5,987 matches
-
subl. in orig.), iar o parte din tineri au fost delegați cu siguranța unor tovarăși (cu atâta armată roșie rusească în oraș, oare de cine se temeau acești paranoici?!, n.n.)”. Dar iată ce „frumos” descrie în continuare autorul raportului „legalitatea” scrutinului: „...în ziua alegerilor tineretul a fost împărțit în 3 grupe care au fost repartizați în secțiile de votare cu material de propagandă pentru a îndemna cetățenii de a vota cu soarele (subl.ns.)”. Abuzurile grosolane nu s-au oprit aici
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de abilitate și viclenie, partidul comuniștilor români și-a asigurat o bună și perfectă mască propunând inițierea acestei alianțe electorale care i-a propulsat nespus de ușor la masa bogată a puterii. Credem că dacă PCR ar fi participat la scrutin cu o listă proprie, nu ar fi reușit mare lucru datorită aversiunii pe care o nutreau oamenii satelor în general față de „prietenia” strânsă dintre bolșevici și trupele sovietice de ocupație. După cum s-a văzut, la Vaslui comuniștii nu se bucurau
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mai 1945), numeroși „activiști” uteciști sau peceriști care aveau ca țel suprem îndoctrinarea bolșevică a celor aflați sub arme întru apărarea țării. Trebuie reamintit și faptul că ostașii au primit drept de vot la alegerile din noiembrie 1946. Scopul? Câștigarea scrutinului cu orice preț și cu un scor cât mai mare! Prin urmare, asta era atmosfera pe la toate secțiile de votare: militari înarmați până-n dinți și propagandiști ce îndemnau sau obligau populația să voteze musai „soarele”, altfel...Iată cum a descris
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care ar fi vrut totul. Cu toate fraudele, intimidările și ticăloșiile celor din „bloc” (semnalate în special de către Partidul Național Țărănesc - Maniu), șeful formal al statului de atunci, regele Mihai I, a confirmat victoria comuniștilor și ai sateliților acestora, legitimând scrutinul cu prezența sa în noul parlament, la deschiderea primei sesiuni. În acest mod, ocupanții sovietici mai puteau bifa o „realizare” în contul „operei” de comunizare a României și de instaurare a „dictaturii proletariatului” pe care Stalin ar fi vrut-o
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fi chemați din nou la urne pentru a „legitima” noua alianță electorală înființată ad-hoc de comuniști, ce purta numele de Frontul Democrației Populare, din care nu mai făcea parte niciun partid „burghez”, cu toate că aceste partide fuseseră cheia câștigării (oficiale) a scrutinului din 1946. Aceste rușinoase „alegeri” au fost organizate la numai trei luni după abdicarea forțată a regelui Mihai I și proclamarea Republicii Populare Române, care, după cum se va vedea, numai a poporului n-a fost, din ea înfruptându-se doar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Conpus de Vasile I. Plugar Hârsova Vaslui”. h. Cum a „câștigat” la Vaslui alegerile din noiembrie ’46, Blocul Partidelor Democrate Organizat sub imensa presiune a celor peste 600.000 de militari sovietici ce se aflau staționați pe teritoriul României, acest scrutin a opus două forțe politice complet antagonice ideologic și cu interese complet diferite. Pe deoparte, Blocul Partidelor Democrate (BPD) în care posturile de vioara întâi și dirijor le aveau Partidul Comunist și de cealaltă parte ceea ce mai rămăsese din partidele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
alegeri nu mai votau cu comuniștii (subl.ns.)”. Aici, suntem datori cu o explicație. „Alegerile” de care făcea vorbire șeful de post din Moara Domnească, avuseseră loc pe data de 28 martie 1948. De, așa se mai minte înaintea unui scrutin. În zilele noastre nu este la fel?!? CAPITOLUL VII Bârladul înainte și după 23 august 1944 Dintre cele trei orașe-reședință de județ existente în perioada 1865-1950 (Bârlad, Huși și Vaslui), ultimul a „beneficiat” de atenția deosebită a aviației sovietice deoarece
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a mandatelor de primari și de consilieri locali și județeni ai FDGR în 2004 și 2008 / 333 Evoluția numărului de mandate în Consiliul Local Sibiu (2000-2008) / 334 Evoluția numărului de mandate în Consiliul Județean Sibiu (2000-2008) / 334 Evoluția voturilor la scrutinul pentru Primăria municipiului Sibiu (2000-2008) / 335 Rezultatele scrutinului din 2008 pentru alegerea președintelui Consiliului Județean Sibiu / 336 Distribuția teritorială a mandatelor de primari și de consilieri locali și județeni ai ApT în 2008 / 337 Mandatele locale ale UDMR, FDGR și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și județeni ai FDGR în 2004 și 2008 / 333 Evoluția numărului de mandate în Consiliul Local Sibiu (2000-2008) / 334 Evoluția numărului de mandate în Consiliul Județean Sibiu (2000-2008) / 334 Evoluția voturilor la scrutinul pentru Primăria municipiului Sibiu (2000-2008) / 335 Rezultatele scrutinului din 2008 pentru alegerea președintelui Consiliului Județean Sibiu / 336 Distribuția teritorială a mandatelor de primari și de consilieri locali și județeni ai ApT în 2008 / 337 Mandatele locale ale UDMR, FDGR și ApT / 340 Comparație între rezultatele electorale ale UDMR
