4,770 matches
-
parșiv candoarese-ascund după pudoarea, ... VIII. PLOUĂ CU MIR, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 1961 din 14 mai 2016. Plouă cu mir Plouă mărunt, continuu, parfumat Iar picurii sunt înfloriți de rouă, De parcă-n cer toți sfinții s-au scăldat Și stropi de mir ne picură și nouă. Și-n fiecare picur e-o petală Parfumuri exalând, tari, de esențe, Sau vreun ciorchine strunjit cu migală Dintr-un salcâm, reglând în timp cadențe. E-un dar sfințit ce an de
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
de o inimă rănită.Pe podul palmei, cu migala voi zidi... XXXII. SCARĂ SPRE CER, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016. Ast' noapte, în albul maț, umplut cu flori de nufăr, obrajii mi se scăldau în ramul de ienupăr, ce îl avea în brațe Iisus, si arata sclipind și proaspăt din Duhul Sfânt adus. La ușă n- a bătut, arcada se deschise dintr- o scânteiere a Lunii, bătăi sclipind întinse în bolul ei ardent, aproape de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
încă aprinse,în inima mea,întrebându-mă,dacă sunt același, sau... XXIV. CÂND NE-AM IUBIT ULTIMA OARĂ ?, de Costi Pop , publicat în Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016. Lumini și umbre, pe chipul tău frumos, ars de soare, scăldat uneori de valuri, sărutat de mine, pe nesăturate, mângâiat de vânt, străbătut de lacrimi și mai apoi, de zâmbetul, ce mă-nfioară, mă-ntreb, când l-am văzut ultima oară ? Mi-e teamă, să-l ating, cu mâinile-mi prea aspre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
sentimente, ce vin, pentru tine. Mă-ntreb apoi, când ne-am iubit ultima oară ? Timpul trecut peste noi, ne-a schimbat, lăsându-și amprente, ce le retușăm, ... Citește mai mult Lumini și umbre,pe chipul tău frumos,ars de soare,scăldat uneori de valuri,sărutat de mine,pe nesăturate,mângâiat de vânt,străbătut de lacrimiși mai apoi, de zâmbetul,ce mă-nfioară, mă-ntreb,când l-am văzutultima oară ? Mi-e teamă, să-l ating,cu mâinile-mi prea aspre,mai bine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 2090 din 20 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nicicând nu mi-a fost cerul așa de înalt, dar nicicând stelele nu mi-au fost mai aproape, nicicând n-am știut în înalt să mă scald, dar nicicând nu mi-au plâns stelele pe sub pleoape. Nicicând n-am văzut zori de zi mai senini, dar nicicând n-am trăit, calm, apusuri de ruga, nicicând n-am ales să culeg mărăcini, dar nicicând nu m-au pus
NICICÂND de DORA PASCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380826_a_382155]
-
zic: ,, Hristos a Înviat !” Dar raza Soarelui dintâi Mi-a luminat puțin cararea Și m-a făcut ca să rămâi Aici în edenul natal Urmându-l cu adevărat, Pe Cel de-acum ni-i călăuză, Că știți: Hristos a Înviat ! Se scaldă Lumea în Lumina Întrupată în Iisus Țâșnind prin lespedea de piatră Sub care El a fost ascuns Trei zile și a biruit Întunericul și moartea Și pe toți ne-a mântuit. ION NELU PĂRĂIANU Referință Bibliografică: HRISTOS A ÎNVIAT ! / Ion
HRISTOS A ÎNVIAT ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380862_a_382191]
-
Gheorghe Iordache “ Poetul săvârșit din această lume fără săaibă vreun volum publicat”; Liviu Lup “Un poet din Colentina veacului trecut”; Cleopatra Luca “Scriitoarea frumosului uman ca ideal artistic în care se intervede un destin literar luminos”; Roxana Munteanu “Poeta visului scăldat în roua dimineții”; George Militaru “Poetul zbuciumat până la ultima lacrimă”; Dumitru K Negoiță “Scriitorul vorbelor bune”; Ștefan Neagu “Scriitorul din Potlogii-Dâmboviței”; Grigore Olaru “Vechi cenaclist și mare iubitor de folclor și tradiții românești”; Vasile Oneață “Poetul fermier”; Iulia Toma-Pârvu “Scriitoarea
65 DE ANI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380889_a_382218]
-
dar magistral. (Actorii) În sfârșit, amintind de „Glossa” eminesciană, un poem minunat, scris într-o zi de duminică din Postul Mare, încheie aceste Cioburi de vise: Lebede negre, lebede albe, Nopțile mele, zilele mele, Pe undele vieții vin să se scalde Ca niște nobile, vii caravele Lebede albe, lebede negre, Bunele mele, relele mele, Lângă lumină se-așează de veghe: Lire plutinde sub valuri de stele. (Lebede) Din capitolul Noi și Dumnezeu propun spre meditație câteva notații poetice: Unii ard mai
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
