2,120 matches
-
semiotica drept un proces de schimb de mesaje de orice tip, împreună cu sistemul de semne sau coduri care se află la baza acestor mesaje. Semnificația unui mesaj poate fi descifrată doar în măsura în care cel care receptează mesajul cunoaște codul. Așadar obiectul semioticii este teoria semnificației, încercând să explice cum anume se construiește aceasta pe baza semnelor și codurilor. Semiotica are trei ramuri: Conform lui Ferdinand de Saussure, care alături de Charles Sanders Peirce este pionier al semioticii moderne, „limba este un sistem de
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
care se află la baza acestor mesaje. Semnificația unui mesaj poate fi descifrată doar în măsura în care cel care receptează mesajul cunoaște codul. Așadar obiectul semioticii este teoria semnificației, încercând să explice cum anume se construiește aceasta pe baza semnelor și codurilor. Semiotica are trei ramuri: Conform lui Ferdinand de Saussure, care alături de Charles Sanders Peirce este pionier al semioticii moderne, „limba este un sistem de semne ce exprimă idei”, comparabil cu alte sisteme omoloage precum codul morse, limbajul surdomuților etc. El denumește
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
receptează mesajul cunoaște codul. Așadar obiectul semioticii este teoria semnificației, încercând să explice cum anume se construiește aceasta pe baza semnelor și codurilor. Semiotica are trei ramuri: Conform lui Ferdinand de Saussure, care alături de Charles Sanders Peirce este pionier al semioticii moderne, „limba este un sistem de semne ce exprimă idei”, comparabil cu alte sisteme omoloage precum codul morse, limbajul surdomuților etc. El denumește prin termenul "semiologie" știința care ar putea să studieze sistemele de semne, de la grecescul "semeion". „Ea ar
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
putea să ne spună în ce constau semnele, ce legi le guvernează. Deoarece nu există încă, nu putem spune ce anume va fi; totuși are dreptul la existență și locul ei determinat de la bun început.” Ceea ce Charles Sanders Peirce numește "semiotică" este disciplina care are ca obiect fenomenele semiozice. În concepția lui Peirce, semioza este o relație triadică între semn, obiectul său și interpretantul său, astfel încât această relație nu poate fi redusă la relații diadice. În lucrarea "O teorie a semioticii
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
semiotică" este disciplina care are ca obiect fenomenele semiozice. În concepția lui Peirce, semioza este o relație triadică între semn, obiectul său și interpretantul său, astfel încât această relație nu poate fi redusă la relații diadice. În lucrarea "O teorie a semioticii", Umberto Eco încearcă să construiască o teorie generală a semioticii pe baza teoriei codurilor, la care se adaugă o investigație asupra producerii de semne. O asemeanea teorie trebuie să poată să dea seamă de toate "funcțiile-semn". Întrucât semnul are caracter
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
concepția lui Peirce, semioza este o relație triadică între semn, obiectul său și interpretantul său, astfel încât această relație nu poate fi redusă la relații diadice. În lucrarea "O teorie a semioticii", Umberto Eco încearcă să construiască o teorie generală a semioticii pe baza teoriei codurilor, la care se adaugă o investigație asupra producerii de semne. O asemeanea teorie trebuie să poată să dea seamă de toate "funcțiile-semn". Întrucât semnul are caracter de artefact, are încărcătură culturală în virtutea căreia poate fi interpretat
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
la care se adaugă o investigație asupra producerii de semne. O asemeanea teorie trebuie să poată să dea seamă de toate "funcțiile-semn". Întrucât semnul are caracter de artefact, are încărcătură culturală în virtutea căreia poate fi interpretat, acest lucru „face din semiotică o teorie generală a culturii”. Aurel Codoban - “Semn și interpretare“ Semiologia, așa cum este ea ințeleasă astăzi, își are originea în tematizarea, contemporană cu noi, a comunicării. Chiar dacă o istorie mitologizantă a oricărei discipline teoretice tinde să îi găsească origini absolute
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
a fost un matematician român de etnie evreiască , membru titular (2001) al Academiei Române. Deși domeniul principal al cercetărilor sale a fost analiza matematică, matematica și lingvistica computațională, a publicat numeroase cărți și articole pe diferite subiecte culturale, din poetică, lingvistică, semiotică, filosofie, sau istoria științei și a educației. s-a născut la data de 1 martie 1925 în orașul Bacău. Părinții săi, Sima (născută Herșcovici) și Alter Gherșin Marcus, au fost croitori. De mic, a fost nevoit să învețe să conviețuiască
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
Stoilow. Domeniile de activitate în care s-a manifestat au fost conform propriei mărturisiri: 1) Analiza matematică, teoria măsurii, topologia. 2) Informatica teoretică (Theoretical Computer Science). 3) Lingvistica matematică și gramatici dependente de context. 4) Teoria literaturii și poetică. 5) Semiotică. 6) Antropologie culturală. 7) Istoria și filosofia științei. 8) Biologie. La toate acestea se adaugă preocuparea sa constantă și declarată pentru educație, pe toate etapele vieții ființei umane. Profesorul Solomon Marcus este autor a numeroase studii interdisciplinare, de cărți ce
