2,366 matches
-
dădea semne că avea să se sature prea curînd. Erau acolo, la doi pași de dușmanul lor de moarte, și știa că pierduse definitiv controlul asupra soartei ei și a puiuțului. Dar lupul continua să stea nemișcat, privindu-i cu seninătate. Și vocea lui îi susura melodios în urechi. Și puiul era viu și nevătămat. Și toate astea la un loc erau mai mult decît putea ea înțelege. Întoarse capul după căprior. Acesta rămăsese în dosul tufișurilor, urmărind incredibila scenă. În
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
ușor din cap, cu un zâmbet reținut. Îl aștepta să continue. — Ce știi despre fabricarea aurului? Dante Încercase să formuleze Întrebarea pe un ton Întâmplător, dar Își dădea seama el Însuși de enormitatea cuvintelor sale. Fu surprins cel dintâi de seninătatea cu care genovezul Îi răspunse, ca și când ar fi fost vorba de o chestiune Întemeiată. — Am auzit câte ceva, În Îndelungata mea viață. Multe iluzii, o cercetare cu sângele clocotind În vine. Ani Întregi de insomnie Închinați acestei lucrări... nu știu dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fi fost angajat Într-un duel. — Dar, dacă am admite că efectul cerurilor asupra naturii noastre e necesar, s-ar nărui Întreg eșafodajul etic pe care se sprijină toate legile noastre, obiceiurile și Însuși simțul nostru moral, replică el cu seninătate. Așadar, chiar și moartea meșterului Antonio ar fi Înscrisă În eterna peregrinare a astrelor, iar mâna care a determinat-o ar deveni un simplu instrument iresponsabil. Ar fi fost inutilă Redempțiunea, Întrucât ar fi fost absentă Vina. Însăși religia noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
va obține întotdeauna mult de la viață, fără să merite nimic. De aceea, când, la treizeci și cinci de ani, se pomeni că vreo câțiva critici încep să-și dispute gloria de a-i fi descoperit talentul, nu se arătă deloc surprins. Dar seninătatea lui, pe care unii o puneau pe seama înfumurării, se explica, dimpotrivă, printr-o modestie plină de încredere. Jonas era mai curând recunoscător stelei sale, decât propriilor lui merite. Se arătă ceva mai uimit când un negustor de tablouri se oferi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
întinderi de ape visează la zboruri bizare. Urucu Țin minte când am văzut-o pe faleza cu mozaicuri de Orozco. Avea gesturi efilate, sigmatice. Aparținea unui ritual ermetic sub un soare convulsiv și egetic. O studiam cu bruschețe și cu seninătate după draperiile de rogoz, gri cu roz. Eram preocupat de antecedentele, de antagonismele pe care le ascundea. Urmăream cum plutea, cum se abandona dizolvată în fragmente de dans. Imita curcubeul și-n balans, râdea, bucurându-se. Fluturându-și rochia în
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Adrian Petrescu (n. 4 iunie 1976, Cluj-Napoca) ilustrează tipul de scriitor autentic, ancorat, dincolo de mode și clipe efemere, într-un Olimp luminat de seninătate și echilibru. În timpul săptămânii, când nu se ocupă cu scrisul, practică meseria de depanator-montator de echipamente uzate, adică e doctor de cărți. Firma unde le repune în circuit poartă denumirea de Anticariat. în fișa postului scrie simplu: administrator, calificare obținută
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Bulevardul 6 Martie, Bulevardul Republicii, de la un capăt la altul. După aceea poți s-o iei la stînga pe Calea Moșilor dacă-ți place. O să vă usture la buzunar, îi aduce aminte taximetristul, nu contează, i-o întoarce Roja cu seninătate, fac orice pentru propria plăcere, războiul ăsta nu este numai al meu sau numai al României, afacerea e mult mai încîlcită, lumea ar trebui să se dezmeticească odată, altfel va fi prea tîrziu. Care lume, îl întrerupe intrigat taximetristul exact
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
qi gong înainte de a lua în mână pensula sau cerneala, pentru a-și „linști gândurile, a-și calma inima, a armoniza energia și a concentra spiritul”. Liniștea interioară pe care o obțineau se reflectă așadar cu claritate în eleganța și seninătatea lucrărilor lor, în special în cazul caligrafiei și al pictării peisajelor. Scriitorii și poeții chinezi practică arta controlului respirației de la începuturile scrisului în China. Prima referire scrisă la respirație ca adjuvant pentru literatură apare în faimosul tratat despre literatură din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