se lase desăvârșită de ele, și să își întindă cu nerușinare, ca o menadă în extaz urlând continuu a moarte (singurul răcnet, de altfel, al realității orgiastice contemporane), mădularele trupului despuiat, ca și cum noua paradigmă a societății de azi (ce se scaldă cu plăcere pe toate părțile sale în irespirabilul mâl ideatic construit de către Walter Benjamin, anume acela că “Alinierea realității la mase și a maselor la realitate este un proces de amploare uriașă, atât pentru gândire, cât și pentru intuiție.”) are
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
cei doi prefațatori, ... XXII. LIMBA ROMÂNĂ DINTRU VECHI RĂSTIGNIRI, de Radu Botiș, publicat în Ediția nr. 1704 din 31 august 2015. Limba română Chivotul neamului meu, Dintru începuturi,catre mereu Prin ocrotirea divină. Drumul de veacuri cu sfinți Ori veri scăldate-n lumină, Minuni împlinite care îmbină Aduceri aminte cu dor de părinți. Limba română,crîmpei Renăscut de sub ziduri de piatră, Carpații,care,spre ceruri arată Loc de ședere n-au cei misei. Lupte,victorii,morminte ades Brăzdează cuprinsul,speranța neânfrîntă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
răstigniri Își cere obolul din cronici de taină, -Popor de jertfă,prindeți la haină Iarăși mîndria cu imne-n simțiri. Radu Botiș ... Citește mai mult Limba românăChivotul neamului meu,Dintru începuturi,catre mereuPrin ocrotirea divină.Drumul de veacuri cu sfințiOri veri scăldate-n lumină,Minuni împlinite care îmbinăAduceri aminte cu dor de părinți.Limba română,crîmpeiRenăscut de sub ziduri de piatră,Carpații,care,spre ceruri aratăLoc de ședere n-au cei mișei.Lupte,victorii,morminte adesBrăzdează cuprinsul,speranța neânfrîntă,Altarele sfinte-n biserici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
majora la viața în sferele înalte. Poetul mai e încă tentat de aceste intangibile spații. Praf de stele, pulberi galactice îi mai luminează versul, ca niște artificii cosmice (Geneză, În umbra timpului, Geometrii bolnave, Ca Ianus, Fugar, Ca sacerdot): Mă scald ades în apa cerului, curată / Și mă-ncălzește lumina sorilor, pe rând, / Hrănit cu raza albastră diafan filtrată / Mister prin nebuloase fluturând. // Îmi sprijin iarăși tâmpla obosită / Pe esplanada grandioasă a amurgului solar, / Mă risipesc străin prin galaxia-nvârtejită / Restituit în
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi să-l prindem cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
dure și ideale, doar la Mondiale • În sport, rezultatul final este... capital. • Nici mort, nu a vrut să facă sport. • Și vedetele sportului au dileme... hamletiene. • Greu de crezut, dar și în sport există câte un punct mort. • Fotbalul se scaldă între fascinație și delir. • De mic, racheta i-a servit de vis. Acum când e mare, nu știe decât de... tenis. • Cică sportul e sănătate curată. Deci jos cu vitamina și cu varza murată. • Directă în box, este tot ce
GÂNDURI REBELE (2) – DESPRE SPORT de HARRY ROSS în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374439_a_375768]
-
Toate Articolele Autorului Cât de frumoase sunt merele acestea din balcon acoperite cu numele tău zi ce porți pe palme picurii de ploaie și calci cu ei pe fiecare frunză a cuvintelor împletite cu surâsul vântului împreună toate merele se scaldă într-o ploaie de surâs colorându-ne privirile cu rozul lor gingaș împletit cu galben auriu ca o chemare pe treptele imaginației pe fiecare măr licărește gingășia în rozul acesta superb ce ne mângâie ochii pe aripa secundei înscris cu
CUVINTE ÎMPLETITE CU SURÂSUL VÂNTULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374466_a_375795]
-
Acasă > Poeme > Meditație > FUZIUNE Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2280 din 29 martie 2017 Toate Articolele Autorului FUZIUNE Prin care suflet nu a trecut furtună și primăveri scăldate în lacrimi și în ploi a înflorit salcâmul ,dar a căzut și brumă eternitatea naște și se sfârșește în noi! Prin valurile lumii ne naștem că și flori din dragostea esenței ,luminii clăditoare din păcatul vieții pierdut printre ninsori sub
FUZIUNE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374497_a_375826]
-
având toată puterea în cer și pe pământ. Va reveni ca Drept Judecător al lumii. Să nu Îl lăsăm să plângă dezamăgit! Să-i dăm întâietatea în viețile noastre! Doi ochi cerești Doi ochi cerești cu o dalbă mângâiere Se scaldă-n apele tristeții pământene. Cutreieră prin suflete prin cercetare Și nu găsește-n inimi așteptare. Cetatea-i undeva, mai jos, în vale. Isus e-nsingurat prin lacrimile Sale. „Ierusalime, Ierusalime, cetate dragă Mie! Nu Mă primești și Mă respingi mereu, Am
