4,125 matches
-
a simțit el nevoia să se raporteze, prin distanțare parodică, la o literatură care, la vremea ei, continuase o literatură precedentă, "asasinându-i" contextual valorile? Un posibil răspuns dă Francesco de Sanctis, accentuând caracterul inovator tocmai prin comicul singular al scriiturii ariostești: "Ariosto nu cântă isprăvile lui Agramante sau ale lui Carol și nici furiile lui Orlando sau iubirea lui Ruggiero și Bradamante; isprăvile sunt pentru el doar un punct fix în jurul căruia se desfășoară lumea cavalerească, sunt nu episoade, pentru că
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
deschizător de drumuri pentru atât pentru teoreticienii literari ai secolului XX, cât și pentru romancierii postmoderni, căci teoria "narațiunii dialogice" pe care cei dintâi au propus-o, iar cei din urmă au aplicat-o ca principiu intern de dezvoltare a scriiturii a apărut înainte de parodiile postmoderne cele mai cunoscute (Iubita locotenentului francez a lui John Fowles, Evanghelia după Isus Hristos de José Saramago, Cartea lui Daniel a lui E.L. Doctorow etc.). Descrierea a ceea ce s-a numit, în traducerea românească (Ce este
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
293, mai poate interveni. Printr-o asumată complicitate cu sine însuși, Urmuz-autorul, bufon bineînțeles subversiv, dă senzația de imitație și, în același timp, de a putea fi luat drept original. Aici trebuie identificată cea de-a doua trăsătură fundamentală a scriiturii sale, vocația ironică. Paginile sale nu sînt bizare gratuit, doar de dragul absurdului care nu i-a lăsat indiferenți pe atâția exegeți. Ciudățeniile stilistice reinventează, de fapt, limbajul golit de conținut sau, în termenii altui secol, formele fără fond, literatura ușor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
poeme în proză sau niște comprimate parodice ale unor mai vaste, mai nobile specii literare: romane, poeme eroice, epopei, tragedii etc."296. Venind dintr-o literatură care nu are tradiția parodică specifică, de pildă, literaturii italiene, dar suplinește prin inventivitatea scriiturii celor care au cultivat-o, de la Budai-Deleanu la Topârceanu, Sorescu sau Cărtărescu, Urmuz atrage atenția asupra unui aspect de seamă care va duce, finalmente, la apariția postmodernismului: criza limbajului, cu posibile rădăcini și în lipsa de imaginație a romancierului modern cât
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o imagine unitară și verosimilă a omului uitat în haosul ființei lui și uitat în haosul unei istorii iraționale"312. Așadar, ideologizarea literaturii (cu un accent polemic în plus), dar și "literaturizarea" ideologiei îmbină, de această dată la nivel macro, scriitura și politica. De unde și voluptatea cu care au fost devorate lucrări cu un titlu semnificativ precum Politica postmodernismului a Lindei Hutcheon. De altfel, în privința zonelor prin a căror delimitare curentul poate fi prezentat, s-a operat de câtva timp încoace
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
programatice precum Nivelurile semantice ale unui text modern sau Literatură și totalitate cu texte precum Drame (Dramă) și Nombres (Numere), funcția de reprezentare și verosimilitatea, care făcuseră până atunci "concurență Stării Civile" în contextul realismului pe tipar balzacian, cedează întâietatea scriiturii ce practică autoreprezentarea, chiar, în cazul particular al avangardei, antireprezentarea. De altfel, tot Sollers constata că "un text se scrie cu texte și nu numai cu fraze sau cuvinte", crucială rămânând exploatarea intertextualității pentru că e singura capabilă să reactiveze "textura
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de statutul ei de ficțiune, și totuși luând drept obiect evenimentele unei istorii văzute în calitatea sa de construcție umană (și narativă) care are multe în comun cu ficțiunea. Accentul cade aici pe o triadă terminologică: metaficțiune natura reflexivă a scriiturii, problematizarea acută pe care o impune ea, menținând trează atenția publicului; istoriografică scriitura propriu-zisă specifică unui autor, construcția (structura) povestirii ficționale; practica parodică prin aceasta nu se înțelege imitarea, ridiculizarea altor motive, teme, chiar opere etc., ci o modalitate de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
văzute în calitatea sa de construcție umană (și narativă) care are multe în comun cu ficțiunea. Accentul cade aici pe o triadă terminologică: metaficțiune natura reflexivă a scriiturii, problematizarea acută pe care o impune ea, menținând trează atenția publicului; istoriografică scriitura propriu-zisă specifică unui autor, construcția (structura) povestirii ficționale; practica parodică prin aceasta nu se înțelege imitarea, ridiculizarea altor motive, teme, chiar opere etc., ci o modalitate de "încorporare textuală" a istoriei, ea fiind analogul formal al dialogului dintre trecut și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de drept la Boston College, patruzeci de mile mai spre răsărit.// Nu i-a plăcut că m-am însurat cu Phyllis, nici mamei nu i-a plăcut, dar normal că s-au abținut de la comentarii. Doar așa-s liberalii luminați"). Scriitura lui Doctorow parodiază ceea ce Genette ar numi focalizare variabilă, unul dintre punctele forte ale modernității. În acest caz, putem chiar considera că e o parodie ce vizează "politica" punctelor de vedere propusă, ca joc auctorial, de un scriitor precum William
