3,889 matches
-
ia cele două scînduri sub braț, înaintează, sprijină una din scînduri de barieră, se cațără. Ne întindem pe burtă în spatele copacului înalt, ne astupăm urechile cu mîinile, deschidem gura. Are loc o explozie. Alergăm la sîrma ghimpată cu celelalte două scînduri și cu sacul de pînză. Tata e întins în apropierea celei de-a doua bariere. Da, există o modalitate de a trece frontiera: să trimiți pe altcineva înaintea ta. Luînd sacul de pînză, mergînd pe urmele pașilor, apoi peste corpul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de-ntuneric un buncăr decapitat ștrandul Obor fără apă fete și soldați de duminică, buze-inimioară și miros de briantină pe sub norii milei și spaimei de la Gara de Est și iar mirosul dezghețului, primăvara, întărâtat de gambele unui copil pasarela are scândura putredă doar aerul otrăvit o ține în aer când șuieră vreun tren al apocalipsei - va fi o fulgurare, nu vom ști când, acea fulgurare - "Zboară, ești vulture, zboară", șuieră glasul dar teci somnoroase trezite la viață mă-ntorc din chemare
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
va fura totul, vei vedea. În privința furatului, a avut dreptate. Au dispărut roțile de tun din primul război mondial pentru care bunicul meu era gata să ajungă la pușcărie (ce frumusețe de roți, nu le voi uita niciodată !) au dispărut scândurile groase și mari pe care le păstra ca pe ochii din cap pentru sicriu (am preferat să cumpăr un sicriu gata făcut, deci nu le-am folosit) și câte nu au dispărut ! În privința Întoarcerii mele la Amărăști, nu a avut
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
o îmbrățișare. Brumă zăcea pe spate, cu ochii umflați de o nemărginită groază". Misterul dispariției banilor se devoalează simultan cu descoperirea fraților îmbrățișați. Excentricul Manole Brumă, dintr-un exces de prudență, ascunsese bancnotele într-un lăcaș secret din dulap: "O scândură se desprinsese și dăduse la iveală o încăpere tăinuită, la fel cu aceea din birou; din ea săriseră, împrăștiindu-se peste cadavrele celor doi frați, sutele de hârtii de câte-o mie". Concordia fraternă cele două monade, ca să mă servesc
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mobilă ciudată se profila în ceață. Era un tron, un adevărat tron, înalt și îngust, din lemn sculptat, umbrit de un baldachin cu ciucuri, având drept spătar un basorelief cu sclipiri metalice, pe care te urcai pășind două trepte. Goliciunea scândurii era acoperită cu mătase galbenă, o pernă de aceeași culoare cu franjuri îi îndulcea tăria. Treptele erau așternute cu un covor lung și îngust, care venea tocmai din capătul celălalt al salonului. În sfârșit, pe o consolă, în dreapta, prezida bustul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spre mormântul Caloianului, era dezgropat și-l boceau: „Caloiene Iene/ du-te-n cer și cere/ să deschidă porțile/ să sloboadă ploile/ să curgă ca gârlele.” Convoiul Caloianului se Îndrepta spre o apă curgătoare, se aprindeau lumânări lipite pe o scândură pe care era așezată și figurina și i se dădea drumul pe apă. La Întoarcere avea loc „pomana mare”, la care participa tineretul. Andrei Oișteanu Întrevede În această tradiție a Caloianului un scenariu ritualic vechi, care cuprinde „omorârea, Îngroparea și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
poliție care întocmește actele de moarte la Primărie, fie vreo persoană particulară care-și oferă serviciile în mod gratuit”. Pentru a afla ce se putea face cu 200 de lei, iată cam ce se putea cumpăra cu ei: „...se cumpără scânduri pentru sicriu și câteva lumânări, iar transportul se face cu o căruță a Primăriei (probabil, tot gratuit, n.n.)”. Nimic despre banii popei, dascălului, clopotarului, pomenilor, groparilor, etc. În răspunsul oficial, frumos dactilografiat, trimis polițiștilor, Alfons Barais a „uitat” de cratima
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
vară servind și pentru depozitat cereale, butoaie și alte ustensile necesare gospodăriei; cantitatea de circa 3000 kgr. porumb bătut și nebătut care a căzut și s’a amestecat cu pământul în groapa produsă de bomba din avion; un closet de scândură cu acoperiș de tablă precum și gardul pe o porțiune de 20 m.”. Evaluarea acestor pagube a fost făcută de însuși subinginerul Diaconescu care a estimat paguba la suma de numai 80000 de lei. Probabil s-a gândit că porumbul amestecat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