PLANSUL DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374502_a_375831]
-
pietre ascuțite ale bătăilor inimii mele. nu. nu am dormit. te așteptam să-mi răscolești ființa cu căldura ta. nu ai venit. rătăcești mereu printre culori fără acoperire în aria trăirilor în care învăț încet,încet, să nu mă mai scald. nu. nu dorm. tâmpla dreaptă îmi șoptește o rugă anostă. cea stângă surâde grațios furtunilor iar fulgerul buzelor le alină, arzându-le pieptul cu flăcările verzi ale neînceputului. am obosit. nu. nu am dormit. pulsul mi-e alert printre copitele
NU. NU AM DORMIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374518_a_375847]
-
omenești! Vernale nopți, poeme de-ntuneric, cuprinse-s de lumina clopotului tău, închise-n cupa florilor de vară... Selenă dulce, crăiasă mândră-a nopții, ne-arați aceeași față în creșteri și descreșteri, ne și în echilibru viața pe pământ, ne scalzi în roua lacrimilor tale de lumină și ne inunzi cu strofe-ascunse-n raze! De-aceea te-admirăm cu toți din suflet și fascinați de-a ta splendoare și mister, ne-ai fermecat pe veci să te cântăm, căci din puzderia de
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
veșnic între două emisfere, din care una-i ziua ta fierbinte - imensa pasăre albă clocind vreo două luni pe-o parte a planetei - iar alta-ți este neagra pasăre a nopții, clocind același timp cealaltă parte-a ei care-i scăldată-n noaptea mai fierbinte decât ziua. Ascunse-s amândouă, sufocate, sub norii-n fierberi de lumini de fulger ce-ți ară zi și noapte cerul tău bolnav... Frumoasă ești din depărtarea noastră, fiindcă te-aleserăm ca simbol al sfintelor iubiri
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
alți vreo zece-unsprezece mai mărunți), așa cum îi furase el din haos, spre-ai ține de urât în depărtări sihastre - căci Neptun este-un uriași bătrân în cosmos, morocănos și orb, cețos, pătat cu două pete negre și plin de promoroacă, scăldat în nori metanic ori chiar cu falnici cirrus (deși de-amoniac) - și bâjbâind cu greu poteca Soarelui ce-apar mic în negre depărtări, târându-se pe-orbită gâfâind în rotocoale mari, ghidat de trei inele aproape-ntunecate. PLUTO Planetă pitică
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
Ceti, din Epsilon Eridani sperăm și așteptăm un cântec, demult îl așteptăm... Să ne trâmbițeze existența spre antenele cosmice, sperăm în Thau Ceti ș-n Epsilon Eridani și iar așteptăm, așteptăm... Poate-un cântec pulsând, poate-o șoaptă de inimi, scăldați în fiori, așteptăm, așteptăm... Spre blânda Thau Ceti, spre mândra Eidani, urechile Terrei curioși îndreptăm și iar, răbdători, așteptăm... Când pulsuri de viață vom primi din întinderi, atunci vom fi siguri că nu suntem singuri și frații din cosmos cu
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
nu, umbrele viitorului, ale ființei și neființei, ale bucuriilor și ale suferinței; o, cerule senin și înalt, iată-mă, amețesc privindu-te pînă la lacrimi, amețesc de albastrul tău, de aurorele tale dansând grațios, fluturând draperii policrome în care-mi scald spre purificare toate gândurile, limpezindu-mi fața de lacrimi, dar și sufletul - o, cerule nesfârșt, cer nestatornic, cu încruntări cenuși uneori, alteori cu franjuri întunecate de doliu, vorbind în tunete și scuipând peste noi fulgere, certând mânios pământul cu bice
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
prin ei m-avertizează, că nu am stat mai mult ca să mă spele ploaia, ca-n iadul vieții viu să-mi stingă vâlvătaia, că n-am visat mai mult culcată-n iarba- naltă, să simt cum universul în infinit mă scaldă, că nu am mângâiat un puf de păpădie, să văd cum zboară clipa pe-a timpului câmpie, că n-am îmbrățișat a nucului tulpină, să simt puterea lumii urcând prin rădăcină... Dar..., iremediabil, nu e nimic pierdut, căci de-aș
REGRET... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374606_a_375935]
-
civilizația urbană sau pe cea rurală? Privesc orașul - funicar -/ Cu oameni mulți și muri bizari, (...)/ Și orologiile bat -/ Dar nimeni nu le mai ascultă/ De vorbă multă, lume multă. (Privesc orașul - furnicar). Aș vrea să văd acuma natala mea vîlcioară/ Scăldată în cristalul pârâului de-argint,/ Să văd ce eu atîta iubeam odinioară:/ A codrului tenebră, poetic labirint;// Să mai salut o dată colibele din vale,/ Dorminde cu un aer de pace, liniștiri,/ Ce respirau în taină plăceri mai naturale,/ Visări misterioase
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]