2,355 matches
-
mai poate împiedica o jertfă pe care i-o cere acum întreaga armată. Afecțiunea lui față de Ifigenia - dublată de un adânc sentiment de vinovăție - îl face să se revolte neputincios împotriva sacrificiului impus, ceea ce nu-l ajută defel să înțeleagă seninătatea cu care fata își acceptă moartea. Când ea îi spune că e un noroc să poată muri pentru izbăvirea celor mulți, Agamemnon o crede incapabilă să realizeze oroarea sfârșitului : nu știi ce vorbești ! Și e mai grozavă durerea pentru noi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Chiar și Ulise, care-i mulțumește fetei pentru că nu se opune morții, consideră că menirea ei e cumplită, iar nu înălțătoare : Soarta a fost vitregă cu tine, Iphigenia, curmându-ți floarea tinereții. Îți suntem recunoscători că o primești cu atâta seninătate (II 2). Ifigenia caută zadarnic să-i facă pe ceilalți să priceapă măreția destinului ei, neobișnuit pentru o femeie : De ce nu vă gândiți și la mine, la bucuria fără margini pe care mi-ați dăruit-o mie, o copilă nevrednică
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de Victor Eftimiu în sens creștin, cu asimilarea oarecum forțată a valorilor altei epoci istorice. Ifigenia lui Euripide renunță să lupte pentru viață când înțelege că altfel oștile grecești nu vor porni spre Troia. Ifigenia lui Eliade își acceptă cu seninătate moartea transformată în sacrificiu creator. Legenda elină e autohtonizată prin relevarea legăturilor cu folclorul românesc : jertfa Ifigeniei se înrudește cu a Anei lui Manole și cu moartea ciobanului mioritic, transfigurată în nuntă cosmică, atitudinea aparent pasivă a eroilor dovedind înțelegerea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a făcut campanie alături de Năstase, cu toate că nu ar fi avut voie. Și atunci, Curtea nu l-a sancționat. De ce? Chiar nu încălcase Constituția? Ba da, am spune noi de pe margine, dar Constituția este astfel făcută că poate fi încălcată cu seninătate, fiindcă e permisivă, te lasă să faci asta. "Derapajul" lui Băsescu nu poate fi un argument împotriva prezidențialismului, fiindcă Băsescu a derapat într-un context al ambiguității constituționale, când este foarte greu de decis dacă am asistat la un derapaj
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
se lasă îmbrobodit de mincinoșii, potlogarii, farsorii ăștia, acești... acești... Furia o sufocă. Fiul ei i se adresează tânărului bărbat care vrea să treacă drept medic: Ce i-ați pus în perfuzie?" "Apă, pur și simplu apă", răspunde el cu seninătate. Ea îl trage pe Georges de mânecă: "Vezi, vezi? Tratează bolnavii cu apă chioară! Și o să ne coste ochii din cap rahatul ăsta de clinică!" Dar s-a întunecat deja. Negru profund. Camera și-a schimbat înfățișarea sau nu mai
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ai avea. Cred că în lumea întreagă nu s-ar mai găsi păreche". Dincolo de timp, orașul nostru și-a păstrat ființa vie, a rămas un loc binecuvântat. Privim colinele lui cu amețitoare miresme de pe care răsar miraculos turnurile clopotnițelor, privim seninătatea cerului ocrotitor, călcăm pietrele străzilor lui cu vibrații adânci, simțim monumentele și clădirile urbei ca pe niște făpturi apropiate, peste tot spațiul acesta își poartă ambianța magică și atmosfera unică. Mai presus de toate însă spiritul locului, genius loci, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
limbaj al artei? Dacă există, el cheamă la inefabil și la ascunsul magic pentru a-l descifra în tăcerea lui luminoasă. Un Winckelmann ar spune și astăzi că arta nu se manifestă la simpla vedere, ea se înfățișează ca o seninătate a plăcerii sufletești, ca o voluptate a cunoașterii artistice și prin a ști să privești și să admiri. Trăim în lumea bogată a semnelor și a legăturilor dintre ele, de la cele naturale la cele grafice, gestuale, fonice, plastice etc. Simbolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
din noi, încât în sfârșit omul ar înțelege sensul probei inițiatice: "după tortura rituală vine și șansa eliberării". Cu alte cuvinte, omul nu poate deveni om fără a trăi experiența fundamentală a deosebirii între profan și sacru. Se spune că seninătatea și plăcerea sufletească pot fi provocate de un ceva, de acel ceva care reprezintă o stare, un spirit, o dimensiune ce face parte din mister. Când liniștea se așterne, omul interior percepe prezența acelui ceva, strecurat dincolo de palpabil. Palpabilul poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
