8,631 matches
-
o zonă dată, vizibilă în micrografia din partea stângă a ferestrei. Linia de analiză poate fi modificată ca dimensiune, orientare sau sens. Analiza se realizează prin acționarea butonului ACQUIRE, rezultatul obținut fiind prezentat în imaginea centrală a ferestrei, figura 33, zona selectată fiind prezentată în detaliu în partea de jos a ferestrei de lucru; axa verticală prezintă date informative asupra cantității sau a calității semnalului înregistrat și nu reprezintă procentele de masă sau atomice ale elementelor analizate. Acest mod de analiză poate
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
face pentru o perioadă stabilită de utilizator, iar finalizarea testului se realizează prin bifarea din nou a butonului ACQUIRE. După finalizarea achiziției de date, imaginile obținute pot fi salvate, figura 34. Intensitatea, luminozitatea, contrastul sau culoarea pentru nuanțele atribuite elementelor selectate pot fi modificate. În partea de jos vor apare separat mapările elementelor selectate. În figura 35 sunt prezentate rezultatele obținute în urma analizei prin mapare a elementelor Fe, Ti, C și Si, pe o arie selectată atât pentru fiecare element separat
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
bifarea din nou a butonului ACQUIRE. După finalizarea achiziției de date, imaginile obținute pot fi salvate, figura 34. Intensitatea, luminozitatea, contrastul sau culoarea pentru nuanțele atribuite elementelor selectate pot fi modificate. În partea de jos vor apare separat mapările elementelor selectate. În figura 35 sunt prezentate rezultatele obținute în urma analizei prin mapare a elementelor Fe, Ti, C și Si, pe o arie selectată atât pentru fiecare element separat cât și pentru toate elementele la un loc în imaginea din centru. 8
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
culoarea pentru nuanțele atribuite elementelor selectate pot fi modificate. În partea de jos vor apare separat mapările elementelor selectate. În figura 35 sunt prezentate rezultatele obținute în urma analizei prin mapare a elementelor Fe, Ti, C și Si, pe o arie selectată atât pentru fiecare element separat cât și pentru toate elementele la un loc în imaginea din centru. 8. Se salvează datele finale, se închide soft-ul Esprit și, de asemenea, punctul de lucru corespunzător analizorului de raze X. 5. Interpretarea
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
dacă este incomplet, atunci este perfect justificat să întocmim un protocol. 1. Prima etapă o reprezintă cercetarea bibliografică propriu-zisă, adică identificarea publicațiilor care se referă la subiectul în discuție. 2. A doua etapa constă în lectura critică, activă, a publicațiilor selectate. Înainte de a începe trebuie să ne asiguram că știm ceea ce căutam și unde căutam, adică trebuie elaborate cuvintele cheie și descrise mediile de căutare. Cuvintele cheie (descriptorii) trebuie într-adevăr să descrie toate aspectele subiectului: - materia tratată (întrebare: despre ce
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000. Spector, Céline (coord.). Le pouvoir Paris: Flammarion, 1997. Stănculescu, Ileana. Il Giudizio Universale nella pittura murale esterna del nord della Moldavia. Bologna: Aspasia, 2001. Stăniloaie, Dumitru. Din istoria isihasmului în ortodoxia română (texte selectate din Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii). București: n.e. 1979. Tabacco, Giovanni. Dai re ai signori. Forme di trasmissione del potere nel Medioevo. Torino: Bollati Boringhieri, 2000. ---. Le ideologie politiche del medioevo. Torino: Einaudi, 2000. Talbot Rice, David. Byzantine Art.
