6,861 matches
-
a folosit vreo lance, Nici să trag n-a fost nevoie ; Din copac căzu el singur, Poticnitu-s-a-ntr-o bârnă, Crengile-i bortiră coasta, L-au străpuns în pântec ramuri (32, p. 750). Astfel „legat”, Väinämöinen aduce ursul în sat, unde îl sacrifică (abia acum sunt folosite armele tranșante), carnea animalului fiind apoi mâncată, în mod ritual, de întreaga colectivitate (32, pp. 743- 745). Câteva date particulare apar în această legendă, fără să-i altereze însă fondul și semnificațiile. Labirintul parcurs de erou
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arme („corp la corp”), îl învinge și îl leagă. Astfel legat, taurul este mânat la Atena, eroul fiind, pe drum, slăvit și felicitat de oameni. (Asemănarea cu colindele românești de „vânare” a leului este izbitoare.) Abia aici, în cetate, Tezeu sacrifică Taurul zeului Apollo (sau lui Poseidon, după alte versiuni) : „Punând mâna pe el, l-a arătat viu locuitorilor, mânându-l prin cetate, apoi l-a sacrificat lui Apollo Delphinianul” (Plutarh, Thezeus, XIV). Sacrificiul a fost urmat de un „praznic măreț
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu colindele românești de „vânare” a leului este izbitoare.) Abia aici, în cetate, Tezeu sacrifică Taurul zeului Apollo (sau lui Poseidon, după alte versiuni) : „Punând mâna pe el, l-a arătat viu locuitorilor, mânându-l prin cetate, apoi l-a sacrificat lui Apollo Delphinianul” (Plutarh, Thezeus, XIV). Sacrificiul a fost urmat de un „praznic măreț” (6, I, p. 25), un ospăț gătit, probabil, cu carnea animalului. La fel ca în colindele românești : Cu patru suliți mi-l tăiară [pe bohor]. Zăbovi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nemaiînțelegând rostul unui obicei rebarbativ. De fapt, Tezeu nu a uitat să arboreze la catarg steagul alb. Dar anume acest semn al izbânzii sale (și nu cel al eșecului) a impus sinuciderea bătrâ- nului rege. Prinzând fără arme, legând și sacrificând Minotaurul, Tezeu și-a câștigat titlul de neo-basileus. Vechiul rege urmează să moară. Însuși felul sinuciderii lui Egeu probează această inter- pretare. În Grecia arhaică, bătrânii decrepiți erau aruncați în mare, de pe stânci, chiar de către fiii lor. Vezi oronimul gr.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
împletită-n șase. [Ioana], ochi negri, Merge la grădină, Mreaja își anină, Mreaja își întinde, Grădina coprinde. Peștele de mare, Din mare că sare, în grădină intră Prin mreajă se-ntinde Și-ntr-însa se prinde. Astfel legat, peștele urmează să fie sacrificat. Carnea lui va servi la ospățul nupțial, iar capul va fi păstrat ca trofeu (Colind de fată mare, cules în 1869 ; cf. 36, p. 101). 6. Fecioara și Fiara. Legarea magico-erotică Din tipologia propusă, merită să mă opresc puțin asupra
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu sabia în mijlocul cetății și trăgând afară oamenii trupul lui, după cetate, l-au ars cu foc (cf. 58, p. 126). De regulă, în urma acestui „miracol”, locuitorii cetății, în frunte cu împăratul, se creștinează, iar pe locul unde a fost sacrificat balaurul este înălțată prima biserică (vezi și 37, II, p. 193 ; 40, p. 222). Iată câteva fragmente similare dintr-un alt text arhaic : [Sf. Gheorghe] zise fetii : descinde-te fetiță de paftalele tale și leagă bălaurul de gât cu acel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Gheorghe - datând din 1601, prelucrată și publicată în Germania două secole mai târziu -, fecioara este cea care îl leagă pe balaur, cu propriul ei brâu, dar eroul este cel care îl duce legat în cetatea în centrul căreia îl va sacrifica : Grăi fecioarei bunul glas : „Sleit balauru-a rămas. De el n-ai teamă-i doborât, Și pune-i brâul tău la gât”. Sân-Gheorghe-apoi de lațul său îl trase ca pe-un blând dulău. Prin târg îl duseră astfel, Mic-mare, toți fugeau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin meandrele Labirintului și „legând” Minotaurul cu capătul celălalt al firului. Apoi, Tezeu (ca în imaginea sculptată de Bathycles) sau chiar Ariadna (precum fecioara în legenda Sfântului Gheorghe), sau amândoi îl vor scoate pe monstrul „legat” (îmblânzit), pentru a fi sacrificat în „centrul” cetății. Ambi- valența simbolică a firului se manifestă simetric : el se desfășoară pentru a dezlega (taina Labirintului) și se înfășoară pentru a „lega” (Minotaurul). Desigur, toate aceste miteme trebuie înțelese dintr-o perspectivă simbolică. Iată, de exemplu, relatată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sloboază ploile...” sau „Iene, Iene, Scaloiene/ Du-mi-te la Dumnezeu/ Și te roagă tot mereu/ Să dea drumul cerului/ Ca să curgă ploile...”, cf. 