suficient suferite de orașul Huși încă de la începutul războiului, angajații Serviciului tehnic au inserat în acest tabel și „daunele provocate de armatele amice în trecere prin oraș”. Iată câteva, cu naționalitatea făptuitorilor: „Cimitirul Eternitatea (150 de m. de gard de scândură de 2 m. înălțime cu stâlpi rotunzi de stejar și două rânduri de leațuri distrus complect - 50.000 lei; scuarul din str. Mihail Kogălniceanu (50 m. gard din plasă de sârmă, deteriorat) - 5.000 lei; Localul Primăriei, str. Ion Mârza
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a orașului Iași, realizată în anul 1793 de unul dintre numeroșii călători străini: „(...) ulițe neregulate, fără alinieri, case joase, tupilate în fundul ogrăzilor, clădite din lemn și amenințând târgul cu un pârjol neîncetat, dugheni aflate la marginea străzilor, (...) ulițe podite cu scânduri masive, sprijinite la margine pe căpătâie, cu torente întunecate de noroi, ascuns sub podeală, și aruncat în sus, prin crăpăturile grinzilor”. În plus, accentuata nevoie de bani a domnilor moldoveni a declanșat un amplu proces de dizolvare și înfeudare a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lei pentru o bute și 1 leu pentru un poloboc cu vin, 10 parale pentru vadra de rachiu sau horilcă fabricată la velnițe” ș.a. - au fost administrate de Casa podurilor (a străzilor, n.n.), pentru a realiza podirea străzilor centrale cu scânduri. Toate acestea, alături de recunoașterea proprietății private, stabilirea marilor boieri în oraș (conform datelor catagrafice, în anul 1832 în Botoșani trăiau nu mai puțin decât 124 de familii de boieri) cât și de creșterea comunității evreiești pe cale imigraționistă au asigurat un
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
este un abator întunecos, cu o capacitate foarte mică, astfel încât, uneori, examenul cărnii se face noaptea; carnea se tăvălește în murdării, curtea este neîngrijită, nu există cotețe pentru porci, motiv pentru care aceștia sunt uciși în curțile măcelarilor; ghereta din scânduri, de lângă abator, amenajată de fosta administrație pentru opărirea porcilor, n-a funcționat nici măcar o singură zi”. Pentru a remedia această situație, la sfârșitul raportului medicul veterinar solicita primarului Leon Sakellary (1922-1926) sprijinul pentru elaborarea și finanțarea proiectului de ridicare a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în document, banii trebuiau folosiți pentru „cheltuieli de folosință publică, precum poduri, ulițe, apăducuri și altele, iar nu pentru desfătări”. Până în anul 1874 reprezentațiile teatrale s-au desfășurat în condiții improprii, fie în case particulare, fie în barăci construite din scândură, pe scene improvizate, rolurile fiind jucate de diletanți, „în special de tineri elevi, majoritatea fii de negustori, veniți vara în vacanță”. La nivelul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, sincopatele „stagiuni” ale teatrului băcăuan au adus
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
arhivistice locale indică faptul că, în anul 1872, la Bacău a evoluat și trupa condusă de reputata actriță italiană Fanny Tardini, la care a fost sufleor și Mihai Eminescu. Directorul acestei trupe își construise în oraș „o baracă mare de scânduri, în care intrau aproximativ 700 de persoane”. Tot în această perioadă a evoluat la Bacău și trupa condusă de Matei Millo. Începând cu anul 1874, sub direcția lui Mihai Climescu, reprezentațiile teatrului local s-au desfășurat în incinta hotelului construit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Cimitire militare din anii 1916-1918, aflate pe teritoriul istoric al județului Vaslui Moto: „În ianuarie ’917, locomotivele trenurilor șuierau în gara Bârzești, clopotele de la biserica noastră din Călugăreni băteau în dungă și coloane lungi de soldați veneau în barăcile de scânduri de pe Dealul Mezatului..(...)...au adus cu ei și tifosul exantematic...”. (Fragmente din mărturia Ecaterinei Chiratcu în vârstă de 100 de ani, din satul Călugăreni, fosta comună Bârzești, județul Vaslui, înregistrată de autor la data de 26 august 2007). Despre istoria
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
militari era clară: inamicul nu trebuia să pună mâna pe atâția oameni folositori armatei. S-ar fi vrut ca evacuarea să fie făcută într-o anumită ordine, adică: întâi detașamentele de geniști să construiască în Moldova tabere din barăci de scânduri sau corturi de campanie care urmau să adăpostească până la 3.000 de oameni, și abia după aceea să fie aduși proaspeții recruți c ear fi trebuit să fie însoțiți de ofițeri, subofițeri și gradați care urmau să se ocupe de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de aproape toată lumea. În anul evocat mai sus, cu ocazia regularizării și îndiguirii râului Bârlad, s-a ivit necesitatea săpării unui dren cu care ocazie, întâmplător, a fost deranjat și cimitirul. Cupa excavatorului a scos la iveală numeroase oseminte și scânduri de coșciuge. Primarul de atunci al comunei Ștefan cel Mare, Cezar Ungureanu, a sistat lucrările și împreună cu proiectantul au decis abaterea drenului. În locul micii cruci a ridicat un monument pe care a lipit și o placă de travertin cu o