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în apropierea oceanului pe care îl contemplă în așteptarea unui vapor care să-l salveze și meditând proustian asupra condiției umane. Memoria involuntară este și ea prezentă pe scena mentalului acestui personaj, parodiindu-se cu acest prilej aspectul analitic al scriiturii marelui romancier francez de la începutul secolului XX: "Ieri, străbătând păduricea care mărginește pășunile de pe coasta de sud-est, m-a izbit în față un miros care m-a proiectat brutal aproape dureros acasă, în vestibulul în care-și primea tata clienții
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de Marian Vasile, Editura Univers, București, 1982. Bahtin, Mihail, Problemele poeticii lui Dostoievski, traducere de S. Recevschi, Editura Univers, București, 1970. Barthes, Roland, Plăcerea textului, traducere de Marian Papahagi, postfață de Ion Pop, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1994. Barthes, Roland, Romanul scriiturii. Antologie, selecție de texte și traducere de Adriana Babeți și Delia Șepețean-Vasiliu, Editura Univers, București, 1987. Brunel, Pierre (coord.), Critica literară, traducere de Ioan Lascu, Editura Cartea Românească, București, 2000. Burckhardt, Jacob, Cultura Renașterii în Italia, vol. I-II, traducere
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica teatrului modern, Nicoleta Munteanu În pregătire: Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană, Loredana Ilie 1 Vezi Petroșel, Daniela, Retorica parodiei, Editura Ideea europeeană, București, 2006 și Carmen Pascu, Scriiturile diferenței, Editura Universitaria, Craiova, 2006. 2 R.M. Albérès, "Aventura romanului occidental", în Istoria romanului modern, Editura Univers, București, 1968, traducere de Leonid Dimov, prefață de Nicolae Balotă, p. 3. 3 " (...) as a much more complex combination and development of both
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mai adesea prin prezența efectivă (literală, s.n.) a unui text în altul (cf. G. Genette, op. cit., p. 8). 41 J. Kristeva, "Problemele structurării textului", în Pentru o teorie a textului. Antologie "Tel Quel" 1960-1971, p. 252. 42 J.-L. Baudry, "Scriitură, ficțiune, ideologie", în Pentru o teorie a textului. Antologie "Tel Quel" 1960-1971, p. 232. 43 Idem, pp. 232-233. 44 Mihai Pop (ed.), Ce este literatura?, Editura Univers, 1983, pp. 591-601. 45 În cazul parodiilor picturale, de pildă, miza este mai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Apud Viorica S. Constantinescu, op. cit. 63 Este cazul irlandezului James Joyce, cu al său Ulisse (apărută în traducerea lui Mircea Ivănescu la Editura Univers, București, 1984, vol. I-II), parodie declarată (și magistral concretizată la toate nivelurile: personaje, atmosferă, stil, scriitură etc.) la Odiseea homerică. 64 Amintim aici cazul deosebit de interesant existent în literatura latină, care "crea dublete parodice la toate momentele religiei și ale cultului bisericesc. E vorba de așa-numita parodia sacra, unul din fenomenele cele mai originale ale
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Popescu, Editura Univers, București, 2002, p. 51. 321 Cf. Hutcheon, Linda Poetica postmodernismului, p. 203. 322 Susan Sontag, Împotriva interpretării, Editura Univers, București, 2000, p. 332. 323Idem, pp. 266-268. 324 Idem, p. 268. 325 R. Barthes, "Textul constelat", în Romanul scriiturii, selecție de texte și traducere de Adriana Babeți și Delia Șepețean-Vasiliu, prefață de Adriana Babeți și postfață de Delia Șepețean-Vasiliu, Editura Univers, București, 1987, p. 164. 326 Idem, p. 163. 327 Idem, p. 164. 328 R. Barthes, Plăcerea textului, traducere
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
politica (sau ea m-a părăsit pe mine), scrisul m-a ajuns din urmă. Pentru că trecuse destul timp, 15-17 ani, memoria mi se liniștise și acum aveam nevoie să scriu ca să exist, să reexist [...]. E, deci, o pendulare permanentă între scriitură și viață, scriitura sau viața 6. Soljenițîn a ales să scrie imediat după eliberarea din lagăr și tot ce a scris ulterior a avut legătură cu experiența sa în lagărele și închisorile sovietice. După ce "memoria i s-a liniștit" nu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
m-a părăsit pe mine), scrisul m-a ajuns din urmă. Pentru că trecuse destul timp, 15-17 ani, memoria mi se liniștise și acum aveam nevoie să scriu ca să exist, să reexist [...]. E, deci, o pendulare permanentă între scriitură și viață, scriitura sau viața 6. Soljenițîn a ales să scrie imediat după eliberarea din lagăr și tot ce a scris ulterior a avut legătură cu experiența sa în lagărele și închisorile sovietice. După ce "memoria i s-a liniștit" nu evitând acestea, ci