19, p. 247 ; 40, p. 153) sugerează statutul de mesager între oameni și zeu al eventualului sacrificat, tot așa cum geții trimiteau „un sol... cu poruncă să-i facă cunoscute [zeului] lucrurile de care, de fiecare dată, aveau nevoie” sau „căruia îi dau însărcinări încă fiind în viață” (Herodot, Istorii, IV, 94). b) Tot o păpușă antropomorfă din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fetei sacrificate de colectivitate pentru a îmbuna balaurul (din fântână, râu, mare etc.) care oprește apele. e) Episoadele mitico-legendare privind sacrificarea unui om pentru declanșarea sau oprirea unor fenomene meteorologice. Iată doar două exemple concludente : legenda biblică a lui Iona, sacrificat de marinari pentru încetarea furtunii marine („Deci l-au luat pe Iona și l-au aruncat în mare și s-a potolit urgia ei”, cf. Profetul Iona, I, 15), și mitul Ifigeniei, care trebuia să fie sacrificată prin decapitare pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a lui Iona, sacrificat de marinari pentru încetarea furtunii marine („Deci l-au luat pe Iona și l-au aruncat în mare și s-a potolit urgia ei”, cf. Profetul Iona, I, 15), și mitul Ifigeniei, care trebuia să fie sacrificată prin decapitare pentru declanșarea vântului marin („Primește sângele neprihănit din gâtul gingaș de fecioară/ Și dă acestor nave prielnică plutire”, cf. Euripide, Ifigenia la Aulis) (50). Faptul că în ultima clipă, pe altar, zeița Artemis o înlocuiește pe Ifigenia cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
explicată. Foarte preocupat să demonstreze că poporul geto-dac - nobil și drept, cu înalte virtuți morale - nu putea să adopte un cult orgiastic și irațional precum cel dionisiac, Vasile Pârvan a încercat să minimalizeze complet gestul tranșant al marelui preot : „Podgoriile sacrificate de Deceneus nu vor fi fost nici chiar așa de numeroase, nici prea alese ca neamuri de vinuri” (66, p. 85). în 1985, etnograful Gheorghe Iordache a crezut că hotărârea a fost impusă „de rațiuni de stat” (97), iar Ion
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
onoarea ei va fi în joc. Cu ocazia discuției răspunsului la mesaj, d. Carp declară, fără a angaja responsabilitatea coreligionarilor săi politici, că, în favorul unei comisii europene compuse din delegații tuturor puterilor semnatare Tractatului de la Berlin, ar putea să sacrifice în materie de poliție fluvială unele din drepturile suverane ale țării, daca prin acest sacrificiu s-ar garanta neutralitatea Dunării și mediat a țării. Neputîndu-se însă obține o asemenea comisie colectivă a Europei întregi, atunci d-sa nu admite nici un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
unor controverse polemice în foile noastre și de aceea [î]l reproducem nu atât pentru ceea ce coprinde, ci mai cu seamă pentru că poate să fi răsfrângând până la un grad oarecare opiniile sferelor guvernamentale din Viena. Așa pate orice guvern care sacrifică interesele țării pentru a se ține la putere. Străinul, după ce-l compromite, [î]i dă cu piciorul. Observăm pentru foaia din Viena că deosebirea ce o face între veche dreaptă și jună dreaptă n-a existat și nu există în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
noua regalitate de drepturi suverane, pentru a o îmbrăca în petece de samur. În adevăr se mai editase într-un rând "Arta diplomatică" a marelui om de stat, când pentru onoarea de-a încheia o convenție cu ministrul austriac se sacrificaseră interesele reale, economice ale țării pe zece ani înainte; a doua ediție a acelei arte diplomatice apărea in folio și consista în a schimba cu dibăcie suveranitatea pe Dunăre pe-un titlu. N-ar mai rămânea decât să ne proclamăm
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
este poporul românesc însuși, adevăratul popor românesc de rasă, gens Quiritium. Și de-aceea lucrurile nu pot merge bine, nici pot provoca entuziasmul popular. Surogatul frazei roșie substituit patriotismului adevărat își arată pretutindenea arama; pentru popularitate și menținere la putere sacrifică interesele vitale și lipsește chiar forma cea mai serioasă de guvernământ, cea monarhică, de încrederea pe care cată s-o inspire unei națiuni. În adevăr, ce suveranitate se poate numi aceea când contele Wolkenstein cutreieră Europa în dragă voie pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate aprecia daca Austro-Ungaria are cauze de-a împărtăși pe deplin satisfacțiunea ce-o simte contele. Daca e adevărat, zice organul oficios al guvernului unguresc, că, precum se exprimă contele, noi am turnat apă în vinul nostru și că am sacrificat multe din pozițiunile noastre esențiale