veselie răspândesc în giuru-i. Dacă sufer de plecarea mea, este numai pentru durerea ce-i va da această despărțire. O rog dar a face pentru mine și sacrificiul d-a-și domni [domina] durerea pentru a urma d-a răspândi seninătatea în giurul alor noștri. Cred că fiii și fia ei vor lupta cu tărie pentru a o face să nu simță un minut măcar că nu mai sunt lângă dânsa: cred că printr-o necurmată blândețe vor mângâia-o. Exprimându-i
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lent. Expirația este asociată cu relaxarea, și nu inspirația. Atunci cînd vă concentrați asupra unei expirații lungi, lente, este bine să spuneți în gînd Relaxează-te sau Calmează-te. Puteți apela la orice cuvînt asociat cu sentimentul de liniște și seninătate. Încercați să lungiți cuvîntul conform duratei expirației de exemplu, Reeelaxeaaaaaază-te sau Caaaaaalmeaaaază-te. Nu respirați prea profund. Nu uitați că inspirația profundă determină amplificarea anxietății și a simptomelor fizice neplăcute. Prin urmare, trebuie să încetiniți ritmul respirației și să inspirați mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
într-o clipă redeșteptarea întregii mașinațiunii umane, o frământare de puteri mocnite, o reîntoarcere la suprafață a josniciilor morale ale ființei noastre umane, un amestec de instincte vulgare, o răspândire de cețuri dezordonate prin mintea noastră, gata să-i întunece seninătatea, să o pună în încurcătură și să-i paralizeze mișcările până la a-i provoca, în cele mai grave crize, întunecarea completă a minții. Într-o zi, satana a apăsat zdravăn acel mic buton al strămoșilor noștri, a făcut să le
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
nu exclud ca într-un viitor, mai mult sau mai puțin apropiat, să se ajungă la o despuiere a Bisericii și a bisericilor de toată averea lor; și dacă ar trebui să se întâmple asta, nu trebuie să ne pierdem seninătatea, ci, la fel ca Iov, va trebui să repetăm ceea ce noi, poate de multe ori, am sugerat cuiva care a suferit vreo pierdere, și nu vom avea nici un motiv să nu ne aplicăm asta și nouă: «Domnul a dat, Domnul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
scris! Toate gîndurile bune pentru Nord! Și să ai liniște! Al tău, Aurel Dumitrașcu Borca, 30 nov. 1980 Bună, dragul meu! M-au bucurat cuvintele tale! Poate și pentru că orice gînd care vine de la un om la care țin înseamnă seninătate. Constat că, acum, acel nerod (l-am numit... O n. red.) nu mă mai deranjează ca mai săptămînile din urmă. Dar sîngele umblă repede prin mine. Și cred că nu știu să fiu bun cu proștii prezumțioși. Mă pot apăra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Încă mîhnit, las pe altă zi mai multe cuvinte spre tine! Să mă înțelegi! Nu mă simt deloc fericit! Și-s derutat! Să-i saluți pe cei apropiați ție, știi că țin mult și la ei! Numai bine! Cu toată seninătatea, singur, Aurel Borca, 17 iunie 1980 Bună, dragul meu! Scrisorile oamenilor dragi seamănă totuși cu mîngîierea. De ce să nu recunosc că sînt suficient de sentimental pentru a și plînge uneori. Așa cum sînt suficient de încrîncenat pentru a mă detașa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
fie din cauză că nu are la îndemînă o revistă... personală ca să-ți răspundă. Așa sună ultima frază din epistola celui care încheia cu "al dv. DIRECTOR": "Învinovățirea că am tăiat piese fundamentale din "circul în marginea morții" mi-o asum cu seninătate, răspunzînd în acest fel și numai în acest fel dorinței dv. de a trece acum hopul debutului în carte". Mi-a cerut să renunț "la titlul pompos, neoportun de prezumțios, editorial vorbind, pentru o carte slabă". Gabriela Negreanu mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
respect și multă considerație. Aceștia au știut tot timpul că, lenea vatămă moralul și sănătatea proprie. Ei și-au dat seama, din experiența trăită, că: "În momentul când puterea fizică scade, puterea morală crește, ia ființă", după cum scria Flourens. Demnitatea, seninătatea și comoara longevității o aflăm (prin comparație) și în cuvintele longevivului Buffon: "Comparabil glicinei, care nu exală întregul ei parfum decât atunci când se ofilește. Nefiind frumoasă, ea este plină de bunătate." Între problemele vârstei a treia, la loc de frunte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