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu două sau cu trei argumente, încercăm să delimităm "tipurile" de percepție în funcție de câteva distincții semantice: percepția fizică - percepția cognitivă, percepția directă - percepția indirectă, percepția concretă - percepția abstractă. Arătăm că sensul verbelor este strict dependent de natura semantică a argumentelor selectate. În fine, remarcăm comportamentul oscilant al verbelor de percepție în ceea ce privește pasivizarea: selecția pasivului prototipic sau a pasivului cu se în condiții semantico-referențiale diferite. Remarcăm, în acest sens, existența unor tendințe de pasivizare. Studiul comportamentului semantico-sintactic al verbelor de percepție vizează
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
politică actuală? Sensul restrâns corespunde unei utilizări mai specializate a termenului: a percepe înseamnă a înregistra și a prelucra doar informațiile de natură fizică: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă și tactilă. Această "specializare" se poate observa și din tipul de complemente selectate, stimuli de natură vizuală, auditivă, olfactivă etc.: lumină, zgomot, miros, gust, atingere, ca în exemplele (3)-(7): (3) Un ochi care nu percepe lumina nu prezintă răspuns pupilar la stimularea luminoasă directă. (4) Acest zgomot nu iradiază și nu se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de percepție Discuția despre rolurile tematice atribuite argumentelor verbelor are ca reper teoria propusă de Fillmore (1968)28, vizând reprezentarea predicatelor în termeni lexico-semantici sub forma unor liste de cazuri semantice sau roluri tematice (engl. semantic role list) atribuite argumentelor selectate. Listele de roluri tematice sunt concepute ca un set de trăsături care identifică argumentele în funcție de relația semantică pe care o stabilesc cu verbul. Inventarul stabilit de Fillmore (1968) a fost ulterior modificat, adăugându-se sau nuanțându-se anumite roluri din
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fi inserat în configurația to spend 'a petrece' + structură adverbială durativă + verb de percepție; - verbul poate fi complementul verbului to stop 'a se opri'. Gisborne arată că see este nonspecificat ca durată, iar caracterul durativ se determină în funcție de durata complementului selectat, așa cum se poate observa în exemplele de mai jos: (11) For a few seconds, Jane saw the bank robbers in her door mirror. ' Câteva secunde, Jane a văzut hoții în oglinda de la ușă' (12) Jane spent an hour seeing the
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cât și prin rezultat. În analiza polisemiei verbale, Evseev aduce în discuție importanța contextului pentru detașarea sensului cuvintelor, susținând că, între unitățile limbii, verbul este cel mai dependent contextual, fiindcă semantica sa depinde în mare măsură de tipurile de constituenți selectați, dar și de determinările circumstanțiale. Referindu-se la importanța contextului pentru determinarea sensului, autorul împarte sensurile verbelor în: (i) sensuri indepedente de context; (ii) sensuri contextual-determinate56. Sensurile indepedente de context sunt cele care "domină" structura semantică a cuvântului. Simpla lor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a însoți, a escorta"] "I wanted to come and see you off", he had told her. ' Am vrut să vin să-mi iau la revedere, îi spusese.' (apud Alm-Arvius 1993: 190) Alm-Arvius analizează, pentru fiecare sens, trăsăturile semantice ale argumentelor selectate prototipic de verb, identificând, de asemenea, și tiparele sintactice posibile pentru fiecare structură lexico-semantică. Referindu-se la analiza realizată de Alm-Arvius, Gisborne (2010: 118-148) aduce în discuție câteva probleme care privesc modul în care trebuie abordată polisemia, ce componente ale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sau culori, cele de percepție auditivă, sunete sau zgomote, cele de percepție olfactivă, stimuli care exprimă mirosuri etc. În contextele de mai jos, Grezka (2009: 39) arată că verbul sentir 'a simți' are trei utilizări în funcție de natura semantică a argumentului selectat: (a) J'ouvrais grand les narines pour sentir ce fameux parfum qu'exale l'orchidée. ' Îmi deschideam larg nările pentru a simți faimosul parfum de orhidee.' (b) On sentait la chaleur du soleil sur notre peau. Simțeam căldura soarelui pe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
lexeme ca wounded 'rănit', stroked 'lovit', touched 'atins', care aparțin domeniului percepțiilor tactile, pot fi folosiți în egală măsură pentru a exprima emoții sau stări afective: (31) L-a cam atins ce i-ai zis. Contextual, în funcție de tipul de complement selectat, sensul verbului se deplasează către alte domenii semantice. Atunci când selectează drept complement un nominal cu referință abstractă, cu trăsătura [+Act de vorbire], verbul prototipic percepției tactile exprimă raportul metaforic "a (nu) atinge înseamnă a (nu) aduce în discuție": (32) Nu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
frecvent, în ipostaza abstractă, verbul a mirosi dezvoltă sensuri din zona anticipativă. Sintactic, structurile în care se actualizează aceste sensuri abstracte sunt comune cu cele în care se actualizează sensul fizic, perceptual. Distincția se stabilește prin natura semantică a complementelor selectate - nominale cu referință abstractă sau adverbiale de mod, cu semantică evaluativă. Să se compare exemplul (38) cu exemplele (39)-(40): (38) Miroase a iasomie/a mâncare. (39) Miroase a scandal/a bătaie/a petrecere. (40) Nu miroase a bine. O
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