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
va fi publicată opera. Pe lângă acest pact explicit, trebuie luat în calcul "pactul implicit", pe care îl presupune notorietatea calității de martor a autorului 65. Prin componenta sa documentară, literatura concentraționară se plasează în "spațiul autobiografic", alături de toate formele de scriitură izvorâtă din experiența personală, inclus, la rândul său, în spațiul mai amplu al referențialului, cel care aduce informații asupra realității exterioare textului, ce pot fi supuse unei verificări. Utilizarea persoanei întâi în aceste texte nu este o condiție sine qua
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
valoarea specifică a elementelor autobiografice în povestirile experienței concentraționare. Philippe Lejeune precizează că putem vorbi cu adevărat despre autobiografie atâta timp cât persoana reală care povestește despre propria existență pune accentul pe viața sa și pe istoria personalității sale. Or, ceea ce motivează scriitura textelor despre lagăre nu este sinele, ci necesitatea de a transmite fapte istorice incredibile sau o experiență colectivă. Fostul deținut nu folosește persoana întâi decât pentru grija de autenticitate. Departe de a fi individual, eul narativ se vrea colectiv, autorii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
din cauză că o parte din ceea ce se întâmplă plonjează în istorie, pierderea devine infinită, iar infinitul pierderii este cel care ia forma unui "indicibil"68. (trad. a) A crea un loc literar care ar putea primi absența înseamnă a sfida istoria, scriitura sa care nu admite decât imanența faptului întâmplat. Totuși, istoria este unul dintre polii spre care tinde literatura lagărelor, de vreme ce textul poartă în sine necesitatea de a înscrie realul lagărelor în marea carte a adevărului. Istoria plasează factualul în afara ontologicului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Cum să povestești despre toate acestea?86 (trad. a.) Scriitorii aleg diverse modalități pentru a-și transmite mărturia. Supunând analizei un corpus de texte care ilustrează categoria literaturii-mărturie, Philippe Mesnard identifică patru asemenea tipuri de configurări. Cea mai convențională este scriitura tradițională realistă, identificată de autorul menționat la Vassili Grossman, David Rousset și alții. Al doilea tip de configurare, numită "transcendentă", ce apare la André Schwartz- Bart, reorganizează realitatea pornind de la simboluri. Al treilea tip este "configurația critică" (la Imre Kertész
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ce apare la André Schwartz- Bart, reorganizează realitatea pornind de la simboluri. Al treilea tip este "configurația critică" (la Imre Kertész, Robert Antelme sau Claude Lanzmann), care nu presupune reprezentarea fidelă a realității. A patra formă, după Philippe Mesnard, ar fi scriitura "patetică", condiționată de emoția pe care o provoacă violența extremă 87. Însă, dincolo de aceste diferențieri, rămâne configurarea generală a literaturii concentraționare, caracterizată de statutul specific de mărturie, care implică întotdeauna aspectul etic. La rândul ei, Luba Jurgenson vorbește despre două
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mărturiei, rigoarea arhitecturii, suflul epic, bogăția emoției, forța ironiei și, mai ales, prin lumina care traversează acest subsol dezumanizat al planetei noastre, Arhipelagul și-a impus marca 253. (trad. a.) Criticul rus B. Lanin vede particularitatea mărturiei lui Soljenițîn în scriitura sa, care conferă mesajului transmis capacitatea de a impresiona. În ansamblul scrierilor despre lagăre, afirmă criticul, proza lui Soljenițîn se distinge printr-o expresivitate specială, întemeiată pe tradiția rusă orală, pe utilizarea unor cuvinte mai puțin cunoscute, chiar a expresiilor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
afirm că în acea dimineață de iunie pofta lor de mâncare era ireproșabilă și cred că au și băut câteva păhărele"267. Pagini de literatură autentică există și în capitolul "Zekii ca națiune", care ilustrează în cea mai mare măsură "scriitura oblică" soljenițiană. Într-un discurs cu aspect parodic, se spune că deținuții, foarte numeroși, alcătuiesc o națiune distinctă sau chiar o specie distinctă, care nu se înmulțește pe calea obișnuită a procreării, ci "prin procedeul tehnic al săltării". Asemenea pagini
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
blând reprezentat de Dostoievski și Cehov în cărțile lor. 5 Atât V. Șalamov, cât și E. Ghinzburg au supraviețuit Marii Epurări din perioada 1936-1938, după ce au petrecut șaptesprezece, respectiv optsprezece ani în lagărele din Kolîma pentru "activitate contrarevoluționară troțkistă". 6 "Scriitura și viața. Interviu cu Jorge Semprún", realizat de Iulia Popovici în Observator cultural, nr. 136, 1-7 oct. 2002, pp. 8-9. 7 Primo Levi, Mai este oare acesta un om?, traducere și postfață de Doina Condrea Derer, Polirom, Iași, 2004, p.
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]