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ani, iar PDL este formațiunea cu cea mai mică medie de vârstă 46,4 de ani, cu 2 ani mai mică decât cea a Camerei Deputaților în ansamblu. Am putea avansa ipoteza unei înnoiri a candidaților PDL la turul de scrutin din 2008, partidul insistând în mesajele sale pe schimbare. Pe de altă parte, o dată cu înglobarea în partid a celor proveniți din PNL este posibil să fi scăzut media de vârsta a PDL. În general, cei care au provenit din PNL
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
totuși, sunt organizații cu scopuri clar definite. Un lucru pe care îl putem remarca este acela că, la alegerile din 2004 și 2008, PDL propune mai mulți candidați "nou-veniți" decât alte formațiuni. Același lucru se întâmplă și cu PNL la scrutinul din 2004, atunci când, în cadrul Alianței D.A., cele două partide se prezintă cu mesaje de schimbare, luptă împotriva corupției și mecanismelor învechite, împotriva "baronilor locali" ai PSD și, e de presupus că astfel de mesaje nu puteau mobiliza tinerii decât împreună cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
PSD și, e de presupus că astfel de mesaje nu puteau mobiliza tinerii decât împreună cu candidați cu un astfel de profil. Unul din momentele importante ale evoluției politice post-comuniste a României l-a constituit schimbarea prevederilor legislative electorale. Trecerea de la scrutinul de tip "listă de partid", la unul uninominal, a însemnat o nouă raportare a actorilor politici la alegeri și alegători. Ce schimbări a adus votul uninominal? Să determine introducerea votului uninominal intrarea în scenă a mai multor "nou veniți" în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
rezultatelor obținute în localitățile respective la alegerile locale, desfășurate câteva luni mai devreme. De exemplu, în cele 96 de localități componente ale județului Teleorman, coeficientul corelației Pearson dintre procentele obținut de partidele parlamentare la alegerile locale și rezultatele obținute la scrutinul parlamentar din 2008 a fost de 0,796***. Prima întrebare care se cuvine adresată este de ce au sprijinit toate partidele parlamentare, cu excepția PRM, abandonarea unui sistem electoral pe care îl cunoșteau atât de bine și care oferea avantaje vizibile liderilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Chiru și Ștefan 2012). Dată fiind popularitatea abandonării reprezentării proporționale (Gherghina, Chiru și Ștefan 2012), toate celelalte partide au fost lăsate fără altă opțiune decât aceea de a sprijini transformarea, mizând în schimb pe variante distincte de formule electorale. Astfel scrutinului majoritar în două tururi susținut de partidul prezidențial i-a fost opusă varianta sistemului (german) mixt membru-proporțional, susținută în principal de PNL. A doua parte a explicației subliniază tentațiile incontestabile ale ingineriei electorale, deoarece acest tip de schimbare oferă posibilități
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dintre nou-veniți. Procentele atât de apropiate arată că în definitiv senioritatea nu aduce un avantaj sesizabil în competiția pentru acest tip de colegii. Dar această descoperire este perfect concordantă cu ratele foarte mari de înnoire a parlamentarilor înregistrate la fiecare scrutin de la mijlocul anilor '90 până în prezent: 1996 58,4%, 2000 56,5%, 2004 57,2%, 2008 55,6%. Puțin mai mult de un sfert dintre cei care au candidat în acest tip de circumscripții aveau două sau mai multe mandate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mandatelor acestui partid: de la 68 în 2004 la 166 patru ani mai târziu. Trebuie spus și că liderii partidului în frunte cu Emil Boc, Theodor Stolojan, Adriean Videanu, dar și Gheorghe Flutur sau Sorin Frunzăverde nu au participat la acest scrutin. Dintre cei care au candidat, Ioan Oltean, Roberta Anastase și Gheorghe Albu (la al cincilea mandat) au fost scutiți de orice emoții. Lor li se adaugă parlamentarii ce sunt lideri ai unor filiale locale precum Daniel Buda (filiala PDL Cluj
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
oraș) este și mai redusă în medie puțin sub 9%, cu excepția UDMR (16,7%). Explicație cea mai potrivită pentru acest fapt este legată de descentralizarea selecției la nivelul Uniunii partidul etnic fiind singurul din România care a practicat înainte fiecărui scrutin parlamentar alegeri interne pentru desemnarea candidaților săi. Acestea sunt administrate de organizațiile locale și la ele pot participa toți membrii (așa-numite "alegeri primare închise"). Dominația cvasi-absolută a liderilor organizațiilor județene (55%) pare să confime mutația spre o recrutare dominată