chiar, atât ale punctului nostru de plecare, cât și ale propunerii Barrere, atunci, în dorința noastră de-a înlătura neîncrederea celorlalte puteri și de-a mântui cu agitația politică care fără trebuință s-a atârnat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ungaria. E sfânt în ochii noștri interesul libertății, însă și mai sfânt este cel al maghiarismului. Nu ne putem închipui că ele vor veni vreodată în coleziune și, daca se va întîmpla vreodată, nu vom ezita nici un moment de a sacrifica libertatea pentru maghiarism, în măsura care se va cere, ca să salvăm și să întărim maghiarismul. După aceste, trece "Egyetertes" la autonomia confesiunilor și se pune pe coarda insinuărilor; după el toate bisericele se folosesc de autonomie spre agitațiuni. Protestanții de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prevedea momentul în care vom da voie stăpânilor noștri să ne și îmbrace după placul lor. Dar stăpânul de azi nu e același de la 1857. Altă dată erau boierii, astăzi avem guvernul nostru; lui ne supunem, lui ne închinăm, lui sacrificăm. Osebirea este în formă însă, dar nu și în mintea noastră. E destul ca unul din noi să aibă la visterie o funcțiune cât de mică pentru ca numaidecât să capete o însemnătate capitală. Lumea zice: "Iacă un funcționar, un membru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ministrul de resort, că primul ministru Brătianu e atotputernic. Cu d. Sturza nu stă tot astfel. Daca el se va și conforma uneori cu opinia ce va predomina în cabinet, în cestiuni principale Sturza nu numai cu nu-și va sacrifica opinia sa politică, dar va face-o să străbată. Pentru asta ne garantează întreaga sa individualitate, tăria și neatârnarea vederilor sale politice, căci daca acestea ar fi mai puțin tari și mai puțin neatârnate desigur că multilateralul și genialul Sturza
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
propriu? A fost în adevăr marea operă a maestrului din Strada Doamnei de-a face pe lume să crează că interesele naționale sunt identice cu acelea ale liberalismului cosmopolit, de-a combina în unitate liberalismul cu naționalitatea și de-a sacrifica pe nesimțite pe cea din urmă celui dentăi. Ei bine, lumea l-a crezut și orice reformă în senzul său rupea bucăți câte unul din elementele vieții naționale; azi prerogativele politice ale proprietății istorice, mâni biserica, poimîni breslele, până ce toată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și asta, pare c-am voi să asistăm la spectacolul ridicării unei păture de noi comedianți politici, unei nouă serii de păpușe dătătoare din mâni, unor noi speculanți ai intereselor și banului public. Și care e scopul măreț pentru care sacrificăm cu ușurință ceea ce greu va fi de recîștigat? O mare acțiune în afară, mari îmbunătățiri înlăuntru, cărora li s-ar opune cineva? Această lovire de stat, pe care o aprobă Parlament și Coroană, are un scop superior actualității, o menire
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care a mijlocit-o d. de Giers la Viena. Conferința a semănat mult c-un bâlci în care se face trampă. Rusia a abandonat România pentru că-n schimb a primit făgăduința Austriei de-a favoriza regularea brațului Chiliei; Anglia a sacrificat Regatul pentru Egipet. România se poate mângâia doar cu faptul că-n cazul din urmă Franța a fost cea care-a plătit cheltuielele, căci în momentul în care vorbim cestiunea egipteană e poate hotărâtă în mod definitiv fără participarea Franței
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a ridica de subsori megalomania dacoromână. Nu numai că țărilor vasale Turciei li s-a creat o poziție suverană ca Regat român și s-a introdus în șirul statelor europene, mai cu seamă prin solicitarea și sprijinul nostru, dar am sacrificat (și aceasta e și mai rău) interesele noastre cele mai vitale politice și economice la Dunărea de Jos și am adus cele mai grele rane țării noastre proprii din curată îngăduință și din grija pentru neastâmpăratul megaloman. Și pentru toată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu turbarea în inimă și dorind chiar destrucțiunea Imperiului ca mijloc unic pentru a ieși dintr-o situațiune nesuferită. În sfârșit, toate țările, puternice sau slabe, au cîte-o plagă nevindecată și cred a afla, dacă nu scăparea, cel puțin ușurare, sacrificând miliarde în fiece an militarismului, cu o spaimă ș-o anxietate care crește din ce în ce. Lupta între guverne și popoare, mânia partidelor politice una în contra alteia, frământarea diferitelor clase sociale e fără îndoială forma unei boale generale a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]