50,569 matches
-
un cameleon, prin cîteva imagini puternice, dar încărcate cu nimic altceva decît cu farmecul perfid al amintirii ("mușc din amintire ca dintr-o pîine mucegăită" - Mama duce paharul cu apă la gură); nu există, cum ar constata Cornel Ungureanu, un sentiment al exilului; ferestrele casei de la Brăila, gutuile înșirate pe șifonier, o imagine a mamei care bea apă dintr-un pahar, toate acestea nu fac decît să dea greutate, substanță, siluetă precisă fantasmagoriilor spațiului oniric, în a doua secțiune a cărții
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
femeie de o frumusețe rară ("tipul cel mai ideal al frumuseții"). Descrierea ei e excelentă, ca și a lui Tachi Mătiescu "necapabil de a se împotrivi la cea întîi ochire a unei femei ceva frumușele". Recitite azi, încerci, poate, un sentiment de regret că autorul n-a perseverat într-un tip de scriere ficționară în care dovedea înzestrare. Dl Teodor Vârgolici, cunoscutul istoric literar, a alcătuit o bună ediție din secțiunea literară a operei lui Kogălniceanu, la care a adăugat, cum
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
celor propovăduite de ei? Iată cum ți se strecoară îndoiala și scepticismul în sînge, și, atunci cînd întîlnești printre contemporanii tăi, uneori exact acolo unde te-ai aștepta mai puțin, cîte o figură de un magnetism cuceritor prin concepțiile și sentimentele exprimate, nu poți să nu te întrebi ce tare personale o fi avînd omul din fața ta și dacă trăiește într-adevăr în concordanță cu teoriile lui. Este ceea ce mi s-a întîmplat urmărind la TV5 o emisiune consacrată holocaustului. Participau
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
socotiți detractori. Acum se mută cu arme și bagaje în casa noului stăpîn. Și protestează, cu o sfîntă mare indignare, contra celor care, incapabili să intuiască valoarea unui roman, datorat unui clasic în viață al literaturii române, ne lezează tuturor sentimentul național, dăunează literaturii române de ieri, de azi și de mîine, compromit aderarea la UE și la NATO. Pentru țuțăr, scriitorii sînt niște moaște care trebuie să inspire respect și devoțiune, dacă nu și oarecare frică obscură, ca toate cele
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
neînfrînate și chiar al confecției, încît cîștigarea pe parcurs de către poet a unei anumite autonomii, prin accentuarea notelor particularizante (ton și material liric), nu devine implicit și factor de înaintare. Volum după volum (și sînt vreo șapte) se înșiră sporind sentimentul cititorului că nimic surprinzător nu se mai poate aștepta". Ceea ce nu-l împiedică pe cronicarul prob a prețui ipostaza postumă a poetului șaizecist, prematur dispărut, întrupată de culegerea Liniștea versului: Totul pus acum sub semnul diferenței, concept de bază care
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
etnografic al lumii satului, de o naturalețe desăvîrșită, surprins în aceste momente de răscruce cu ritualul neclintit (scena pețitului din Gura satului e, desigur, memorabilă). Dar niciodată, cum spuneam, etnografismul nu copleșește, nu devine preocupare autonomă și nici nu aplatizează sentimentele, surprinse cu o mare intuiție a mișcărilor sufletești. S-a imputat operei lui Slavici rigorismul moral, considerîndu-se că "eticismul aspru de pastor" (l-am citat pe Pompiliu Constantinescu) ar fi dăunat viziunii creatoare a prozatorului. Incontestabil, moralitatea, adesea excesivă, e
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
urmă de tot, când te-aștepți să se treacă, în fine, la acțiune, supliciul lecturii pare că abia a început. " Geniul observației - scrie Balzac - pe care-l poseda Popinot era deci, în mod necesar, bifrons: el ghicea virtuțile mizeriei, bunele sentimente jignite, frumoasele acțiuni, în principiu, devoțiunile necunoscute, în timp ce încerca să scruteze în adâncul conștiințelor cele mai mici indicii ale crimei, firele cele mai vizibile ale delictelor, spre a desluși întregul.. Patrimoniul lui Popinot - continuă Balzac - valora o rentă de o
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
nuanțe. Poți fi doar respectuos, doar prevenitor, doar politicos și, de ce nu, chiar indiferent. De ce să reducem prostește totul la �iubire" și �ură", când sufletul omenesc e atât de nuanțat? E blestemul popoarelor neevoluate de-a simplifica ampla gamă a sentimentelor, raportându-se doar la cele radicale. Nu mai vorbesc de faptul că ungurii sunt în N.A.T.O. și cu un picior în Uniunea Europeană, iar noi, vorba unui banc ardelenesc, �pe nicăieri, precum Vida Geza"! Sau te pomenești că pentru antrenorul-intelectual
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
traiul în niște universuri reci, triste și plictisitoare. Oamenii aceștia nu se agreeau deloc unii pe alții, fiecare găsea celuilalt pricină, fiecare se indigna din cauza metehnelor și caracterului lamentabil al celuilalt, dar nimeni nu căuta să ascundă aceste păreri și sentimente. Toată lumea spunea de la obraz tot ce gîndea - și slavă Domnului că se gîndea pe rupte pe vremea aceea! Le turuia glasul la toți fără întrerupere de cîte observații, critici și acuzații demascatoare aveau să-și aducă unii altora. Pînă cînd
