22,145 matches
-
călătorie de peste 15 miliarde de ani lumină în istoria Universului și o călătorie de peste patru miliarde de ani în istoria trecută, prezentă și, mai ales, viitoare a Pămăntului și Soarelui. Concluzia? Omul trebuie să fie pregătit pentru a se putea salva, plecănd în spațiu, chiar dacă mai sunt căteva milioane de ani. Dar dacă intervine un accident vă spun de pe acum adio! Sala în picioare, aplaudă frenetic. Considerați că în aceste conferințe v-ați întălnit cu un extraterestru căruia i s-a
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
va distruge Pămăntul etc., etc. șI, culmea, toate acestea vor duce la o mare armonie a omenirii?! Profesorul: Oare după atătea cataclisme vor mai rămăne măcar doi oameni să trăiască în armonie? Animație generală. și încă o poveste care a salvat lumea de Apocalipsă: în ultimele decenii, Pămăntul a fost amenințat de un război nuclear în urma căruia totul devenea un deșert fără viață. și cum credeți că m-am găndit și ce-am făcut? M-am adresat unui extraterestru rugăndu l
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
un milion de ani! Evelin este îmbrățișat de Aurora, profesor, Eva și Adam. Bucurie generală. în laborator intră Robo și Cosmos ținăndu-se de mănă. Profesorul: Doi frați de cruce, Robo și Cosmos cu ... voia lui Evelin și a Academiei, ați salvat Pămăntul și oamenii! Evelin: Cosmos, cănd am auzit de frăția ta cu Robo și că voi vroiați să salvați omul și Pămăntul, m-am găndit să comand distrugerea ta. Tu știi că se încalcă legile Academiei. N-am să te
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
și Cosmos ținăndu-se de mănă. Profesorul: Doi frați de cruce, Robo și Cosmos cu ... voia lui Evelin și a Academiei, ați salvat Pămăntul și oamenii! Evelin: Cosmos, cănd am auzit de frăția ta cu Robo și că voi vroiați să salvați omul și Pămăntul, m-am găndit să comand distrugerea ta. Tu știi că se încalcă legile Academiei. N-am să te distrug dar n-ai să mai vii pe Pămănt decăt peste un milion de ani cănd vom face bilanțul
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
-i robot, are sentimente. Robo: Eu respect și mai ales Cosmos...Veselie generală. Robo: Cosmos, cănd vii să-mi aduci cutia de table din metal Cosmic? Eu îți fac o cutie de șah din fildeș. Evelin: Doi roboți, după ce au salvat Pămăntul și oamenii, care nu știu ce-o să pățească omul din cauza alcoolului, drogurilor și internetului, își fac acum cadouri. Să ne luăm costumele. Cosmos: A fost idea lui Robo. Dar Robo nu a răspuns la o întrebare: cine a fost
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
și Darwin despre această epocă? A treia epocă a transformat omul în pasăre pentru a putea ieși în aer pentru că Pămăntul era plin de foc. Lumea - epoca - a patra s-a sfărșit printr-un mare potop, iar omul a fost salvat de zei transformăndu-l în pește. și ultima epocă a început în anul 3114 î.Hr. la 11 august și se va termina la 21 decembrie 2012. Fiecare epocă se termină violent dar omenirea nu dispare ci doar trece dintr-o stare
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
George POPA Ars Poetica Coperta I: Camiile Corot Orfeu o salvează pe Euridice din infern, Museum of Fine Arts, Houston Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României POPA, GEORGE Ars poetica / George Popa; Iași: Junimea, 2015 ISBN 97897337-1904-5 821.135.1-4 Redactor: Simona MODREANU Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactor: Florentina VRĂBIUȚĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a negrăitului. Starea inefabilă generată de cânt, în forma ei cea mai înaltă, mai pură, mai "creatoare" este o stingere inițiatică purificatoare ducând spre înviere într-o bucurie fără nume, beatitudinea deplinei descătușări ontice. In felul acesta inefabilul cântului, poezia "salvează ființa", afirmă autorul După amiezii unui faun. În Sonetele către Orfeu, Rilke și-a ales drept simbol al universului său poetic pe zeul muzicii pentru că acesta străbătuse moartea și renăscuse, o învinsese prin natura sa ontică, muzica fiind renaștere perpetuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
o deschidere crucială privind suprema valoare estetică. Nici o concepție ulterioară nu a depășit acea viziune primă. Recent s-a afirmat că sublimul constituie o energie care ar putea metamorfoza ființa umană făcând-o "mai profundă, mai magnifică". Indienii, pentru a salva principiul absolutului valoric, au așezat mai sus de Brahma, creatorul lumii empirice (în conlucrare cu Maya, destructivă), pe Brahman. De partea Europei, Magister Eckhart cu ochi transcendental a conceput o supraentitate divină Deitatea (Gottheit), aflată mai sus de Dumnezeu (Gott