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
Romanian Academy:A", în colectivul editorial al Editurii Academiei Române și în Consiliul editorial al revistei Academica. A fost profesor invitat la universități de prestigiu pentru a ține cursuri sau numai conferințe, numărul universităților depășind cifra de 100. La congrese de semiotică sau de lingvistică matematică a condus secțiuni și a fost raportor de ședință la peste 100 de întâlniri internaționale. Vreme de 10 ani a fost vicepreședinte al Asociației Internaționale de Semiotică (1989-1999). I-au acordat titlul de doctor Honoris Causa
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
numărul universităților depășind cifra de 100. La congrese de semiotică sau de lingvistică matematică a condus secțiuni și a fost raportor de ședință la peste 100 de întâlniri internaționale. Vreme de 10 ani a fost vicepreședinte al Asociației Internaționale de Semiotică (1989-1999). I-au acordat titlul de doctor Honoris Causa universitățile din Bacău, Constanța, Timișoara, Craiova și Petroșani. După 1989 renunță la obligațiile universitare de la Facultatea de matematică-informatică a Universității din București, după 42 de ani desfășurați acolo, conducând în continuare
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
structurilor și funcțiilor duce de multe ori la prognoze realiste privind comportamentul sistemic. Conceptul de teoria sistemelor, sau teoria sistemică, este utilizat în diferite discipline științifice, precum informatică, fizică, electrotehnică, pedagogie, chimie, geografie, biologie, logică, matematică, fiziologie, sociologie, psihologie, etnologie, semiotică, filologie și desigur filozofie. Teoria aceasta nu este încă o disciplină de sine stătătoare, ci doar un cadru cu multe ramificații și heterogen pentru un discurs interdisciplinar, care are sistemul drept concept de bază. Deci nu există o singură "teorie
Teoria sistemelor () [Corola-website/Science/308058_a_309387]
-
(n. 21 august 1967, Negrești, județul Vaslui) este un artist plastic contemporan, stabilit în prezent în Mediaș, în sudul Transilvaniei. Dincolo de preocupările sale artistice, el are o serie de studii legate de semiotica și ornamentica arhitecturală în spațiul istoric medieval. este licențiat în geografie, turism și master în Drept. 1988 - Organizator al Taberei de creație a Asociației Artiștilor Plastici AAPA București la Negrești, Vaslui - Expoziție de grafică, Negrești, Vaslui - Fondator Atelier de creație
Adrian Matei () [Corola-website/Science/308344_a_309673]
-
orașului Mediaș", autorul a publicat prelegerea cu titlul "Ornamentica fațadelor din spațiul medieval al Mediașului". Volumul “Trasee inițiatice masonice și ezoterism la Mediaș” este un studiu estetic și istoric realizat din perspectiva pictorului și a sculptorului Adrian Matei, preocupat de semiotica într-o activitate artistică de 20 de ani. Perspectiva artistică și semiotica se împletește cu studiul de cercetare documentara privind specificul cetății medievale a Mediașului. Ineditul constă într-o identificare a simbolurilor masonice în spațiul istoric al burgului, asociind reprezentările
Adrian Matei () [Corola-website/Science/308344_a_309673]
-
medieval al Mediașului". Volumul “Trasee inițiatice masonice și ezoterism la Mediaș” este un studiu estetic și istoric realizat din perspectiva pictorului și a sculptorului Adrian Matei, preocupat de semiotica într-o activitate artistică de 20 de ani. Perspectiva artistică și semiotica se împletește cu studiul de cercetare documentara privind specificul cetății medievale a Mediașului. Ineditul constă într-o identificare a simbolurilor masonice în spațiul istoric al burgului, asociind reprezentările ornamentale ale arhitecturii medieșene cu elemente specifice masoneriei albastre. Acest tip de
Adrian Matei () [Corola-website/Science/308344_a_309673]
-
Charles Sanders Peirce (10 septembrie 1839 - 19 aprilie 1914) a fost filosof și logician american, considerat fondator al curentului filosofic pragmatism și, alături de William James, părintele semioticii moderne. S-a născut în Cambridge, Massachusetts și a fost fiul lui Sarah Hunt Mills și Benjamin Peirce, profesor de astronomie și matematică la Universitatea Harvard. a obținut diploma în chimie la Harvard în 1859 iar în timpul liber studia filosofia
Charles Peirce () [Corola-website/Science/302357_a_303686]
-
Excelenței în Mediere ce s-a desfășurat la Cluj-Napoca. Este Director academic SACRI (Societatea Academica de Cercetare a Religiilor și Ideologiilor) din anul 2002( www.sacri.ro), iar din 2006 ocupă funcția de Vicepreședinte al AROSS (Asociația română de studii semiotice), afiliată la IASS-AIS (asociația internațională a semioticienilor). Teoria semnelor și interpretării (Semiologie), Comunicare de gen, Corp și comunicare, Comunicarea în modernitatea tîrzie, Semiotică gestuală, Comunicare și negociere în afaceri.
