3,827 matches
-
Drăghici / 258 Meciul cu Securitatea. Prelungiri / 261 Infima recuperare / 263 Prețul patriotismului (Dumitru VACARIU) / 267 Un poem și o manifestare patriotică / 267 De la Casa de cultură în arest / 267 Prieteni, călăii mei spirituali / 271 Penitenciarul Iași: Iadul pe Pământ / 272 Salcia: foame și Hahău / 274 Scrisul, dincolo de Securitate / 278 Vina de a prefera Deșteaptă-te, române! (Dumitru BAZON) / 281 Fiul sosiei lui Carol al II-lea / 281 De la nuntă la pușcărie / 282 Justiția Securității: condamnare, torturare, judecare / 284 Jilava. Cu tineta
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sosiei lui Carol al II-lea / 281 De la nuntă la pușcărie / 282 Justiția Securității: condamnare, torturare, judecare / 284 Jilava. Cu tineta după aer curat / 288 Penitenciarul Iași. Cu Guzgă, consăteanul torționar / 289 De la "cabinetul stomatologic" Gherla la colonia negrilor de la Salcia / 291 Caralii și bandiți la Grind / 294 Credință, foame, frică și arpacaș / 297 Eliberarea și încercările de racolare / 299 Momente de normalitate / 301 Relația cu partidul. Cu bube în cap / 303 Nedreptățile prezentului / 307 Prefață Obligația de a nu uita
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
1950 era probabil subofițerul care înregistra și prelua efectele arestaților, vorbește domnul Sergiu Movilă, apare și în istorisirea domnului Simionescu, dar în calitate de anchetator, în anul 1952. Sau despre un anume Ghiban, poreclit de către deținuți "Hahău", caraliu torționar în lagărul de la Salcia, mi-au vorbit independent unul de altul și domnul Spiru Țuțu și domnul Dumitru Vacariu. Legat de aceștia din urmă, cred că ar merita amintit, mai ales că nu este consemnat în conținutul interviurilor, faptul că la una dintre întâlniri
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mă tot ciocănești? Și s-o liniștit, s-o liniștit pentru că nu-l iertam!" Atunci s-au convins și cei care s-au dus cu el la Socola că ceva nu este în regulă. M-am întâlnit cu el la Salcia, că a plecat înaintea mea. Când ne-am reîntâlnit l-am întrebat câți ani l-au condamnat și mi-a zis: "Mi-o dat trii ani, bre, da nu-i fac și nici tu nu faci șăpti ani, ai să
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Eu am făcut izolare, știu ce vă zic: nu se rezista! Și atunci s-a oferit și s-a dus un altul în locul bolnavului. C. I.: Hainele de pe dumneavoastră erau cele cu care fuseseți arestat? S. Ț.: Da, asta până la Salcia. Prin toate penitenciarele de tranziție mergeai cu hainele tale. În Jilava am făcut schimb cu cineva: aveam un basc bleumaren, acela avea căciulă și ăsta cu căciulă mi-a zis să facem schimb. Eu m-am gândit, vine iarna, ce
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
locurile de detenție? S. Ț.: Sigur! Iași, Jilava pe Reduit, Fortul 13. A urmat Brăila, unde am stat aproximativ o lună într-un penitenciar de triaj. Apoi, cele 70 de "pachete" am fost îmbarcați pe bac și am ajuns la Salcia. De la Salcia am stat foarte puțin timp la Băndoiu, apoi Strâmba, Stoenești, Luciu Giurgeni, Periprava, pe bacul Adour, am stat foarte puțin la Grindu, lagărul propriu-zis. Eram mutați firește din loc în loc pentru tăiat stuf, desecări sau munci agricole, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
detenție? S. Ț.: Sigur! Iași, Jilava pe Reduit, Fortul 13. A urmat Brăila, unde am stat aproximativ o lună într-un penitenciar de triaj. Apoi, cele 70 de "pachete" am fost îmbarcați pe bac și am ajuns la Salcia. De la Salcia am stat foarte puțin timp la Băndoiu, apoi Strâmba, Stoenești, Luciu Giurgeni, Periprava, pe bacul Adour, am stat foarte puțin la Grindu, lagărul propriu-zis. Eram mutați firește din loc în loc pentru tăiat stuf, desecări sau munci agricole, dar dormitorul era
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Valer 16 din Oaș, care în timpul transportului ne-a cântat Zaraza. Erau patru militari foarte buni cu noi, doi în spate și doi în față, toți cu automate, dar cine ar fi vrut să evadeze!? Și așa am ajuns la Salcia. Șerpăria de la Salcia C. I.: În ce anotimp ați ajuns la Salcia? S. Ț.: Toamna târziu. C. I.: După cât timp de la arestare? S. Ț.: Am fost arestat pe 1 mai 1960 și am ajuns la Salcia prin octombrie- noiembrie în