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
l-a plătit pe luna iulie a anului 1929 cu suma de 2.500 de lei. Pe 10 august 1930, casierul Istric achitase „D-lui M.I. Cahana” suma de 250 de lei cu care se achitase „... acoperirea cu tablă a scândurii pentru spălatul morților (subl.ns.)”. Nici școala nu fusese uitată de vreme ce pe data de 10 august 1930, Comunitatea a achitat suma de 525 de lei ce reprezentase „...repararea cercevelelor și obloanelor la școală”. Pentru cimitirul nou, meseriașul I.G. Herșcovici a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
proiecte pentru extragerea materialelor fiind mici”, inginerul-șef cerea forului superior „...cca. 100 de prizonieri cu garda respectivă”, cărora le putea asigura „...cazarea în casele din satul Gura Bohotin, întrucât pentru construcția baracamentelor este lipsă complectă în localitate de lemnărie, scândură, cuie”. Răspunzând chestionarului trimis de la Iași, la punctele 3, 4, 5 și 6 șeful serviciului fălcian spunea că „...hrana se poate aduce din târgurile Răducăneni, Drânceni și orașul Huși”; starea de sănătate a prizonierilor va fi controlată de către „...medicul din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
curată ca floarea de cireș și albă ca o albeață prin care numai din când în când străbate, abia văzut, un fel de rumeneală, iar Veta nici că era frumoasă, cam înaltă, ciolănoasă și deșirată cu bustul, cum se zice, scândură cu fața gâlguie, cam gâlfadă și colțurată, cu umerii obrajilor ieșiti și cu fălcile late, cam mustăcioasă, cu vocea cam groasă un fel de stârpitură de băiat. Pe lângă toate acestea o mai chema și Veta. Femeiești îi erau numai ochii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cal al tatălui său și a luat-o peste dealuri, pe la Pădurea Dobrenilor, descinzând după mai bine de o oră de drum la Gura Pârâului Gălăuțașului, unde, Într-o odaie din casa unui sătean, Cotfas, a deschis școală. Din câteva scânduri geluite, ajutat de doi săteni, a făcut o tablă, câteva bănci - un fel de măsuță, având fiecare câte două scăunele, au așezat În peretele dinspre ușă un cuier În care să-și agațe sumănelele copiii când vor veni la școală
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
un testament prin care Îi lăsa toată averea unei nepoate de unde venise mama ei În Gălăuțaș, din Călnaci, apoi sfârșește. Și uite așa se duc marile averi, cei care le-au adunat neputând duce cu ei mai mult de patru scânduri. Urmau apoi În dreapta drumului ce duce spre Făget, trei căsuțe alăturate aparținând: una a lui Dumitru al Niței, frate cu Sandu al lui Ion al Todosiei de pe Părău, alta a Mariei Țăranu și una a Oniței, fată din flori a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai târziu se cumpărau țigle din Jimbolia pentru acoperiș. Pentru a procura acești bani trebuia să vinzi o vacă bună. Pentru podea și plafon duceai niște trunchi de lemn din care, la Fabrica de Cherestea a lui Lomaș, Îți făceai scândură. Banii ți se scădeau din cei pe care trebuia să-i primești din transportul lemnelor. Leațurile le băteai tu singur și dușumeaua, iar pentru lipitul cu lut făceai o clacă. Ușile și ferestrele le făcea un astăluș (tâmplar). Pe când venea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu mâncăruri gătite, mai ales supe consistente, ca să aibă tânăra nevastă de unde alăpta pruncul. Pe lângă acestea aduceau scutece și brânețe. Cel mic trebuie să aibă scutece multe. Nașul trebuia numaidecât să se prezinte cu un leagăn făcut simplu din cinci scânduri și doi tălpici din lemn de brad pentru ca pruncul să poată fi legănat. Dacă se Întâmpla să aibă frați sau surori mai mari, aceștia trebuiau să legene pruncul și să-i schimbe scutecele (treabă făcută mai ales de surori). Cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
realizate se constituie în forme geometrice simple: sferă, cub, prismă sau elemente similare: mingi, mărgele, bastonașe, fructe, legume etc. Realizarea plăcii de lut Se trece la realizarea unei plăci de lut prin adăugarea treptată a unor bucăți, netezirea cu ajutorul unei scânduri creând astfel o suprafață dreaptă de lucru. Se taie marginile plăcii, cu ajutorul unui cuțit, formând un dreptunghi, pătrat sau altă formă geometrică. Executând cu elevii formele de bază cu care se lucrează în lut, vom continua apoi cu prezentarea altor
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]