Aurel Codoban () [Corola-website/Science/302579_a_303908]
-
2002( www.sacri.ro), iar din 2006 ocupă funcția de Vicepreședinte al AROSS (Asociația română de studii semiotice), afiliată la IASS-AIS (asociația internațională a semioticienilor). Teoria semnelor și interpretării (Semiologie), Comunicare de gen, Corp și comunicare, Comunicarea în modernitatea tîrzie, Semiotică gestuală, Comunicare și negociere în afaceri.
Aurel Codoban () [Corola-website/Science/302579_a_303908]
-
pot fi utilizate în principal doar pentru analiza lucrărilor existente, dar estetica media poate fi aplicată atât în analiză cât și în sinteză - în crearea de evenimente vizuale, filme, emisiuni TV sau diverse forme de interfețe Web. În comparație cu noțiunile de semiotică utile, dar limitate la decodarea mesajelor și deconstrucția textelor, conceptele teoretice ale esteticii media se bucură de un uz extins. Ele sunt folosite pentru codificarea și construcția mesajelor și textelor media. Estetica media studiază diversele elemente vizuale de bază ale
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
satului Șomărești: [pref.] // Preutu, Agripina, Preutu Vasile. Satul Șoimărești [jud. Neamț, România]. Cinci veacuri de existență demnă: [monografie]. - Chișinău: Prometeu, 2006. - P. 5-10. Pohilă, Vlad. Despre “dificil, dar nu și imposibil”: istorie, teorie, practică: [rec. la monografia “Traducere din perspectivă semiotică” de prof. univ. dr. hab. Irina Condrea. - Chișinău; 2006] / Vlad Pohilă // BiblioPolis. - 2006. - Nr. 3. - P. 103 - 110; Limba Română. - 2007. - Nr. 1-3. - P. 180-187. Pohilă, Vlad. Mircea Vulcănescu, o dimensiune frapantă a existenței românești: [postf.] / Vlad Pohilă // Mircea Vulcănescu
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
(n. 12 noiembrie 1915, Cherbourg, Manche, Franța - d. 26 martie 1980, Paris, Franța) a fost un eseist, critic, filosof și teoretician al literaturii, francez. A fost unul dintre principalii animatori ai mișcării structuraliste și ai semioticii franceze. Fiu al lui "Louis Barthes" și al "Henriettei" (născută "Binger"), s-a născut la Cherbourg, (Manche), la 12 noiembrie 1915. La vârsta de aproape un an, la 26 octombrie 1916, rămâne orfan de război, ca urmare a decesului tatălui
Roland Barthes () [Corola-website/Science/311667_a_312996]
-
tezei "Numele divine în Biblie și în Coran și traducerea lor în limba română. Studiu lexical" de Doina-Monica Broșteanu; îndrumător: prof dr. Nadia Anghelescu. 2003, februarie — Universitatea din Craiova: membru al comisiei de doctorat a tezei "De la semantica tradițională la semiotica (în lingvistică românască)" de Roua-Gabriela Mirea; îndrumător: prof. dr. Floră Șuteu. 2003, februarie — Universitatea din Bacău, membru al comisiei de concurs pentru ocuparea postului de conferențiar, poziția 8, de la Catedră de Limbă și Literatura Franceză; 1998, iunie — Membru al comisiei
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Iași, 1980, p. 77 84. 8. Eminescu și “ruptură” conștiinței europene moderne, în ANLL, XXIX (1983 1984), B literatura, p. 45 63. 9. Note asupra DOOM, în AUI, tom. XXX (1984), secț. III, e lingvistică, p. 73 79. 10. Natură semiotica a raporturilor dintre dialectica și retorica la Aurelius Augustinus, în vol. Petru Ioan (ed.), Filosofia și problematică lumii contemporane, Iași, 1986, p. 105 114. 11. Asupra distincției limbaj obiect/ metalimbaj în lucrările lui Augustin De dialectica și De magistro, în
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
1992), p. 105 114. 22. Componentă aristotelica a gîndirii lingvistice coseriene, în vol. Omul și limbajul sau. Studia linguistica în honorem Eugenio Coseriu, număr special din AUI, lingvistică, tom. XXXVII XXXVIII (1991 1992), Iași, 1993, p. 73 83. 23. Natură semiotica a numelui lui Dumnezeu în gîndirea teologica a lui Thomas de Aquino, în vol. Colocviul Internațional de Stiinte ale Limbajului. Lingvistică, semiotica, poetica, stilistica, vol. I, Suceava, 1992, p. 99 103. 24. Reflexe în tradiția românească a unei expresii neotestamentare
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Coseriu, număr special din AUI, lingvistică, tom. XXXVII XXXVIII (1991 1992), Iași, 1993, p. 73 83. 23. Natură semiotica a numelui lui Dumnezeu în gîndirea teologica a lui Thomas de Aquino, în vol. Colocviul Internațional de Stiinte ale Limbajului. Lingvistică, semiotica, poetica, stilistica, vol. I, Suceava, 1992, p. 99 103. 24. Reflexe în tradiția românească a unei expresii neotestamentare: a!rto" e!piouvsio" (Maț. 6:12, Luc. 11:3), în ANLL, nr. XXXII XXXIII (1991 1992), p. 153 171. 25. Eugen
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]