4,809 matches
-
exemplu de Îndeletniciri ale unui ministru În plină mizerie fizică și morală. Dar am văzut, În primăvara lui 1917, minunea minunilor, tâ năra noastră oștire refăcută și Înviată ca din morți, instruită și Încadrată de zvelți ofițeri francezi, armată cu scule noi și inge nioase, aptă pentru victoriile care trebuiau să vină. Priveam la ea pe ulița cea mare a Bacăului și nu-mi venea a crede ochilor mei umeziți. Cu Îndeletniciri băbești În aceste câteva luni și până În pri măvară
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nevinovatul crochet; iar mai târziu oina, mult și cu pa siune practicată de liceeni, azi pe nedrept urgisită, din maimu țăreală pentru brutalele jocuri anglo-saxone. Mi-am exercitat Însă de timpuriu și cu nebănuit folos pentru mai târziu acele prețioase scule ancestrale care se cheamă „re flexele“ noastre, acea agerime a mâinilor și a ochilor, prin frec ventarea unei adevărate școli de formare a aptitudinilor viitoare bărbătești, prin practicarea adică a sporturilor noastre autoh tone, a acelor jocuri de „adresă“ din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ajut pe alți preoți și confrați de prin alte părți. Așa se face că aveam libertate și posibilitatea de a mă deplasa ici și colo. Pr. Iosif Celante Ave Crux! Te salut, o cruce sfântă, lemn supus disprețuirii, Ca o sculă-a morții amare, ca unealta chinuirii Te salut, o cruce sfântă, căci pe tine-au căzut sorții Să devii semnul iubirii din cumplit copac al morții. Te salut, o cruce sfântă, căci din lemnul crudei plângeri Ești cinstită deopotrivă și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
cu voce tare: Văleu, nu mai dați bre, că-mi rămân copchiii pi drumuri! Ostoiți-vă, gata! Ca la comandă, răpăiala coercitivă lua sfârșit, iar bietul controlor înțelegea prea bine că nu e de glumit cu o haită înfometată; iar scula utilizată la perforarea biletelor urma de-acu' să bortelească frunze la câini o bună bucată de timp... Ultima bătălie s-a dat pentru ocuparea locurilor de pe acoperișurile vagoanelor. Nu exista nici milă, nici cavalerism, nici politețe și nici iubirea față de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
o trompetă răgușită. Imaginile terifiante ale supliciului monstruos la care mi-a fost dat să asist fără voia mea s-au imprimat adânc în conștiință, ca un memento asupra celei mai mârșave creaturi de pe planetă: OMUL. Toboșarul... Ne-am luat sculele privind încă o dată cu satisfacție mărturisită și cu reală plăcere la cele patru rânduri de salcâmi frumos văruiți în alb strălucitor, aidoma unui batalion de militari echipați în uniformă de paradă, cu piepturile bombate, defilând cu o măreție imperială prin fața tribunei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
O altă etapă a căratului a fost din clasa a șasea până la terminarea liceului, când am târâit după mine niște serviete burduhănoase din vinilin maro sau negru, cu încuietori de metal. Toate erau încărcate cu atlase, cărți și caiete, cu scule pentru orele de lăcătușărie, dar și cu gustări uriașe. În mai multe fotografii făcute prin clasa a zecea se vede cum - car, nu car ceva în mâini - stau cu umărul drept mai lăsat. Servieta și mai apoi sacoșele și pungile
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mai existau și nici nu conta pentru mine, dar am înțeles că-l deranjasem, că-i ,,stricam ploile “. Cu alte cuvinte, ca să vorbesc cu o colegă, trebuia mai întâi să-i cer permisiunea lui Băldigău, fiu de securist, adică mare ,,sculă” în zonă. Eu ca și naiv ce eram, încă nu aflasem că un securist, adică ,,un om integru care apără cuceririle poporului” este un fel de ,,buricul pământului” cu drepturi speciale! Plin de indignare i-am scris Melaniei, așa, ca să
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
mențină ,,în câmpul muncii”, știam că puteam fi dat afară fără motiv, legile erau la discreția lor, iar pentru mine, pe plan local oriunde aș fi mers, ar fi fost aceeași situație. Atunci m-am gândit să-mi fac câteva scule, să-mi încropesc un atelier ca să mă pot descurca în situații mai dificile. Deșeuri metalice și ștraifuri se găseau peste tot, în acea perioadă utilaje nou-nouțe și piese care nu fuseseră folosite niciodată erau date la fier vechi ...și am
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
putea adapta unui asemenea regim, cu reguli pe care nu le-aș fi putut respecta, cu o viață în ritualuri în care eu nu cred. Mi-am dat seama că n-aș fi putut trăi fără să construiesc ceva, fără sculele și ,,fiarele” mele, fără strungulețul meu la care am trudit 6 luni. O viață pasivă în care practic să nu încerci să schimbi ceva la modul concret, nu era pentru mine! Cap.8 Învățăturile lui Isus În ceea ce privește personalitatea lui Isus