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
metafizică în vibrații și iradieri cu ajutorul intelectului "eroic". Poezia gânditoare nu vorbește despre metafizică, ea creează spații, universuri metafizice care sunt deschideri totodată sensice și melodice înaripate. Gânditorul rostește Ființa, poetul întemeiază Ființa, așa cum recunoștea Heidegger: "esența poematică a gândirii salvează domnia adevărului Ființei". O scoate din vremuire și o transformă în prezent etern nunc stans, al lui Boethius. La Eminescu adevărurile poetico-metafizice reprezintă intuiții, acele "fulgurații intelectuale" de care vorbea, și nu concluzii în cadrul unui "sistem" de gândire preconceput, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
subconștient,de a elimina ideea propriei morți. Heidegger crede că necunoscuta Marea Ființă aruncă pe om în lume pentru a o afirma, pentru a o "păstori", dar tot el recunoaște că omul este condamnat să moară, deci tot nu poate salva Ființa... Avea dreptate Heraclit să conchidă: "gândurile omului sunt jocuri de copii". * Ca atare, tragic este faptul că, chiar dacă omul ar găsi mijloacele de a-și prelungi indefinit viața, el tot va fi egolatru, tot va provoca suferință și moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mai departe viziunea kantiană: "Voll verdienst doch dichterisch wohnet der Mensch auf diese Erde". Plin de merite, poetic trăiește omul pe acest pământ idee capitală, preluată de Heidegger, pentru a afirma că Poezia (concept însumând toate artele), este cea care "salvează Dasein" ființa umană și, prin aceasta, marea Ființă care l-a aruncat pe om în lume anume pentru ca acesta, prin arte, "să o păstorească". * Poezia, arta în general poate să ofere un absolut și care ar putea fi acela ? "Was
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
concepe o Deitate Gottheit, aflată mai sus de Gott Dumnezeu, pe care îl creează pentru ca acesta din urmă, la rândul lui, să creeze lumea. În acest fel, Deitatea nu este contaminată de imperfecțiunea omenescului. (Similar, din aceleași rațiuni de a salva puritatea absolută a increatului, în religia hindusă Brahman, neutru, creează pe Brahma, masculin, iar acesta creează lumea în conjuncție cu Maya, iluzia). Mai sus încă, Eckhart considera că prin viața sa spirituală, omul transcende dincolo de sine, și poate crea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
este o pură gratuitate, un joc facultativ, ci un efort eroic de a exista semnificativ, atât a poetului, cât și a vieții, a naturii aflate mereu în paranteza morții. Poemul: realitate absolută, prezent peren, eliberare metafizică ultimă. Astfel, justiția poetică salvează Natura de eșecul ei, salvează Ființa, o înveșnicește totodată, o poartă spre cea mai înaltă frumusețe. Căci poezia este o compensație din partea justiției universale, care încearcă să repare destinul uman al perisabilității și al nesemnificativului. Poezia este o experiență entelechială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
joc facultativ, ci un efort eroic de a exista semnificativ, atât a poetului, cât și a vieții, a naturii aflate mereu în paranteza morții. Poemul: realitate absolută, prezent peren, eliberare metafizică ultimă. Astfel, justiția poetică salvează Natura de eșecul ei, salvează Ființa, o înveșnicește totodată, o poartă spre cea mai înaltă frumusețe. Căci poezia este o compensație din partea justiției universale, care încearcă să repare destinul uman al perisabilității și al nesemnificativului. Poezia este o experiență entelechială a unui mai înalt posibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Să-i afli înțelesul din slova ei cea dreaptă. ...Cine-nțelege crinii și limba lor divină, Ca să-i întrebe: "Draga-mi de unde o să vină?" ...În cupe ceru-albastru așa intens ardea Că-n clipa-aceea Zuhra cu trup de nea dansa. Poezia salvează pe poet și conferă demnitate vieții și universului: Că ești sărac și singur, prin beznă că ți-e mersul, Nu fi mâhnit ! Bogat ești: ai Dragostea și Versul! ...Ce-naltă-i demnitatea și cât subjugă versul Cu farmecul său liric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