același timp, și canalele vitale de energie și le subminează puterea spirituală la fel cum le taie și le lasă cicatrici la nivelul pielii. În timp, cicatricile invizibile ale circuitelor energetice sunt mult mai dăunătoare decât orice simptom fizic superficial. Seninătatea cu care pacienții din lumea occidentală se supun chirurgiei, chimioterapiei, radiațiilor și medicamentelor chimice puternice îi uimește pe medicii chinezi, care știu foarte bine cât de devastatoare sunt aceste terapii pentru echilibrul energetic delicat al organismului. Așadar, în Orient, „Noua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
yang, trebuie să-și inducă dispoziția de „Generozitate”. În al treilea rând, prin intermediul respirației corecte, diferitele cavități ale corpului se dilată, inducând intenția de a-și aduna întreaga „Capacitate”. În al patrulea rând, trebuie să-și mențină o dispoziție de „Seninătate” totală. A Cincea Intenție Corectă a bărbatului, este totuși singura scuză veritabilă pentru retragerea Tulpinii de Jad din Poarta de Jad. Acea intenție este „Loialitatea” față de propria sa dorință de singurătate. Dacă un bărbat își dorește să fie singur, nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ajunseseră în clipa aceea lângă ochii lui. Atunci Auta leșină din nou. CAPITOLUL XVI Când deschise ochii, soarele era sus. Întâi, îi mângâie fața boarea dimineții. Spicele de grâu foșneau ușor. Auta privi cerul albastru. Treceau păsări. Era liniște și seninătate. Se simțea odihnit. Dormise în grâu și se căznea acum să realcătuiască visele sau vedeniile care l-au chinuit peste noapte. Era viu. Nimeni nu-i făcuse nimic. Își ridică puțin capul de la pământ și se uită în dreapta, în stânga, înainte
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ciopârțitul să funcționeze. I-au acordat considerare, îl ocoleau, nu-i mai călcau în picioare așternutul, mormântul. La două zile după ce l-au luat în vizor, s-au lăsat și asupra lui, cu vizitele, poterele medicale, ce până atunci, cu seninătate, îl ignoraseră. Un diagnostician, medic primar, Dragaulea Cornel, ce poposea pe la Mociornița din an în paște, i-a testat reflexele fiziologice, atingîndu-i lojile amigdaliene c-o apăsătoare de limbă, i-a ciupit un pliu tegumentar, i-a zgândărit globii oculari
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o pietricică vineție, descoperită pe stinghia băncii. Mi-a răspuns că forma este, deocamdată, partea care-l acaparează mai mult. “Deocamdată, zise apăsat, sunt la studiul formei. Conținutul Îl las pe mai târziu, când voi fi mai... pregătit!” adăugă cu seninătate, privindu-mă, parcă, cu multă Îngăduință, ca și cum ar fi deținut un mare secret. Apoi se răsuci brusc, mă Înțepă cu privirea și spuse misterios: Sunt și cuvinte care... dor, preciză el apăsat. Cuvinte periculoase, cum le numesc eu. Aici, că
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
toți cei din jur - chiar și față de copiii care au fost de necontrolat. Cel mai bun efect al acestui moment este că furia dumneavoastră scade până la nivelul cel mai mic imaginabil. Secretul e să reușiți să mențineți acest sentiment de seninătate și după ce trece euforia. —Mă scuzați, doamnă? Mă uit În sus, imaginându-mi că e rândul meu să-mi pun produsele pe banda rulantă. În loc de asta, fata de la casă mă informează că am stat la coadă Într-o zonă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mă așez În fața acelei madonne a lui Bellini, cea care se află În prim-planul unei ferme, sub soarele arzător, uitându-se În jos la minunatul copil pe care-l ține În poală. Mereu am crezut că privirea ei exprimă seninătate. Acum, nu mai văd decât epuizare și o ușoară mirare. „Iisuse, ce-am făcut?“ Îl Întreabă Maria pe Fiul Domnului. Dar el doarme, cu burtica plină cu lapte, cu un braț grăsun aruncat neglijent peste rochia albastră a mamei sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de zel prin valize și ambalaje cartonate de supermarket, aruncau priviri scrutătoare sub capote și roți de rezervă. — Trebuie să ajung la Marbella Înainte de cinci, i-am spus administratorului de la biroul de Închirieri, care privea fix la vehiculele oprite, cu seninătatea unui om pe cale de a Închiria ultima lui mașină Înainte de-a ieși la pensie. Blocajul ăsta de trafic pare c-o să dureze o veșnicie. — Calmați-vă, domnule Prentice. Se poate rezolva În orice clipă, cînd ăștia din Guardia o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și spre soarele de aprilie. Un vânt îndulcit îi trecu pe deasupra, dar nu se mișcă, se simțea ca atunci când era doar un puști și pândea în deșert șopârlele. O pace adâncă îi umpluse trupul. Nu făcu niciun gest, îmbăiat în seninătate, și în acea limpezime, coborâtă sub pleoape, auzi prima oară, după lung timp, vocea mult iubită a maică-sii. O emoție nouă îl arse în gâtlej când se strădui să-i răspundă. Îi țâșniră doar lacrimi din ochii închiși, dar