primăverii". Fie ca acest mărțișor, însoțit de lumina caldă a acestei primăveri, să-ți aducă multă iubire, liniște sufletească, realizări depline și succes!" Fie ca primăvara care se apropie cu pași repezi să-ți aducă numai fericire în suflet prin seninătatea acestui gingaș mărțișor, prin prospețimea fiecărui fir de iarbă nou răsărit". "Mângâierea caldă a speranței alături de acest mărțișor să-ți aducă bucurie, mângâiere și mulțumire sufletească". Șirul acestor mesaje ar putea continua. Depinde de persoana căreia îi este adresat și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pleca acasă liniștit, unde soața lui Îl aștepta cu știucă um plută, Își făcea rugăciunile și mulțumea dumnezeului Savaot pentru că-i salvase viața Într-un chip atât de miraculos. Era liniștit, nu mai avea griji și ambiții și aștepta cu seninătate să-și Încheie viața aceasta, cu toate grijile ei. Nutrea pentru binefăcătorul lui un devotament nețărmurit, iar pe Bodo Îl iubea ca pe copilul lui. Urs Îi povesti În puține cuvinte ceea ce tocmai aflase: Bodo căzuse Într-o capcană și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care ne voiau Țara; poporul român a suferit zeci de ani teroarea comunistă și s-a opus genocidului practicat de un cizmar paranoic și analfabet, propulsat și menținut la cârma Statului de lepra bolșevică; omenirea întreagă trebuia să accepte cu seninătate și bucurie debordantă gulagurile staliniste și crematoriile hitleriste... Așa ai "rânduit", Doamne? Așa ai "planificat" de la începutul începuturilor?? Cum, Doamne, în marea Ta bunătate și înțelepciune, ai "rânduit" că e bine ca familia Aciocîrlănoaiei să fie dezbinată, că cei șase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
care etapa copilăriei se prăvălise ca o formidabilă avalanșă, având consecințe catastrofale pentru tot ce se află în drumul ei. Eram asemenea unui eunuc văduvit printr-o operație barbară, primitivă și sângeroasă, de însemnele specifice copilăriei: gingășie, puritate, candoare, drăgălășenie, seninătate... Copilăria fugise îngrozită! Consecințele deportării le trăiesc și astăzi, cu aceeași intensitate și amărăciune, întrucât mi-au schimbat cursul vieții, suprimându-mi în mod brutal cei mai frumoși ani ai existenței noastre trecătoare. Și-atunci, cum s-o pot înțelege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
că nu ai știut nimic despre prietenie, că acolo, în acea relație întîmplătoare, a fost doar un interes unilateral, care nu a rezistat încercărilor nenumărate pe care ți le cere o prietenie autentică și peste care trebuie să treci cu seninătatea sufletului bun, al inimii care nu poate urî. De aceea nu-ți poți face în viață prea mulți prieteni. Aceștia, cînd sunt mulți, devin amici, cei cu care poți coabita întîmplător, de la care nu aștepți decît salutul, respectul reciproc, jovialitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
planetă? - Mi-ar folosi la ceva? - Enorm! Pentru că acesta ar fi primul pas. Apoi... - Hai, uimește-mă în continuare! - Fără să faci niciun efort, fără să fii fals, liniștea aceasta va așterne pe chipul tău primul zâmbet ca distincție a seninătății minții tale aflate în repaos! - Stop! Până aici! Nu am niciun chef să apar în lume cu un rânjet tâmp pe figură! - Te grăbești, dragul meu prieten! Va fi nu un rânjet tâmp, cum singur te degradezi, ci zâmbetul unui
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
pentru dezmorțirea de rigoare și ridicând ochii spre cer, acesta ni s-a înfățișat în toată grandoarea sa: un mare bandhan circular roșu închidea la mijloc o uriașă insulă de cer senin, Sahasrara zilei! Noi ne aflam în chiar inima seninătății. Mama Divină ne însoțea și ni S-a arătat și ne-a arătat - a câta oară? - măreția-I. Mai 2004 Note de jurnal: întâlniri cu Dumnezeu. Fiecare puja o putem considera o nouă întâlnire cu Dumnezeu. Pentru că, ce altceva poate
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
citit! Bătrâna nu punea defel la îndoială spusele ginerelui despre existența acestei energii divine, binefăcătoare și secrete și accepta, în același timp, că preoții nu sunt tocmai onești. Nu-i vorbă, că - la fel ca toți cei mulți - accepta cu seninătate impostura multora dintre ei, dar - în același timp - se lăsa condusă de cunoscutul sfat-remediu: - Să faci, mamă, ce spune popa, nu ce face popa! - Mamaie, să mai facem o verificare! Uite, ține mâna stângă la locul ei pe genunchi, iar
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
aș fi fost dezamăgit sau dezgustat - nu! - ci pentru că oamenii aceștia simpli, aveam să constat mai târziu că sunt mai fericiți decât noi: ei nu au utilități, dar ei știu că aceasta-i dharma lor și și-o acceptă cu seninătate, ei nu au ego, ei poate că nu și-au părăsit niciodată zona în care trăiesc! Sunt umili și aceasta este a doua lor natură: pentru ei să doarmă pe ziare nu este o tapasia! Sunt săraci și umili, dar
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]