perisabilității și al nesemnificativului. Împacă timpul eroziv cu veșnicia. La marii creatori ai diferitelor arte, dar mai ales în arta verbului, în poezie, există o conștiință superioară care îi impulsionează să creeze în numele acestei justiții de ordin poetic chemată să salveze viața transpunând-o într-o suprarealitate a frumosului, a sublimului Eliberarea radicală, posibilul suprem până la transposibil, adică dincolo de posibil și imposibil, o împlinește geniul, așa cum au recunoscut Kant și Eminescu, filozoful din Königsberg afirmând: "geniul însemnează a doua creațiune a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ce "pe nesimțite cade în fund de chaos", cum scria Eminescu. Preluând de la Hölderlin ideea: "Ceea ce durează, poeții întemeiază" Martin Heidegger afirmă că de abia prin Poezie, artă în general, Ființa ajunge la propria sa prezență. O poezie elevată va salva omenirea actuală. Poezia este marele posibil uman. Este o tensiune a sensibilității și intelectului care depășește lumea și eul empiric intramundan și dă aripi eliberatoare sinelui transmundan, homo sui transcendentalis nietzschean, abolind timpul consumptiv, apteric, pentru a deschide porțile eliberării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
că ale lui sunt. Or fi. Dar să fim serioși - nu era Alex așa mare scriitor, să se uite ăla pe texte și să bage mâna-n foc - da, dom’le, el e, o fi stat la hotelul ăla, a salvat chestiile astea în calculator, aia, româncă, s-a nimerit în vacanță acolo, a găsit folderul, l-a salvat pe stick, a venit cu el acasă și aici pline ziarele că a dispărut Alex. Și nu, că astea-s schițe ale
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
uite ăla pe texte și să bage mâna-n foc - da, dom’le, el e, o fi stat la hotelul ăla, a salvat chestiile astea în calculator, aia, româncă, s-a nimerit în vacanță acolo, a găsit folderul, l-a salvat pe stick, a venit cu el acasă și aici pline ziarele că a dispărut Alex. Și nu, că astea-s schițe ale lui Alex pentru nu știu ce carte. Că-s ale lui. Mie mi se pare dubios. Ca și faptul că
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
vreau sau nu să mă prezint. Vă scriu în legătură cu o situație destul de curioasă în care mă găsesc - de curând m-am întors din vacanță cu un bagaj virtual în plus. Concret, am dat peste acest document, scris în limba română, salvat în calculatorul din holul hotelului unde am stat în Maroc. Vă trimit numele și adresa de web. Puteți să-i sunați și să verficați că de-acolo provine folde rul. Știu că vi s-ar putea părea hazardat, dar sunt
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nimic diferit de ei, de celelalte gângănii adulatoare. Eram mamășifiumamășifiumamășifiumamășifiu. Și nu eram. Nu. Eram doi nebuni tineri și înstrăinați, plângându-l, fiecare în felul lui, pe un al treilea. Pe al treilea. Pe cel lipsă. Aș fi putut-o salva. Aș fi putut. E incredibil cât de îngrozitor de clar vezi lucrurile, câte odată, când ai 12, 14, 18 ani. Eu le vedeam. Fără pâcla nuanțelor de la 30, fără șovăielile bolnăvicioase de la 35. Și, totuși, ei nu i-am spus niciodată
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
carte. Important e să supraviețuiești până la următorul nivel al jocului. Să te refaci până la următoarea traumă. Să crezi că vei fi mai bine. Să îmbră țișezi iluzia suficient de convingător cât să ne batem cu pumnul în piept. Te-am salvat! Ce mai aștepți? Bucură-te! Fii fericit! Zâmbește! Ești o poveste de succes! (Psihicul e foarte important, să știi, dacă rămâi optimist, ești ca și rezolvat. Te doare? Fii vesel! Te simți vulnerabil, expus, lipsit de intimitate? E momentul să
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
gândește pozitiv. Nimic nu trebuie să te împiedice SĂ GÂNDEȘTI POZITIV.) Save file. O să mai avem nevoie. Stop. Problem detected. Respiră. Întinde-te. Rămâi optimist. Nu uita că ești un luptător. Vei învinge. Garantat și de data asta. Te vom salva din nou și-ți vei aduna din nou fericit scamele de pe covor până la o maturitate târzie. (Te așteptai să spun adânci bătrâneți? Nu ai vrea asta, crede-mă, terapiile noastre se perfecționează în fiecare zi - nu vrei să trăiești până la
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Evgheni tușește. E totuna... E totuna, repetă Ivan, cu sprâncenele unite, de parcă nu ar înțelege. — Da, domnule, e totuna. Noi doi, dumneavoastră și cu mine, am ales peștii. Evgheni tușește. — Atâta tot. 40. Nord și Sud Când ai ceva de salvat, pleci în Sud. De ce? Pentru că Sudul e al simțurilor. E tot numai corp. Numai țesuturi și aer fierbinte. Adică e viu? Da, și asta... e viu într-un fel care te fură, care te obligă... ...să trăiești? Da, și asta
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]