se scurge. Într-o cratiță, se încinge untul și se adaugă legumele, care se călesc iute. Se adaugă burta, usturoiul și, după câteva minute, pasta de roșii. Se călesc rapid, se sting cu bulion și se fierb la foc mic
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se rumenesc pastele tarhonya în puțin ulei, iar apoi se fierb în multă apă. Se scurg, după care se adaugă în tocană. 400 g carne de vită 200 g ciuperci 200 g tarhonya (paste preparate din ou, făină și apă sărată - specialitate ungurească, asemănătoare tăițeilor de casă românești) 2 dl smântână 1 ceapă mare 1 roșie tăiată mărunt 1 ardei gras galben ulei sare, piper negru, măghiran
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
vindecare. Frunze, flori, fructe, rădăcini; preparate în sucuri, ceaiuri, unguente. Produsele apicole ca și produsele de natură animală, aveau o folosire curentă și la îndemâna oricui. Dacii acordau o atenție deosebită și produselor minerale, petroliere și mai ales izvoarelor minerale, băilor sărate naturale, apelor termale și nămolurilor. Acest imens spectru de resurse se utiliza în terapia afecțiunilor externe, interne, în bolile articulațiilor etc. E de înțeles că fructificarea terapeutică a atâtor resurse a însemnat o îndelungă experiență care a putut fi luată
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
hipovolemie cu osmolaritate normală. Aceasta nu este bine compensată prin ingestie de apă, deoarece setea și secreția de ADH nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este pierdută mai ales prin urină. Procedeul adecvat constă în ingestia programată de lichide sărate și dulci pentru prevenirea deshidratării și menținerea performanței generale circulatorii și fizice. Factorul natriuretic atrial (ANF) sau atriopeptinul (AP), eliberat de cardiomiocitele atriale sub influența distensiei auriculare, este un peptid format din 28 de aminoacizi, care are acțiuni vasodilatatoare, hipotensive
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]