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
eu, înghesuit între ele", statura sa în lumea literară crește cu încetul. Prin mai 1972, el află cu surpriză că a primit premiul Uniunii Scriitorilor pentru "Poezie și critică". Prin august, e rândul poetului să se arate mulțumit: "Cartea mea ( Sentiment de vârstă) arată excelent. Grafic, este cea mai frumoasă, dar cred că și cea mai bună în ce privește calitățile-i intrinseci" (p. 255). Înduioșează formula anevoioasă "prin calitățile-i intrinseci", precum și expresia silnic-ștearsă a temerilor că o asemenea culegere: "nici de
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
constituindu-se în poeme unitare interior, cu ecouri și influențe "bine temperate", cu un limbaj poetic stabil și matur ce face poezia Ioanei Diaconescu să reziste. Ioana Diaconescu, Tratat de amintiri neverosimile, Ed. Eminescu, București, 2000, f. p. Domnița nebănuitelor sentimente "Dragă Lucian,(...) tu rămâi singura mea lumină frumoasă." "Știi, e o Tomniță, - de-o mirare. Am să mă duc în fiecare dimineață, să văd cum se face Arderea de toamnă." "Domniță, care te iubesc eu pe Tine, și atunci când vorbesc
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
e tonul greu de definit ca intensitate a poeziei și afecțiunii dintre cei doi corespondenți, Lucian Blaga și Domnița Gherghinescu-Vania, în perioada 1941-1948, Domnița fiind un "personaj" blagian clasic, de o enigmatică feminitate "runică", șăgalnică Domniță pentru care poetul nutrește sentimente și mai greu de definit. Să fi fost înalta prietenie intelectuală care îi anima, hrănită de pasiunea comună pentru poezie și inspirația permanentă din ființa Celuilalt? Să fi fost iubire ceea ce apare sublimat în poezia Nebănuitelor trepte și în corespondență
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
să privească fotografia pe care o reproduce Călinescu în Istoria Literaturii române. în cele ce urmează dorim să prezentăm câteva documente identificate în arhivele militare, menite să întregească momente din biografia sublocotenentului Camil Petrescu. Primele documente parcă vin să confirme sentimentul tânărului ofițer, explicabil de altfel în acele clipe de intensă uzură psihică, cum că "într-o vreme, plutonul meu furniza mai toate patrulele batalionului ...". Astfel după câteva zile de repaus și de instrucții de trupă, s-a primit ordinul ca
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
doi sublocotenenți înaintează primul raport în aceeași zi, 1 iulie 1917, orele 16, împreună cu două schițe, pentru ca a doua zi să-l prezinte și pe cel de-al doilea. Dacă în primele documente stilul cazon nu ne permite accesul la sentimentele și trăirile sufletești ale unui tânăr sublocotenent întors din misiune, în următoarele două ni se dezvăluie omul Camil Petrescu într-un moment cu totul deosebit din viața sa: prizonieratul. Redactate la întoarcerea din prizonierat în cele două memorii sunt descrise
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
continuu senzația de anticipație à rebours. Spectaculozitatea cinematografică rezonează insolit cu eterna reîntoarcere, principiul pe care-l simbolizează în mod tradițional scarabeii sacri, periodic invocați printr-un discret tatuaj ori prin cohorte, cîtă frunză, cîtă iarbă. Sintagmă potrivită și pentru sentimentul de risipă de fantezie resimțit la apariția superfluă a unor armate ciudate. Dacă unii combatanți resuscitați sînt reprezentări stilizate ale unor personaje fabuloase ori legendare, alții par a fi scăpat pur și simplu dintr-o rezervație hollywoodiană de... aliens. Scontîndu-se
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
de a ne propune o definiție posibilă. Și asta pentru că, socotește dl Preda, "înainte de comunism, trebuie să luăm în calcul românisul. Iată adevăratul responsabil atît pentru ideea că trecutul nostru național este, ca să zic așa, supus gloriei, cît și pentru sentimentul că prezentul e dezolant". Firește, românismul e un tip de discurs, mult vehiculat de curentele de idei și personalitățile care au optat pentru tradiționalism neaoșist. Începe cu B.P. Hasdeu care, încă în 1870, a întemeiat societatea "Românismul" care, împreună cu alții
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
Constantin Țoiu După invadarea Cehoslovaciei în 1968, Praga, atât de plânsă în Europa, este mai tot timpul pustie. Nu știu de ce, văzând-o, mă umflă un sentiment național... Că noi, românii, nu participarăm la ocuparea ei? Se poate. Deși lucrul se petrecuse spre mirarea și lauda Europei, acasă nu mă prea mândrisem. Aici, însă, totuși, la Praga, fără să vreau, din instinct, probabil, mă apucase una din
Praga în 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15923_a_17248]
-
de acest spațiu prin rolurile făcute înainte de '89. Un vînt secetos a bătut în 2000-2001 iar recolta este săracă și mediocră calitativ. Să nu ne pierdem speranța, stimați iubitori ai teatrului, pentru că întîlnirea cu un spectacol bun îți creează un sentiment special și inegalabil.