analiza de față vom urmări îndeaproape relația dintre configurațiile sintactice la care participă verbele de percepție și sensurile actualizate. Ne vom raporta constant la distincțiile semantice stabilite mai sus, încercând să determinăm în ce măsură există o legătură între tipurile de constituenți selectați și "tipurile" de percepții exprimate: fizică/cognitivă, directă/indirectă. Ca predicate semantico-sintactice, verbele menționate pot avea, pe rând, următoarele trăsături: (a) pot exprima proprietăți și, în aceste utilizări, primesc un singur argument: (13) Deși părinții lui sunt văzători, el nu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sus, verbele de percepție nu manifestă restricții de selecție a relativului. Dezambiguizarea semantică percepție directă - percepție indirectă, percepție fizică - percepție cognitivă se poate face doar contextual, așa cum am indicat de fiecare dată între paranteze, nefiind predictibilă din tipul de relativ selectat. Verbul a vedea acoperă sensuri atât din domeniul primar, vizual, cât și din domeniul cognitiv, în funcție de conținutul propoziției subordonate: dacă exprimă evenimente detectabile vizual, întreaga construcție exprimă o percepție fizică; dacă exprimă proprietăți abstracte sau evenimente virtuale, configurația are interpretare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu diverse realizări. 5.2.1. Obiectul direct/prepozițional realizat prin GN * S-a observat că verbul a privi nu are aceeași disponibilitate ca verbul a vedea de a dezvolta sensuri din domeniul cognitiv 134. În poziția obiectului direct sunt selectați referenți cu trăsătura semantică [+Concret], exprimând percepția directă: (177) Privește păsările. Situațiile în care verbul dezvoltă sensuri din zona vizual imaginară - "a-și imagina, a-și închipui" sau din zona cognitivă - "a aprecia", "a se gândi", "a-și aminti"- se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
valorile temporale sau aspectuale ale celorlalți constituenți prezenți în grila sintactică a verbelor. Vom arăta că aspectul nu este o proprietate inerent lexicală, ci se stabilește la nivelul GV extins, fiind determinat și de tipul de argumente și de adjuncți selectați. 42 Enghels (2007: 75) arată că în jurul încadrării verbelor de percepție în clasa verbelor de stare au existat numeroase controverse, anterioare sau posterioare clasificării lui Vendler. Ryle (1949) menționează că actul percepției nu poate fi înțeles nici ca stare, nici
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
le introducă la recomandarea Academiei. Proveniența acestora este diversă, multe fiind preluate din colecțiile lui V. Alecsandri, Simion Florea Marian, G. Dem. Teodorescu. Altele sunt reproduse din manuscrise și publicații, după cum există și texte adunate de V. însuși de la informatori selectați întâmplător, din mediile cele mai diferite. Culegătorul nu face totdeauna distincție între creația populară și cea cultă sau aceea orășenească, realizată în stilul celei populare. La cântece se notează uneori numai informatorul, alteori numai localitatea de unde s-a cules. Sunt
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
tastatură. Pentru a vizualiza această imagine intrați în meniul Start -> Programs -> Accesories -> Paint. După ce ați intrat în această aplicație apăsați simultan tastele Ctrl + V și vă apare imaginea. O puteți salva intrând în meniul File din bara de meniuri și selectați opțiunea Save As. Selectați destinația dorită, numele fișierului și tipul acestuia, după care dați click pe opțiunea Save din partea dreaptă a ferestrei. 2.4 Pictograme Pictogramele sunt imagini mici care reprezintă fișiere, foldere, programe și alte elemente. Când porniți prima
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
cea în care lucrați în prezent. Utilizarea tastelor ALT+TAB. Comutați la fereastra anterioară apăsând ALT+TAB sau să treceți prin toate ferestrele deschise și prin desktop ținând apăsat ALT și apăsând repetat TAB. Eliberați ALT pentru a afișa fereastra selectată. Aranjarea automată a ferestrelor Pe lângă aranjarea manuală a ferestrelor, Windows poate să le aranjeze automat în una dintre cele trei modalități: în cascadă, în stivă verticală sau alăturate. 2.6 Disc logic, director, fișier: identificare, proprietați, vizualizare conținut. Director (folder
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
etc) 1. Crearea directoarelor se face selectând locul unde doriți să fie creat, după care apăsați click dreapta și selectați new -> alegeți opțiunea dorită. 2. Copierea unui fișier sau director: selectați fișierul sau directorul țintă -> apăsați click dreapta pe el -> selectați opțiunea Copy -> selectați destinația -> click dreapta -> selectați opțiunea Paste. 3. Mutarea unui fișier sau director: selectați fișierul sau directorul țintă -> apăsați click dreapta pe el -> selectați opțiunea Cut -> selectați desținația -> click dreapta -> selectați opțiunea Paste. 4. Ștergerea unui fișier sau
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
unui fișier sau director: selectați fișierul sau directorul țintă -> apăsați click dreapta pe el -> selectați opțiunea Copy -> selectați destinația -> click dreapta -> selectați opțiunea Paste. 3. Mutarea unui fișier sau director: selectați fișierul sau directorul țintă -> apăsați click dreapta pe el -> selectați opțiunea Cut -> selectați desținația -> click dreapta -> selectați opțiunea Paste. 4. Ștergerea unui fișier sau director: selectați fișierul sau directorul țintă -> click dreapta pe el -> selectați opțiunea Delete sau puteți folosi direct tasta Delete. 5. Redenumirea unui fișier/director: selectați fișierul
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
Mutarea unui fișier sau director: selectați fișierul sau directorul țintă -> apăsați click dreapta pe el -> selectați opțiunea Cut -> selectați desținația -> click dreapta -> selectați opțiunea Paste. 4. Ștergerea unui fișier sau director: selectați fișierul sau directorul țintă -> click dreapta pe el -> selectați opțiunea Delete sau puteți folosi direct tasta Delete. 5. Redenumirea unui fișier/director: selectați fișierul/directorul țintă -> click dreapta pe el -> opțiunea Rename. 6. Sortarea fișierelor/directoarelor: selectați locul unde se află fișierele/directoarele -> click dreapta pe un spațiu gol
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]