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Oaș, care în timpul transportului ne-a cântat Zaraza. Erau patru militari foarte buni cu noi, doi în spate și doi în față, toți cu automate, dar cine ar fi vrut să evadeze!? Și așa am ajuns la Salcia. Șerpăria de la Salcia C. I.: În ce anotimp ați ajuns la Salcia? S. Ț.: Toamna târziu. C. I.: După cât timp de la arestare? S. Ț.: Am fost arestat pe 1 mai 1960 și am ajuns la Salcia prin octombrie- noiembrie în același an. Când
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
patru militari foarte buni cu noi, doi în spate și doi în față, toți cu automate, dar cine ar fi vrut să evadeze!? Și așa am ajuns la Salcia. Șerpăria de la Salcia C. I.: În ce anotimp ați ajuns la Salcia? S. Ț.: Toamna târziu. C. I.: După cât timp de la arestare? S. Ț.: Am fost arestat pe 1 mai 1960 și am ajuns la Salcia prin octombrie- noiembrie în același an. Când am ajuns noi se întunecase de acum. Nici în
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
așa am ajuns la Salcia. Șerpăria de la Salcia C. I.: În ce anotimp ați ajuns la Salcia? S. Ț.: Toamna târziu. C. I.: După cât timp de la arestare? S. Ț.: Am fost arestat pe 1 mai 1960 și am ajuns la Salcia prin octombrie- noiembrie în același an. Când am ajuns noi se întunecase de acum. Nici în filme nu se realizează scene de genul acesta: au apărut aproximativ 30 de militari, toți cu automate, cu câini lupi, cu gălăgie, cu felinare
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aproximativ 30 de militari, toți cu automate, cu câini lupi, cu gălăgie, cu felinare, secvență de film și nu altceva. Ne-au luat, am trecut digul care merge paralel cu Dunărea și după dig, la 50-100 de metri, era lagărul Salcia. Era acolo așa-zisa "Șerpărie", prima casă care s-a construit la Salcia. Era din pământ, intrată în pământ și trebuia să te apleci ca să intri pe ușă, pentru că era în pământ jumătate de metru sau chiar mai mult. O
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
felinare, secvență de film și nu altceva. Ne-au luat, am trecut digul care merge paralel cu Dunărea și după dig, la 50-100 de metri, era lagărul Salcia. Era acolo așa-zisa "Șerpărie", prima casă care s-a construit la Salcia. Era din pământ, intrată în pământ și trebuia să te apleci ca să intri pe ușă, pentru că era în pământ jumătate de metru sau chiar mai mult. O parte dintre cei cu care am venit la Salcia erau oameni care au
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
s-a construit la Salcia. Era din pământ, intrată în pământ și trebuia să te apleci ca să intri pe ușă, pentru că era în pământ jumătate de metru sau chiar mai mult. O parte dintre cei cu care am venit la Salcia erau oameni care au mai făcut detenție politică. Dar pentru faptul că, după ce s-au eliberat, s-au întâlnit cu alți foști deținuți politici, au fost arestați din nou și condamnați, pentru că autoritățile au considerat că întâlnirile au fost pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost împărțiți pe brigăzi alcătuite din cinci grupe de câte zece oameni, pentru că în felul acesta le era și gardienilor ușor la numărătoare când se intra pe poartă. Aveau zece oameni în rând, nu aveau cum să greșească. Aici la Salcia am trecut la o brigadă de construcții.. C. I.: Dar dumneavoastră aveați pregătire de inginer agronom. Câți ani de facultate ați făcut? S. Ț.: Doi ani. La brigada de construcții făceam betonul la lopată mai mult ca să ne chinuie, că
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ababei. El, săracul, dacă nu cunoștea gradele... Pentru treaba asta Constantinescu a dat ordin ca Ababei să fie mutat disciplinar la Grădina, un alt lagăr care era foarte aproape, la câțiva kilometri, și să fie pus să învețe gradele. La Salcia s-au întâmplat o serie întreagă de nenorociri: oameni bătuți, schingiuiți ceva ce nu-și poate imagina cineva ce pot face semenii noștri. Eram la Salcia și vine în inspecție maiorul Ioanițiu de la București. A ieșit la raport și brigadierul
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
era foarte aproape, la câțiva kilometri, și să fie pus să învețe gradele. La Salcia s-au întâmplat o serie întreagă de nenorociri: oameni bătuți, schingiuiți ceva ce nu-și poate imagina cineva ce pot face semenii noștri. Eram la Salcia și vine în inspecție maiorul Ioanițiu de la București. A ieșit la raport și brigadierul Marinescu, de la Brigada de construcții din care și eu făceam parte, solicitând ca tineta cu mizerii să fie cărată cu carul cu boi la Dunăre, că