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a celor 91 de câștigători ai colegiilor este mai scăzută cu aproximariv 3 ani decât cea a tuturor parlamentarilor: 45,7 ani versus 48,5. Concluzii Capitolul a conturat profilul politicianului român beneficiar al unei alegeri lispite de emoții la scrutinul din noiembrie 2008. Este vorba în principal despre lideri naționali, dar mai ales județeni, care au profitat de dominația asupra selectoratelor locale pentru a-și rezerva cele mai bune colegii. Apoi, analiza a evidențiat dominația absolută a candidaților prosperi, care
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în tabelul de mai jos, unde sunt subliniate caracteristicile principale ale acestora. Tabelul 2: Descrierea cazurilor analizate Caz Descriere eveniment 1. Alegeri Caz I Primele alegeri libere din România după Revoluție. Nu s-a organizat un al doilea tur de scrutin. FSN-ul a câștigat cu o majoritate mare de 66, 91% în fața unei opoziții slabe, încă neconturate. Președinte: Ion Iliescu. Scandalul a debutat în momentul în care Ion Iliescu s-a decis să participe la alegeri din partea FSN, fostul Consiliul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
includ, în ceea ce privește alegerile prezidențiale, un loc cinci în 1996 (4,72%), locul trei în 2004 (12,47%) și patru în 2009 (5,56%6). Vârful ascensiunii sale electorale este însă anul 2000, când CV Tudor ajunge în turul doi de scrutin, cu un scor record în România pentru un partid de extremă dreaptă: 28,34% în primul tur. Partidul a încorporat personaje politice ca Gheorghe Funar, fost primar al Clujului și șef al PUNR, a participat la guvernare într-o coaliție
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
toate alegerile legislative organizate din 1990 până în prezent. În ceea ce privește partidele etnice care nu au trecut de pragul electoral, 11 au primit câte un loc din oficiu în Camera deputaților în 1990, 13 în 1992 și 18 la ultimele tururi de scrutin. La alegerile locale care au avut loc în perioada 1990-2008, principalul reprezentant al celei mai numeroase minorități din România UDMR a avut, din nou, rezultatele cele mai bune, comparativ cu cele ale celorlalte partide etnice. UDMR, PCM, FDGR, UUR, UDUR
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în același an, PRPE a participat aproape în toate județele și a obținut 202 locuri. Rezultatele acestei formațiuni au fost mai importante în județele Mureș, Ialomița, Galați, Sibiu, Cluj și Covasna. Deși a depus liste în 16 județe, în urma aceluiași scrutin, AUR i-au revenit numai 4 mandate. AUR a depus o singură listă completă iar PRPE, nu mai puțin de 158. UUR și UDUR Singurele mandate pe care formațiunile ucrainene le-au obținut la ultimele alegeri locale au fost cele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
află în relație directă cu volatilitatea voturilor) este extrem de redusă iar valoarea cea mai mare apare la alegerea primarilor. Acest fapt ar putea fi explicat, printre altele, de caracterul personalist al votului, știut fiind faptul că, la acest tip de scrutin, șansele de reușită ale oricărui partid politic sunt condiționate în mod particular de carisma candidatului și popularitatea pe plan local, de abilitățile de lider sau de administrator ale acestuia etc. Tabelul 6: Mandatele de primar și consilier local obținute de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
tipul de partid etnic reprezentat de FDGR, pe de altă parte de personalitatea primarului Sibiului. Vom începe discuția referindu-ne la "factorul Johannis", un succes politico-administrativ ce poate explica vizibilitatea și influența relativă a FDGR. Tabelul 4: Evoluția voturilor la scrutinul pentru Primăria municipiului Sibiu (2000-2008) 2000 2004 2008 Candidat Partid/ alianță % voturi Candidat Partid/ alianță % voturi Candidat Partid/ alianță % voturi Klaus Johannis FDGR 33,10 Klaus Johannis FDGR 88,70 Klaus Johannis FDGR 83,26 Ioan Cindrea PDSR 22,53
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
realizările primarului Johannis drept cea mai importantă motivație pentru cei care l-au ales primar în iunie 2004. Transferul de imagine poate fi astfel o explicație pentru succesul altor lideri FDGR în competițiile electorale locale și regionale. Tabelul 5. Rezultatele scrutinului din 2008 pentru alegerea președintelui Consiliului Județean Sibiu Candidat Partid/ alianță Voturi % voturi Martin Bottesch FDGR 49019 28,86 Ion Ariton PDL 43355 25,53 Ioan Cindrea PSD 39373 23,18 Gheorghe Dicu PNL 15873 9,4 Alți candidați 22184
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]