Un interval și mediocritatea lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15924_a_17249]
-
regizorul n-a apelat la Sigourney Weaver, combatantă vajnică și pe tărîmul fantomelor, ea pare să fie prezentă indirect prin intermediul inamicilor ei, tradiționalii aliens, care, ajunși pe Terra, își etalează aceleași binecunoscute obiceiuri dizgrațioase, fiind la fel de indestructibili. De unde și acel sentiment ridicol la ordonarea loviturilor de tun care nu fac decît să le intensifice dezvoltarea. Hazul enorm este rezervat însă pentru final. Prostovanul grupului și alți doi amici nu mai puțin breji au ideea de a interveni în forță folosind un
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
o asemenea festivitate. Lor li s-au raliat și doi oaspeți din Statele Unite, violonistul Valentin Hârsu, fiul sărbătoritei, și flautista Darima Alexandru, și ea o fostă elevă. Într-un scurt cuvânt de introducere, pianista Delia Pavlovici a împărtășit publicului - numeros - sentimentul din care a izvorât acest moment, subliniind locul profesoarei în conștiința și inima celor care au studiat pianul la clasa ei. Educată în disciplina severă a "școlii Florica Musicescu" a predat învățăceilor în cultul acestor concepții despre făurirea tehnicii pianistice
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
găsește în legătură cu celelalte energii cosmice. Cu Lucian Blaga, "triumfă românescul în filosofie". Prilej pentru Noica de-a conspecta trăsăturile acestui "românesc". În primul rînd, este "cosmicism", adică ceea ce Vasile Băncilă înfățișează ca "o intuiție a armoniei cosmice" și ca "un sentiment al participării la cosmos". Cosmicismul conduce la un determinism sub egida stilului: "Matca stilistică dă și ea un anumit determinism (de stil), pecetluind toate creațiile unui grup cultural omenesc, pînă și creația științifică". Un alt aspect etnic al nostru ar
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
cu oamenii și obiectele, încercând să găsească reguli, adevăruri absolute sau doar perspective nebănuite, particulare ori generale. De altfel, pe parcursul întregii cărți, autorul își definește scrisul foarte clar: Totul, dar absolut tot ceea ce se întâmplă este miraculos și obligatoriu: orice sentiment, orice stare de spirit; apoi tot ce atingi cu mâinile: obiectele [...] îți pătrund în suflet - și se transformă acolo într-un suflu viu" (p. 25). Iustin Panța este atent, observă, gândește totul și apoi își dă seama că se repetă
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
într-un hol de hotel, cum s-a întîmplat cu Georges Poulet, care era în trecere prin Paris, el locuind la Nisa, pe alții într-o cafenea, pe alții nu i-am întîlnit deloc. Nu sînt nemulțumit totuși, pentru că am sentimentul că sînt cîteva nume importante în carte, care și-au dat drumul și au ajuns la un nivel al confesiunii, al comunicării, care nu este numai științific, ci este și uman. Într-adevăr, dialogurile se citesc și se recitesc cu
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
om de o extraordinară delicatețe. La vîrsta lui, a venit la gara satului din apropiere de Geneva, unde își petrecea verile, m-a condus el însuși cu mașina, am vorbit pe tot parcursul, a evocat niște momente, făcînd prezent acest sentiment al crepusculului de vieți, care este foarte frumos, comunicînd această melancolie a trecerii. Pe care am regăsit-o, repet, la cei din școala de la Geneva, pentru că, alături de Jean Starobinski și de Jean Rousset, care erau oarecum pe linia lui Raymond
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
de Jean Rousset, care erau oarecum pe linia lui Raymond, ca noblețe umană și intelectuală l-aș așeza și pe Georges Poulet. Era un om extraordinar, de o foarte mare generozitate și cu o deosebită capacitate de evocare, cu un sentiment al participării la faptul literar cu totul neobișnuit. Nu e de mirare, deci, că, deși nu sînt prozator, s-a produs această transfigurare a faptului relativ banal al unei întîlniri într-un mod încărcat de vibrație. Fiindcă ați pomenit de
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]