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ce, mă, boii sunt deținuți?" C. I.: Cu alte cuvinte boii, adică animalele, aveau, în ochii maiorului și a caraliilor, un statut mai înalt decât deținuții politici. S. Ț.: Sigur că da. C. I.: Ce alți gardieni mai erau pe la Salcia? S. Ț.: Era acolo un sergent pe nume Ghiban 19, care era din satul Mărașu, vizavi de Dunare, și care umbla cu un par de vreun metru și jumătate căruia el îi spunea "hahău". Ne zicea: Când ți-oi arde
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
atunci o perioadă foarte grea pentru preoți în sensul că era un fel de pornire împotriva lor. A fost chemat de la poartă, știau că este preot, și i s-a spus să intre între sârme. Ce erau sârmele astea? La Salcia era așa: erau 3 rânduri de stâlpi de beton, înalți de 4 metri, cred, cu partea superioară tot din beton dar înclinată la 45, 75 de grade. Pe rândurile astea de stâlpi era fixată sârma ghimpată din 10 în 10
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
A fost împușcat, a murit acolo pe loc. Am rămas uluiți! Dar asta era tot pentru timorarea masei de deținuți. C. I.: Într-adevăr, să-i poată controla prin frică pentru a nu se revolta. Cam câți deținuți erau la Salcia, cam câte brigăzi? S. Ț.: La vremea aceea erau 20 de brigăzi. O brigadă era alcătuită din câte 50 de oameni și grupe de câte 10 indivizi. Șefii de brigăzi, brigadierii, erau așa de răi, pentru că erau mâna dreaptă a
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
normal ar fi trebuit să te pună pe gânduri. C. I.: Îmi povesteați despre "regele Bălții", comandant de colonie penitenciară care făcea demonstrații de putere cu deținuții pentru copiii lui. S. Ț.: Da, da, "regele Bălții", Grecu. C. I.: La Salcia?. S. Ț.: Nu, nu, nu, la Salcia era Andone, supranumit "câinele Bălții", la Periprava era Grecu ăsta care spunea: "Eu sunt regele bălții!" Dar cel care lovea deținuții cu harapnicul când se întorceau de la muncă, în fața propriilor copii, era căpitanul
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe gânduri. C. I.: Îmi povesteați despre "regele Bălții", comandant de colonie penitenciară care făcea demonstrații de putere cu deținuții pentru copiii lui. S. Ț.: Da, da, "regele Bălții", Grecu. C. I.: La Salcia?. S. Ț.: Nu, nu, nu, la Salcia era Andone, supranumit "câinele Bălții", la Periprava era Grecu ăsta care spunea: "Eu sunt regele bălții!" Dar cel care lovea deținuții cu harapnicul când se întorceau de la muncă, în fața propriilor copii, era căpitanul Mălăgeanu de la Stoenești. Avea doi copii care
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
eram și eu transfigurat la față: erau momente când îmi pierdeam măsura, controlul asupra a ceea ce urmează să fac deși, în același timp, aveam totuși puterea să mă abțin. Mă rog, am făcut din nou izolare, tacâmul complet. Eram la Salcia. Șoșoiu m-a raportat celui de la biroul cu munca, un oarecare sergent major Amariei. Amariei era cel care dădea dispoziții ce anume să se facă cu cei care încălcau regulile, în afara comandantului, că era posibil să nu fi fost comandantul
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
duceai rău în condițiile care erau, fără nici un fel de glumă. C. I.: Îmi vorbeați la un moment dat despre un anume sergent poreclit "câine al Bălții"... S. Ț.: Da, Andone Ioan, "căinele Bălții"... C. I.: A fost gardian la Salcia? S. Ț.: L-am avut gardian și am avut și eu un conflict cu el. Eram la dig, era vară, cald, și-mi făcusem un slip dintr-o față de pernă. Stăteam - după ce am mâncat mazărea aia cu gărgărițe, de crănțănea
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în alertă în mod permanent. C. I.: Raportau la conducerea lagărului și eventuale discuții pe care le mai aveați între deținuți? S. Ț.: Sigur că raportau când se mai purtau discuții și ăia din poartă își notau. Adică, dacă luăm Salcia de exemplu, notau ceea ce a spus ăsta sau ăla și era trimis la Piatra Frecăței unde era centrala lagărelor din Balta Brăilei. Și... C. I.: Era trecut la dosar? S. Ț.: I se făcea un dosar pe numele respectivului care
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]