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
meșteșugul cel mai frecvent a fost prelucrarea lemnului, absolut necesar construcției adăpostului în care trebuia să se protejeze pe el, familia lui, animalele care îi deveniseră indispensabile. Și-a confecționat mai întâi securea, budacul, barda, tesla și încă alte câteva scule, a intrat în pădure, și-a ales copacii cei mai potriviți din care și-a confecționat bilele, grinzile, scândurile din care și-a realizat cea mai rudimentară cabană. Mai târziu, necesitățile impunând folosirea unei cantități cât mai mari de lemn
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
rolul de izolator fonic. Un perete avea un geam mare din sticlă, după care se vedeau alte două persoane, care se uitau la noi, și aveau pe masă o grămadă de magnetofoane profesioniste, căci pe vremea acea nu existau alte scule mai performante, poate vreun casetofon, dar acelea încă nu erau folosite pentru așa ceva, din ceea ce știu eu. În mijlocul încăperii era doar o masă goală, cu două scaune de-o parte și alta a mesei, iar de sus, din tavan, cobora
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
anul 1993, am pășit pe tărâmul unei industrii total diferite, într-o făbricuță particulară de mobilă, unde am dat probă de lucru pe un strung de lemn. Tot un proces de prelucrare prin așchiere, dar diferit, un alt material, alte scule, iar ca precizie am sărit de la micron la cm, o diferență destul de mare. Un atelier destul de mic, dotat cu doar cinci strunguri de lemn, care roteau de zor bucățile de lemn, ce prindeau diferite forme la cea mai mică atingeri
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
un material bun, tratat termic foarte bine. Începusem să-mi procur diferite dălți sau să le confecționez, dălți care-mi erau necesare pentru a ciopli; mânerele le confecționam la serviciu pe strung. Astfel începusem să am o mică trusă de scule. Debutul În 1997, fiind un an cam greu, care s-a terminat cu un divorț, punând capăt unei căsătorii nereușite, având mai puține obligații și mai mult timp liber m-am dedicat mai mult sculpturii, pentru a nu pași în
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
național: Întreprinderea de Tricotaje și Perdele (S.C. „Siretul“ S.A. Pașcani), dată în folosință în 1973; Integrata de Țesături tip in (S.C. „Integrata“ S.A. Pașcani), în 1976; Întreprinderea de Traductoare și Regulatoare directe (S.C. „Retrom“ S.A. Pașcani), în 1979; Întreprinderea de Scule și Accesorii speciale (S.C. „Scudas“ Pașcani), în 1979; actuala clădire a Grupului școlar C.F. „Unirea“ Pașcani; clădirea principală a actualului Liceu Teoretic „Miron Costin“; clădirea actualului Grup Școlar „Mihai Busuioc“; clădirea Grădiniței nr. 3 din zona Gării Pașcani. S-a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
nu am de umblat prin instalație. Mă gîndesc să-mi fac o cafea, dar cafeaua mi s-a terminat de cîteva zile și alta n-am mai adus din oraș. Ceva cald tot trebuie să beau. Caut în sertarul cu scule un capăt de sîrmă cu care descui lăcățelul pus la ușa dulapului. În dulap, deasupra tuturor dosarelor, stă agenda de lucru, pe care o iau și o bag în buzunarul din dos al scurtei îmblănite, în locul mănușilor. Pun termo-plonjonul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
s-a acrit. Vom răsufla ușurați, mormăie Lazăr, aplecîndu-se să caute niște hîrtii într-un sertar. Tînărul de la telefon a mai format un număr interurban, care sună ocupat, iar acum trîntește receptorul furios. Tăticu', ia umblă mata mai domol cu scula aia, îi zice Lazăr, nu de alta, dar ne mai trebuie. Să vorbim cu alți autori dramatici. Amicul meu Mihai s-a supărat, precum văcarul pe sat, și nu mai scrie; ai auzit doar... Înțeleg, să fie supărat pe-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
1512-1521), așezată la intrarea În biserica Mănăstirii Argeș, se referă anume la acest aspect. Adresându-se „de dincolo de mormânt” succesorului său necunoscut, domnitorul muntean Îi cere acestuia să protejeze „acest hram din nou zidit” și „mai sus zisele odoare și scule [...], ca să nu fie spre batjocura limbilor [= neamurilor] străine” <endnote id=" (822, p. 369)"/>. Situația devine stranie atunci când chiar vreun domnitor se dovedește a fi „nedrept cinstitor În credință”, făcând „călcări de lege”, cum zic cronicarii despre, de pildă, Ioan Vodă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Paștilor un copil [creștin], cam de cinci ani” (Cronica Ghiculeștilor) și l-ar fi „muncit [...] În chipul muncilor domnului Iisus Hristos” (Ion Neculce). Apoi, l-ar fi pus Într-un butoi și, Înțepându-l În mai multe locuri cu niște scule speciale („trei Înfipte Într-un mâner de lemn”), ar fi colectat tot sângele În putină. „Sângele l-au Împărțit, punându-l În butoiașe, și l-au trimis marelui haham din Cracovia și hahamului din Dubăsari, iar un butoiaș cu sânge