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
doua zi, ca să-mi spună cu glas scăzut să nu amintesc de problema asta în fața Wardei. În zilele următoare, tunurile și catapultele au rămas tăcute; zăpada continua să cadă peste Granada, acoperind-o cu un văl de liniște și de seninătate pe care părea că nimic nu-l va sfâșia. Nu se dădea nici o luptă și doar câteva țipete ale copiilor mai însuflețeau străzile. Orașul ar fi dorit atât de mult ca timpul să-l dea uitării! Numai că timpul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
dar nu puteau lua cu ei nici aur, nici argint. Când, a doua zi după proclamație, Sara a venit să ne vadă, avea chipul tumefiat după o nesfârșită noapte de plâns, însă din ochii ei, acum uscați, se desprindea acea seninătate care însoțește ades producerea unei drame prea multă vreme așteptate. Și-a îngăduit chiar să facă ironii pe seama edictului regal, recitând cu voce de bărbat răgușit frazele pe care le ținuse minte: — Ni s-a adus la cunoștință de către inchizitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
posesia celei mai mari părți din adevăr, însă nu dețineam de fapt decât o părticică din el. E adevărat că ești, ca și mine, din Granada? Și convertit, la fel ca mine? Mă încrezusem prea mult în puterile și în seninătatea mea. Când a pătruns agale în salonașul îndepărtat de zgomote în care cardinalul mă pusese să stau, mi-am pierdut pe dată orice dorință de a-i pune întrebări, de teamă că un cuvânt de-al ei m-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
murit de doi ani, iar cel care i-a luat locul este Soliman. Înr-un anume sens, Abbad spunea adevărul. Eram de acum liber în sentimentele mele, în entuziasmul meu, liber să mă alătur efuziunilor spontane ale Maddalenei. Câtă fericire, câtă seninătate să poți trasa în mijlocul evenimentelor lumii o linie de cumpănă între motivele de bucurie și cele de mâhnire! Fericirea asta, totuși, știam că-mi era interzisă, prin însăși firea mea. — Dar te cunosc, reluă Abbad, fără să se uite la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Sunt absolut sigur că el este și te rog să nu Încerci să mă convingi de contrariu. L-am testat, așa că nu mai Încape nici o Îndoială. Mințea. Care testare? Eu unde mă aflam când o făcuse? Mai mult Însă decât seninătatea cu care inventa bazaconii, mă uimea tonul: se voia ferm și autoritar, și nu era decât Împleticit și rugător. Îi cerea Încuviințarea, se străduia s-o convingă, era limpede. Nu Înțelegeam de ce: după vorbă, după port, Eva nu părea altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
acele momente când, În camera mea, a năvălit Roger Howard. Calmul lui englezesc, care mă scotea adesea din calmul meu românesc, se făcuse țăndări, iar pe lângă fizionomia de acum, aceea cu care mă Întâmpinase la aeroport putea fi calificată drept seninătate olimpiană. Era răvășit, până și luminoșii lui ochi verzi Își modificaseră culoarea Într-un cenușiu Învârtoșat și sumbru. - Adam, aici se pregătește ceva! Consiliul se Întrunește peste o jumătate de oră și... - Nu se poate, era stabilit pentru mâine după-amiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
sfârșit, contra-revoluția de la 28 mai 1926; încheie acest ciclu și începe un ciclu nou, orientat de cu totul alte principii și validat de o altă tradiție. Revoluția morală și politică a lui Salazar a reușit; dovada cea mai bună este seninătatea și rodnicia Portugaliei de astăzi, comparată cu haosul regimului trecut. Cine nu-și amintește refrenul Encore une révolution en Portugal!, cu care se încheia acum vreo douăzeci de ani, un celebru cuplet parizian?... Mi s-a părut interesantă istoria modernă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
la virtuțile virile, la "bucuria de a învinge marile obstacole", la mulțumirile severe ale muncii bine înfăptuite. Este o concepție bărbătească, soldățească, romană a existenței; pasiunea calmă de a-și face datoria, de a trai vertical, de a accepta cu seninătate destinul, fără a cere recompense, fără a nădăjdui odihna. Aceste virtuți trebuiesc cultivate și promovate în tineret, nu numai pentru a-l pregăti mai eficient pentru momentul istoric care i-a fost sortit, dar și pentru a asigura înfăptuirea totală
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]