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu intenții de evaziune (evadare, greu de crezut, n.n.)”. Considerându-l, cel mai veridic, un mare dușman al societății (de fapt, al regimului totalitar comunist!) Ioan Toma propusese șefului „...folosirea de mijloace speciale de tip A.S.T.” care, probabil, erau scule de ascultare de tipul microfoanelor minuscule care puteau fi plantate oriunde. Chiar și În Constituția României de atunci era garantată inviolabilitatea persoanei și a domiciliului așa că ce organizaseră securiștii se putea foarte ușor numi Încălcare gravă al unui drept fundamental
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-se la bătrânețe în meseria de lăcătuș. Era foarte îndrăgit și respectat de mai tinerii săi tovarăși de muncă, dar seara, când se întorcea acasă abia mă abțineam să nu izbucnesc în plâns la vederea mâinilor lui învinețite, sângerând de la sculele pe care cu îndârjire învăța să le stăpânească. Lângă casa din Copou ce ne fusese repartizată, aveam o bucățică de gradină pe care frații și surorile, sub atenta îndrumare a mamei, o lucrau, scoțând de acolo roadele pământului cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
prada la mal și întotdeauna aveam 1, 2 sau chiar 3 crăpceni agățați. Erau niște pești minunați, cam de 1 kilogram fiecare, cu o carne delicată și dulce. Pe mal mai pescuiau chilieni și turiști străini, înarmați până în dinți cu scule "de milioane", dar care nu prea aveau noroc și se aciuau pe lângă noi pentru "a prinde meserie". Secretul era nada, respectiv râmele adunate de nu știu pe unde de "colectivul ambasadei", din fiecare deplasare, în afară de 20-30 de crapi, întorcându-ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de student, a fost reținut direct în învățământul superior ieșean ca asistent la laboratorul de electricitate - tehnologia metalelor - organe de mașini. În 1948 a fost numit profesor la disciplina de mașini-unelte, iar din 1950, șef al Catedrei de mașini-unelte și scule la Facultatea de mecanică a Institutului Politehnic Iași, funcție onorată până în ultima zi a vieții. În cei 32 ani de activitate în învățământul superior, Gheorghe Cașler a dat dovadă de un deosebit devotament în nobila muncă de formare și educare
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
cu rezultate remarcabile, Secția de prototipuri și microproducție. În calitate de conducător de doctorat, a contribuit la formarea unor cadre de nădejde, specialiști de înaltă calificare pentru învățământ, cercetare, producție. Activitatea științifică și-a desfășurat-o tot în cadrul Catedrei de mașini-unelte și scule, publicând peste 80 de lucrări, manuale și invenții, toate din domeniul dinamicii procesului de așchiere și al mașinilor-unelte. Parte din aceste lucrări au apărut în revistele de specialitate străine, de largă circulație, La Machine-outil française - Franța, Macchine - Italia. A avut
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
lanț. Li se dădea drumul la 11 noaptea să umble În jurul casei și el trebuia să-i Înfrunte În toiul nopții, când se furișa afară și se Îndrepta spre tufișurile unde o bicicletă cu toate accesoriile - sonerie, pompă, trusă cu scule din piele maro și chiar clame pentru pantaloni - fusese pregătită În taină de un aliat, valetul polonez al tatei. Drumurile murdare și pline de gropi și potecile de pădure bombate Îl duceau pe nerăbdătorul Max spre Îndepărtatul loc de rendez-vous
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Scoate-mi-o! Lepădare! Capisco?! Eliminare! Extirpare!... Presto, subito! face Batista semnul cleștelui. Oricum râde Ștefan îmi rămân destui dinți cu care să mușc. Tot se vaită unii și alții "că-s turbat"... "Turbato?!" Nooo! protestează Don Batista, păturindu-și sculele. Vitoria! Coraggio!... Eroico! se înclină el și dă să-i sărute dreapta, dar Ștefan și-o retrage. Ce-s eu, față bisericească?! Don Batista, cu legăturica, se retrage de-a-ndărătelea cu plecăciuni bolborosind: Illustrissimi.... Illustrissimi... Cască ochii în spate! strigă Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]